Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu. Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe
De la 1 ianuarie 2026, impozitele locale pe locuințe au crescut semnificativ în majoritatea orașelor mari din România, atât pentru persoanele fizice, cât și penru firme. Unele impozite au fost majorate și cu 150% în București astfel că, un locuitor care anul trecut plătea aproximativ 200 de lei pentru impozitul pe locuință, acum va fi nevoit să scoată din buzunar aproximativ 500 de lei. Primăriile au început să genereze noile obligații de plată pentru 2026 iar sumele pe care oamenii trebuie să le plătească pentru un apartament vechi din Capitală au crescut și cu 150% față de anul trecut. Guvernanții, inclusiv premierul Ilie Bolojan au anunțat anterior o modificare a grilei de valori impozabile introduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale, ceea ce a dus în multe cazuri, la majorări de 70-80% față de anul trecut, iar în unele zone ale țării chiar mai mult. Odată cu această creștere s-au cumulat și alte decizii ale Executivului, inclusiv eliminarea unor scutiri de taxe pentru locuințele vechi. Ce impozit trebuie să plătească un locuitor din București în 2026 Pentru un apartament de două camere din Sectorul 2, impozitul a crescut de la 147 de lei la 338 de lei, iar pentru același tip de imobil din Sectorul 3, impozitul a crescut de la 143 de lei la 380 de lei. În sectorul 4, impoitul unui apartament cu două camere ajunge la 299 de lei, de la 160 de lei, cât era în 2025. Impozitele diferă în funcție de suprafața imobilului și de anul în care a fost construit blocul, iar cei care aleg să își plătească impozitele până în ultima zi din martie, vor beneficia de o reducere de 10%. În cazul unui apartament nou din București, impozitul a urcat de la 290 de lei la aproximativ 590 de lei, adică o majorare de 100%. Apartamentele noi nu au beneficiat de reducerile speciale acordate celor cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, reduceri care de anul acesta au fost eliminate de către Guvern. Impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse într 0,08% și 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Procentajul este stabilit de către autoritățile locale, dar este aproape de nivelul minim în toată țara. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere Val de majorări la impozitele locale în 2026. Cât ajung să plătească românii în marile orașe
Ministrul Rogobete explică de ce prima zi de concediu medical va fi neplătită
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că decizia de a scădea cu o zi plata asigurată de CNAS pentru concediile medicale este bazată pe cifre și are ca scop reducerea numărului de concedii medicale de scurtă durată de care s-a abuzat. Alexandru Rogobete a vorbit despre decizia de a scădea cu o zi plata asigurată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru concediile medicale, luată de Guvern în ultima ședință de anul trecut. Acesta a explicat că măsura este luată în mai multe state și are ca scop reducerea numărului de concedii medicale de scurtă durată de care s-a abuzat. ”În primul rând, această practică nu este doar în România şi nu s-a întâmplat aici pentru prima dată. Nu este o idee care nu are un fundament sau o cifră în spate. În multe ţări din Uniunea Europeană, prima, a doua şi chiar a treia zi de concediu medical nu sunt plătite de nimeni”, a spus ministrul Sănătăţii. Ministrul Sănătății a explicat că, odată cu măsurile luate în 2025, s-au economisit în medie 120 de milioane de lei pe lună din concediile medicale de scurtă durată. Acesta a spus că după verificările de anul trecut în legătură cu concediile medicale sunt foarte multe procese începute și mai mulți medici sancționați. Referitor la neplata primei zile de concediu medical, ministrul a explicat că normele de aplicare vor lua în considerare situațiile specifice, cum ar fi cele ale pacienților oncologici sau cei care suferă de afecțiuni care necesită concedii medicale lunare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii nu vor mai avea prima zi de concediu medical plătită. Guvernul a luat decizia în ultima ședință din acest an Ministrul Sănătății spune că tarifarea gărzilor funcționează după un model învechit și vrea să schimbe sistemul „la 180 de grade”
Claudiu Năsui, USR: Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni
Declarațiile sale reprezintă o poziție politică asumată, formulată în contextul dezbaterilor privind deficitul bugetar și măsurile de ajustare fiscală. În mesajul său, Claudiu Năsui folosește un limbaj dur pentru a descrie efectele pe care, în opinia sa, le-au avut deciziile guvernamentale asupra firmelor mici. „Atâta timp cât Bolojan, mama lui Bolojan sau oricine bagă mâna în buzunarul firmelor mici atât de agresiv, falimentând zeci de mii de firme, pentru mine nu e cu nimic diferit de alți ticăloși care au trecut prin politică”, afirmă deputatul USR. Potrivit lui Năsui, astfel de politici ar demonstra o continuitate a practicilor pe care el le consideră nocive pentru economie, indiferent de numele sau profilul politic al celor aflați la guvernare. „Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni”, susține Claudiu Năsui. Acesta își concentrează critica asupra modului în care executivul ar fi ales să gestioneze problema deficitului bugetar. În interpretarea sa, guvernul ar fi optat pentru soluții rapide, cu impact imediat asupra veniturilor la buget, fără a lua în calcul consecințele economice pe termen lung. „A ales calea ușoară de a reduce deficitul pe termen scurt, chiar dacă asta îngroapă economia pe termen lung. Un fel de «operația a reușit, pacientul e mort»”, afirmă Năsui. Deputatul USR consideră că majorarea taxelor a fost prioritară în raport cu reducerea cheltuielilor publice, despre care spune că ar fi trebuit să reprezinte prima opțiune. „A crescut taxele și nu s-a atins de cheltuielile pe care trebuia să le taie primele”, declară acesta. În același context, Claudiu Năsui respinge explicația potrivit căreia anumite decizii ar fi fost impuse de partenerii de guvernare, în special de PSD. „«Nu i-a lăsat PSD» ar merge ca scuză dacă n-ar fi crescut taxele. Acolo, ce să vezi, PSD i-a lăsat”, afirmă liderul USR. Năsui mai susține că guvernul ar fi încercat să contrabalanseze efectele acestor măsuri printr-o strategie de comunicare intensă, bazată pe marketing politic. „Chiar dacă a investit în marketing politic și propagandiști. Propaganda merge doar pe termen scurt. Pe termen lung adevărul iese întotdeauna la iveală”, mai spune deputatul. În opinia sa, efectele politicilor economice contestate încep să fie resimțite de un număr tot mai mare de cetățeni, nu doar de mediul antreprenorial. „Am tot vorbit despre asta de luni de zile. De dinainte să fie cool. Acum începe să simtă și majoritatea populației răul făcut”, afirmă Claudiu Năsui. În final, deputatul USR concluzionează că România ar fi ratat o nouă șansă de reformă structurală, responsabilitatea pentru acest eșec revenind, în opinia sa, actualei guvernări. „Păcat că România a pierdut încă o oportunitate de reformă”, conchide Claudiu Năsui.
Ministerul Finanțelor spune că deficitul bugetar al României a scăzut
România a închieat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că datele de la finalul lunii noiembire „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria e surprinzătoare mai ales pentru premierul Ilie Bolojan care spunea în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că abia în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%. „În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile.” Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024 iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7% și au ajuns la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB
Marii câștigători ai austerității Crăciunului la români. Analist economic: „Va fi o cursă infernală după promoții” / „În 2026, supraviețuirea va fi cuvântul de ordine”
Sunt scenarii sumbre pentru sărbătorile din acest an, unul aflat în zodia austerității bugetare. Inflația și taxele impuse de Guvernul Bolojan au făcut cheltuielile din buzunarul românilor să fie tot mai greu de suportat. Prețurile la produsele tradiționale pentru masa de Crăciun au crescut, astfel că românii sunt nevoiți să scoată mai mulți bani pentru masa de sărbători. Analistul Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză a Crăciunului din 2025 – aflat, susține specialistul economic – sub semnul promoțiilor și într-o cursă infernală pentru căutarea celor mai bune prețuri la produsele de sezon. Interlocutorul Gândul a explicat că, în acest context, printre principalii câștigători se află marile companii chinezești, care prin site-urile de vânzări online își vor mări considerabil veniturile, mai ales în preajma sărbătorilor. „Pentru majoritatea românilor, probabil va fi un Crăciun la promoție, nu neapărat din perspectiva cadourilor, cât din prisma bunătăților pe care le vor pune pe masa de de sărbători. Va fi o cursă infernală în căutarea celor mai bune prețuri, a celor mai bune promoții făcute de marile magazine, care vor defini, din multe puncte de vedere modul în care arată masa noastră de sărbători. Vedem deja această febră a cumpărăturilor că se conturează în jurul promoțiilor făcute de magazine. Vedem că puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar mulți dintre români caută cele mai ieftine produse din magazin, în dorința de a-și asigura o masă cât de cât îndestulată pentru sărbători. Probabil, inclusiv cadourile de Moș Crăciun vor fi la promoție, Moș Crăciun urmând să fie unul cu discount în acest an. Mare parte dintre dintre români vor căuta produse mai ieftine, încercând, spre deosebire de anii ani trecuți, să cheltuiască mai puțin pentru masa și pentru cadourile de Moș Crăciun. Cred că printre principalii câștigători se află marile companii chinezești care prin site-urile de vânzări online probabil vor câștiga o felie nesperată din această piață”, a precizat analistul economic. „Veniturile vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor” Adrian Negrescu recunoaște că anul 2026 va fi un an plin de provocări, un an în care va depinde de fiecare în parte cum va ști să se adapteze provocărilor generate de inflație, de creșterile de taxe, de problemele care ne înconjoară din ce în ce mai mult. „Altfel spus, este un an în care în supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației, a căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor. Iar pentru restul, pentru cei care câștigă ceva bani în economie și au putere de muncă, va fi, din punctul meu de vedere, și anul oportunităților, pentru că probabil vor avea posibilitatea să găsească mai multe locuri de muncă decât în 2025. Și asta în condițiile în care mare parte dintre companiile din economie s-au restructurat deja, adică și-au adaptat promoțiile, serviciile, schemele de personal la actuala realitate economică și care probabil în 2026 vor încerca să-și extindă cotele de piață. Adică, să angajeze oamenii în căutarea unei creșteri economice care probabil din a doua parte a anului va deveni realitate”, a conchis Adrian Negrescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Crăciunul ca-n vremurile bune sau mai auster ca niciodată? Cât îi costă pe români masa de sărbători: „Vom avea un Crăciun la suta de grame” Masa de Crăciun, în funcție de buget. Cât s-au scumpit alimentele pe care românii le cumpără înainte de sărbători – ANALIZĂ XTB
Ungaria și România, datornicii Europei
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Potrivit datelor oficiale, totalul deținerilor titlurilor de stat este de 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în pandemie. Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere. Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Nazare a menţionat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. În total, în 11 ediții FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei – un record istoric pentru program. Titlurile de stat Fidelis au DEBUTAT la Bursa de Valori Bucureşti. Tot mai mulți români devin acționari ai statului Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de până acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul să devină o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România merită toată încrederea noastă”, mai spune ministrul Alexandru Nazare. Statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă, ce a fost deja depășită încă din noiembrie acest an. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Statul a atras, în 2025, aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, și-a propus să atragă 70 de miliarde de lei În același timp, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice, potrivit datelor MF, vorbește despre o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație, mai mult decât dublul celor atrase în 2024. Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei – aproximativ 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,238 miliarde de lei, în iunie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei. Titlurile de stat însumează 6% din datoria publică totală a României, în Ungaria 20% Strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor. În acest context, instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din datoria publică totală a României, ajungând la peste 67 miliarde de lei în august 2025. Presate de deficitul record, în 2025 Finanțele au emis titlurile Fidelis în fiecare lună. Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie. Succesul investițiilor în titluri de stat arată popularitatea acestora, explicabilă dacă ținem cont că
Dan Dungaciu: Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a făcut o analiză critică privind modul de guvernare al actualei coaliții, acuzând lipsa de democrație în demersurile de până la acest moment. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu acuză Guvernul Bolojan că ar fi avut acțiuni nedemocratice, prin asumările de răspundere luate în coaliție privind cele două pachete de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Acesta susține că, în loc să se discute, să se negocieze și să se voteze, aceste măsuri sunt asumate într-un mod nedemocratic. „Bătălia mare este pentru a ajunge la putere. Nu ne luptăm din principiu cu slugile, ne luptăm cu stăpânii, iar pentru asta trebuie să ajungi la putere. Asta e regula numărul unu. Restul sunt povești sau comentarii politice pe care noi nu le facem. Începând de la ce se întâmplă în Parlament. Parlamentul acesta, și colegii noștri știu foarte bine asta, Guvernul acesta începe să conducă prin ordonanțe, prin diverse forme care nu au nicio legătură cu democrația.” De asemenea, Dungaciu atrage atenția și asupra subiectului stabilirii bugetului pentru 2026, care, după spusele sale, în trecut necesita o perioadă lungă de discuții și negocieri, în acest an fiind adoptat fără o dezbatere reală. „Practic, ați văzut și cum s-a votat bugetul. Vreau să-i întreb de detalii tehnice. Acum, și vreau să știți cel mai bine, 10 ani, 20, 30 de ani la un buget se stătea, nici nu se mai termina. Erau dezbateri în comisii, se stătea, se negocia. Și acum, în două zile, 24-48 de ore, se închide totul. Ei, aia e paradigma de funcționare a statului român. Nu votăm nimic, nu avem nicio coaliție, nu facem nicio coaliție nici la nivel local, județean, consilii, Parlament și așa mai departe. Pentru că încercăm, inclusiv, să atragem atenția asupra acestui aspect.”
După succesul moțiunii simple, Diana Buzoianu încearcă să-și salveze scaunul
Ministerul Mediului a supus Executivului spre aprobare obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba de Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex din care face parte și Barajul Paltinu, a cărui defecțiune a lăsat fără apă curentă 130.000 de oameni. Gândul a intrat în posesia acestui document. Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a lăsat 100.000 de oameni din două județe, iar moțiunea simplă de luni inițiată de AUR a trecut, cu ajutorul PSD. Deși moțiunea nu a dus la demiterea efectivă a ministrei Mediului, ea constituie un puternic vot de blam în cadrul coaliției. Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură apa curată în caz de turbiditate crescută. Acestea sunt în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și pus în funcțiune în 1988 Potrivit notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen ( S.H.P.T.), care asigură sursa de apă potabilă în Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului, s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii. 9 img doc Potrivit documentului înaintat de Diana Buzoianu spre aprobarea premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române“, precum și din alte surse legal constituite. Bazinul de la Voila e în pericol de pierdere totală a capacității de stocare Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții și anume: nivelul maxim al apei în bazin 479,00 mdM (față de cel proiectat – 480,20 mdM). Barajul de la Voila riscă să devină nefuncțional în viitorul apropiat. Foto: Salutfagaras.ro Expertizele din anii trecuți au evidențiat că deteriorările constatate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare, se mai arată în document. În cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul propune o serie de măsuri complexe. În final, oportunitatea investiției vizează: stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată; refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier; stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila; urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații. Proiectul va genera noi locuri de muncă, se mai laudă Buzoianu Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Nu în ultimul rând, impactul prognozat pe durata dezvoltării proiectului asupra mediului socioeconomic va fi pozitiv, căci vor fi create noi locuri de muncă pentru comunităţile locale în zona în care vor fi efectuate lucrările, se mai arată în document. În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ s-a obținut avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și al ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Inflație de politruci USR în funcțiile cheie din domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila Mai mulți politicieni cu legături cu USR ocupă funcții publice direct responsabile de situația de la Paltinu. Astfel, 4 persoane apropiate de USR au funcții direct responsabile de problema care a lăsat 100.000 de oameni fără apă potabilă. Este vorba de secretara de stat pe probleme cu apa, directorul Apelor Române, de directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu. Sursa foto: Mediafax Foarte recent, ministrul Mediului, a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul că ia în calcul chiar desființarea operatorului de apă ESZ din județul Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ sunt practicate printre cele mai mari prețuri la apă din întreaga țară, prețuri care ar fi influențate inclusiv de organizarea operatorului de apă. Însă, directorul tehnic al operatorului a fost propus chiar de USR. Totodată, șeful sistemului hidrotehnic din Voila este userist, scrie Cotidianul. „Specialiștii” USR provin din pepiniera de cadre. Deși partidul pledează pentru transparență, șefii Apelor au averile la secret Mihai-Cristinel Cheșcă este prezentat pe site-ul ESZ Prahova drept șef sistem hidrotehnic în cadrul companiei. Mai multe documente ale asociației confirmă faptul că acesta este șef al stației din Voila, numită inițial Paltinu. Stația din Voila este chiar stația de tratare de lacul Paltinu, locul unde s-a produs criza care a lăsat oameni din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă. Conform declarației de interese depusă de Cheșcă în 11 noiembrie 2024, la numirea în funcție, acesta este șeful USR Băicoi. El este și membru al biroului județean al USR Prahova. Directorul tehnic al ESZ Prahova a fost propus de USR București. Conform surselor Cotidianul, Răzvan Radu a fost propus în funcția de director tehnic al ESZ Prahova de USR București. Acesta nu are declarația de avere și nici declarația de interese publice pe site-ul eszph. Directorul Apelor Române, Florin Ghiță, a fost numit chiar de Diana Buzoianu. Deși USR a pledat mereu pentru transparență, acesta nu