Parlamentarii PACE- Întâi România depun vineri moțiunea de cenzură
Moțiunea de cenzură critică activitatea guvernamentală în planurile finanțelor, sănătății educației, administrației publică și înzestrarea armatei. În plus, în deschiderea moțiunii, semnatarii amintesc și incidentul de la barajul Paltinu: „Dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan, un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în plin cod meteorologic cu risc hidrologic. Acest Guvern s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor”. Critici privind gestionarea finanțelor publice, sănătății, educației și administrației publice În gestionarea finanțelor publice, guvernul este acuzat de „ supra-îndatorare”. „Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului. Și, pentru că nu se putea altfel, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, se punctează inflația de 9,8% și „cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din UE”. În domeniul sănătății, inițiatorii moțiunii acuză că Executivul „a tratat sănătatea românilor nu ca pe o prioritate, ci ca pe un experiment contabil. A tăiat personal, a tăiat bugete, a tăiat spitale dar n-a tăiat suferință”. De asemenea este criticată și introducerea CASS pentru mai multe categorii vulnerabile. Privind măsurile din educație, opoziția afirmă că Guvernul „a generat un sistem segregar, cu infrastructură de secol XIX cu toalete în curte, școli neconsolidate, mascate de o finanțare mincinoasă. În loc să combată analfabetismul funcțional, îl consolidează. În loc să investească în viitor, investesc în austeritate”. Despre administrația publică, moțiunea spune că Palatul Victoria: „a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier ce poate fi mutată oricum fără consecințe. Reducerea agresivă a personalului din primării și instituțiile locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment de administrație făcut pe spatele comunităților”. „Au redus ajutoarele sociale ca și cum sărăcia ar fi vina săracilor. Au diminuat fondurile pentru centrele de asistență socială, ca și cum bătrânii și persoanele cu nevoi speciale sunt cheltuieli inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană”, se arată în textul moțiunii despre măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Cheltuieli militare netransparente Despre cheltuielile dedicate înzestării Aramtei, moțiune anotează: „a transforma bugetul apărării într-o vacă de muls, imună la orice verificare, în timp ce educația, sănătatea și administrația publică sunt puse pe regim de înfometare, aceasta nu mai este politică de stat, ci sacrificiu național”, adăugând: „Dacă România investește în apărare, atunci aceste investiții trebuie să genereze și dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă românești, tehnologii românești, capacități de producție românești. Dar Guvernul progresist Bolojan a preferat acel tip de apărare care apără doar profiturile marilor corporații străine”. „Această moțiune este un apel la demnitate, la responsabilitate și la schimbare. Pentru România care muncește, care speră și care refuză să mai fie călcată în picioare. Și vă cer, cu solemnitate și responsabilitate. Votați moțiunea de cenzură. Votați demiterea Guvernului progresist Bolojan. România merită un guvern care servește România”, se arată în încheierea textului.
Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere
Guvernul a selectat joi, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Instituția va fi condusă de Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, iar în funcțiile de vicepreședinți au fost numiți Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, fost CEO al Blue Air. Deși recrutarea la Hidroelectrica a eșuat, compania clujeană ARC Consulting a reușit să rezolve recrutarea la AMEPIP. Gândul a scris despre compania în cauză că are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hdiroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este insituția din „centrul guvernului” care urmărește aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la întreprinderile publice și monitorizează performanța acestora. Numirile la super agenția care controlează companiile de stat din România vin pe fondul presiunii de a închide un jalon din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Comisia Europeană a achitat doar 1,279 mld. euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 mil. euro sunt suspendate de la plată. Guvernul are timp la dispoziție să ia măsurile necesare până vineri, 28 noiembrie, pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 mil. euro sunt suspendate pentru că nu au fost selectați noii șefi ai AMEPIP, conform normelor solicitate de CE. Cum arată noua conducere AMEPIP Președinte a fost numită Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, care a ocupat anterior funcția de Head of Unit la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executiv Agency. Unul dintre cei doi vicepreședinți este economista Oana-Mihaela Petrescu care a deținut funcții de conducere la Blue Air din 2018 până în 2022. Al doilea vicepreședinte este Bogdan-Codruț Stănescu, care a avut mai multe funcții în structurile de stat. Ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Acesta a fost director timp de 6 ani, până când a fost demis în primăvara aceasta, la solicitarea ministerului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72. mil lei după achiziția unor măști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
Cele mai neprofitabile companii de stat din România au adunat pierderi de 9 miliarde de lei înultimii16ani
Guvernul Bolojan pregătește noi reforme pentru companiile de stat după ce au fost identificat 27 de companii care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative și au înregistrat pierderi de aproape 9 miliarde de lei și profituri cumulate de doar 326 de milioane de lei. De asemenea, comitetul național pentru reforma companiilor de stat a decis luni ca 10 dintre aceste companii să înceapă procesul de reorganizare. Cele 27 de companii au înregistrat pierderi agregate de 8,88 de miliarde de lei și profituri cumulate de doar 326 de milioane de lei. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că doar anul trecut, cele 27 de companii au avut pierderi de 1,2 mld. și peste 5 mld. acumulați din 2008. Pe lângă acestea, alte 83 de companii au restanțe de plată de 6,5 mld. lei, dintre care 1,95 de mld. sunt bani care merg către bugetul de stat. Premierul Ilie Bolojan a vorbit săptămâna aceasta despre companiile de stat care au capitaluri negative și înregistrează pierderi și a avertizat că dacă nu se va interveni, vor exista în continuare găuri negre în buget. „Avem companii, 27, care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă 5 miliarde, peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a spus Bolojan. Metrorex și CFR Călători sunt vizate de noile măsuri de redresare Guvernul Bolojan a discutat lista companiilor de stat care nu sunt „în bună regulă” din punct de vedere al administrării și urmează să fie aplicate măsuri pentru reducerea cuantumului datoriilor acestora, prin restructurare, sau chiar pentru închiderea celor care nu mai pot fi salvate, anunță premierul Ilie Bolojan. Metrorex, CFR Călători și Unifram sunt cele mai mari nume aflate pe lista celor 27 de companii de stat vizate. Nu pierderile vor fi factorul decisiv în funcție de care unele firme vor fi închise, ci se vor lua în calcul importanța națională și strategică și șansele lor de revenire. Bolojan spune că reforma companiilor de stat este o necesitate care va fi un element de bază inclusiv pe componenta de buget pentru 2026. Oficialul susține că multe dintre companiile vizate nu au prezentat planuri de redresare și spune că astfel de situații nu mai pot fi tolerate. „Avem companii care, deşi trebuiau să prezinte planuri de redresare, nu şi-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt toleraţi şi nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie, în aşa fel încât să nu mai ajungem în această situaţie”. RECOMANDAREA AUTORULUI:Cum a răspuns Oana Gheorghiu la întrebarea Gândul despre ce o recomandă pentru grupul de lucru care se ocupă de reforma companiilor de stat Bolojan amenință companiile datoare la stat cu lichidarea: „CFR Marfă este una dintre ele”
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate. Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE
Ce fac japonezii ca să resusciteze economia țării: alocă subvenții pentru facturile la electricitate și gaze
În timp ce Guvernul de la București anunță pachete de măsuri peste pachete de măsuri, japonezii încearcă să relanseze economia țării. Guvernul de la Tokyo a aprobat un pachet de stimulente, structurat pe trei direcții, în valoare de 21,3 trilioane de yeni (aporiximativ 135,5 miliarde de dolari), conform Profit.ro. Sanae Takaichi, premierul Japoniei, încearcă să relanseze economia greoaie și să ofere sprijin populației afectate de inflație, nu să pună totul pe umeri ei, așa cum se întâmplă în România. Astfel, Guvernul de la Tokyo a aprobat vineri un program care are în vedere combaterea creșterii prețurilor, consolidarea economiei și întărirea capacităților de apărare și diplomație în valoare de 135,5 mld. dolari. Pachetul este cel mai mare de la pandemia de Covid-19 încoace, iar măsurile includ extinderea granturilor pentru administrațiile locale și subvenții pentru facturile la electricitate și gaze, dar și eliminarea temporară a taxelor pe benzină. Japonezii afectați de inflație vor primi din ianuarie o subvenție pentru facturi de aproximativ 7.000 yeni (38,86 euro) timp de 3 luni. Cum vrea Japonia să-și dezvolte industria de apărare Japonia vrea să creeze și un fond, cu durată de 10 ani, pentru a-și dezvolta industria navală, dar și să aplice o serie de măsuri menite să crească cheltuielile de apărare la 2% din PIB până în 2027. Executivul de la Tokyo va elabora un buget suplimentar pentru finanțarea programului, cu intenția de a-l adopta înainte de sfârșitul lui 2025. Premierul Japoniei a spus că pachetul va fi finanțat în principal din veniturile guvernamentale, iar diferența va fi acoperită prin emiterea unor obligațiuni de stat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor: taxe uriașe, TVA dublu și facturi mai mari la întreținere Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit noi biruri pe case, pe mașini și pe muncă. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Pachetul 1 de austeritate a fost pentru noi. La fel și Pachetul 2. Ni s-a promis că Pachetul 3 va fi despre ei. Surpriză! E tot despre cetățenii de rând, care află că abia acum încep adevăratele scumpiri. De la 1 ianuarie 2026, Guvernul pregătește un val de măriri de taxe și impozite pentru români. Cea mai mare creștere ar putea avea loc la impozitul pentru locuințe, care ar putea să se dubleze. În urmă cu doar două săptămâni, premierul Ilie Bolojan spunea că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026. După un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor. Ilie Bolojan a anunțat luni în cadrul Adunării Generale a Asociației Muncipiilor din România că, din 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietăți și mașini. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, conform estimărilor Profit.ro. Pentru un apartament de 3 camere din București, pentru care impozitul a fost în 2025 de 198 de lei, din 2026 proprietarul va scoate din buzunar aproximativ 355 de lei. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru mașină din 2026 Impozitarea autoturismelor se va face pe baza unui nou mecanism care face diferența între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru un vehicul cu motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0-Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul pe care vor trebui să-l plătească șoferii va fi între 213 și 267 de lei. Pe lângă taxele mai mari pentru locuințe și autoturisme, românii care se tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Iubitorii Shein și Temu vor plăti în plus pentru colete Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu sau AliExpress. Măsura, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, se va aplica coletelor cu o valoare sub 150 de euro și are ca scop acoperirea costurilor de manipulare vamală și limitarea importurilor masive din Asia. Deși în prezent coletele sunt scutite de taxele vamale, noua taxă suplimentară va fi adăugată la costul final, pe lângă TVA-ul deja aplicat. Cei care-și doresc să înființeze un SRL în 2026 vor avea nevoie de un capital minim de 500 de lei. Dacă în prezent, un SRL poate fi înființat și cu un capital social de 1 leu, Proiectul de lege stabilește un prag minim al capitalului social de 500 de lei pentru toate societățile nou-înființate. În cazul societăților deja existente, obligația de majorare a capitalului apare atunci când, la nivelul exercițiului financiar precedent, cifra de afaceri netă depășește 400.000 de lei și într-un asemenea caz, capitalul social trebuie adus la cel puțin 5.000 de lei. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit anul viitor Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. CCR se grăbește să judece contestația AUR Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, proiectul de lege care prevede majorarea impozitelor pe locuințe, mașini, câștigurile la bursă și veniturile din criptomonede. Parlamentarii AUR au contestat legea la Curtea Constituțională, iar judecătorii au dat un termen de soluționare pe 21 ianuarie. Cu 3 săptămâni după ce acest proiect ar fi intrat în vigoare. Guvernul a solicitat o soluțonare de urgență, iar CCR s-a conformat. Curtea Constituționlă a schimbat pentru 10 decembrie termenul de judecare a legii care prevede creșterea taxelor de la 1 ianuarie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic
Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect
AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE
Gigantul german Rheinmetall vrea să vândă 350 de blindate României
Vizita președintelui companiei Rheinmetall în România s-ar fi materializat cu o dezvoltare și mai mare a parteneriatului. Inițial, Guvernul României și gigantul german din industria armamentului au semnat un acord de cooperare privind construirea unei fabrici de pulberi în Brașov. Acum, România ar urma să cumpere blindate Lynx și va asigura o parte din producție în țară, transmite Euronews. CEO-ul Rheinmetall AG, Armin Papperger, s-a întâlnit ieri cu premierul Bolojan la Palatul Victoria, iar în urma unor discuții comune cu ministrul Economiei, Radu Miruță și cu ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-ar fi ajuns la un nou acord prin care România ar achiziționa aproximativ 350 de blindate de infanterie Lynx. În primă fază vor fi achiziționate 298 de astfel de mașini de luptă, iar 46 vor fi diverse derivate pe același șasiu. Proiectul pe care România ar urma să-l desfășureze cu Rheinmetall va avea condiții contractuale care vor include obligații de localizare pentru o parte din producție în țară. Deja există o aprobare a Parlamentului pentru asamblarea de noi mașini de luptă pentru infanterie. La ce folosesc blindatele Lynx Lynx este o familie de vehicule blindate de luptă modulare, de nouă generație, conform paginii oficiale a Rheinmetall. Vehiculul este proiectat pentru a fi o platformă extrem de mobilă, protejată și adaptabilă, care servește ca blindat de luptă pentru infanterie și poate fi reconfigurat pentru roluri precum comandă și control, recunoaștere sau evacuare medicală. Designul modular permite echiparea unui șasiu de bază comun cu diferite module de misiune pentru a se adapta unei varietății de scenarii de luptă. În România există deja o fabrică Rheinmetall în Mediaș unde sunt produse „vehicule speciale și moderinzări pentru camioane pentru piețele civilă și militară”. La începutul lunii, Ilie Bolojan a mai semnat un contract cu compania germană care va construi în România o fabrică de pulberi pentru muniție, la Victoria, județul Brașov, cu o investiție de aproape jumătate de miliard de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție