Cum trăiește un pensionar din România comparativ cu unul din Europa. În timp ce pensiile românilor îngheață, vecinii caută soluții, iar Vestul investește în confortul seniorilor
Pensiile românilor sunt înghețate anul acesta, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Dacă asta nu era de ajuns, pensiile vor fi înghețate și în 2026, după ce indexarea a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenția Guvernului este ca pensiile să rămână neschimbate anul viitor și pregătește oficial o nouă ordonanță trenuleț în care va fi inclusă înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor pe 2026. În paralel, vecinii noștri fac eforturi în încercarea de a le oferi cât mai mult confort vârstnicilor. Chiar dacă situația vecinilor noștri nu e mai bună, măcar se încearcă. Bulgaria va crește pensiile cu 7,6% iar Ungaria pregătește a 14-a pensie. În Germania a fost adoptat pachetul controversat de pensii, iar Elveția introduce a 13-a pensie lunară. „Conform legislației pe care am adoptat-o deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora, așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducerea deficitului se bazează și pe această măsură”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul Ilie Bolojan sustine o conferinta de presa cu privire la reforma pensiilor in sitemul de Jutitie, marti, 29 iulie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Doar 19% din pensionarii români au un trai decent Aproximativ 4.692.612 pensionari erau înregistrați în octombrie 2025 în România, iar pensia medie era de 2.818 lei. Din cauza faptului că pensiile românilor nu vor fi indexate la 1 ianuarie cu inflația, valoarea punctului de referință rămâne de 81 de lei, deși ar fi trebui să urce până la 88 de lei. Cum punctul de pensie va fi înghețat, veniturile românilor nu vor crește în 2026 și o posibilă majorare este așteptată abia din 2027, în funcție de evoluțiile bugetare și economice. Din cei peste 4 milioane de pensionari, doar 900.000 au un venit de aproximativ 3.600 de lei pe lună. Pensionarii din România cu venit mediu nu-și pot asigura minimul de confort după retragerea din activitate, mai ales că valoarea coșului minim de consum a crescut cu 920 de lei în acest an și a ajuns la 4.322 de lei. Desfășurat, din cei 4.322 de lei alocați coșului minim de consum, 1.500 se duc pentru chirie, 805 pentru alimente, 439 pentru cheltuielile cu locuința, iar pentru sănătate sunt alocați doar 76 de lei. Realistic, cheltuielile lunare medii cu sănătatea pentru un pensionar variază între 100 și 400 de lei, în funcție de afecțiuni, de necesitatea de a cumpăra medicamente necompensate integral, fără a mai lua în calcul vizitele la medici. Practic, un pensionar din România ar avea nevoie de un venit de aproximativ 4.500 lei pe lună dacă locuiește în propria locuință și de 6.000–6.800 lei dacă plătește chirie, pentru a acoperi cheltuielile zilnice și pentru a avea o rezervă pentru medicamente și consultații. Ce fac vecinii României? Bulgaria majorează pensiile cu 7,6% în 2026 Situația nu e roz nici pentru vecinii noștri, dar Bulgaria vine cu vești bune pentru cei 2 milioane de pensionari. Guvernul va crește pensiile cu 7,6% de la 1 iulie 2026 conform așa-numitei „reguli elvețiene”, iar pensia medie va crește de la 2.710 lei, cât este în prezent, la 2.753 de lei. Deși pensia este cu aproximativ 100 de lei mai mică decât în România, creșterea este mai mult decât dublă față de valoarea prognozată a inflației medii anuale pentru 2026 de 3,5%. Când vine vorba despre nivelul de trai al vecinilor noștri, pentru o persoană singură care locuiește în Sofia, valoarea coșului minim de consum este de aproximativ 3.338 de lei, cu aproape 1.000 de lei mai puțin decât în România. 1.500 de lei îi desparte pe pensionarii din România pentru a avea un trai decent, în timp ce pentru vârstnicii bulgari diferența este de doar 585 de lei. Rumen Radev, președintele Bulgariei / Sursa FOTO: Profimedia Guvernul Orban le oferă a 14-a pensie seniorilor Ungaria a crescut pensiile cu 3,2% până la 2.915 lei și le-a achitat pensionarilor și în acest an cea de-a 13-a pensie pe care guvernul Fidesz a restabilit-o. De asemenea, vecini noștri „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, conform lui Viktor Orban. Conform proiectului, începând cu noul an, cei 2,5 milioane de pensionari vor primi o a 14-a pensie lunară, pe lângă cea de a 13-a în fiecare an. Costurile medii pentru o singură persoană se situează între 3.130 și 4388 de lei pe lună. Deși coșul minim de consum este peste venitul mediu al unui pensionar maghiar, diferența poate fi mai ușor atenuată decât în cazul pensionarilor români. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban Pensiile germanilor vor fi 48% din salariul mediu în 2026 În Germania, Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, pensia va reprezenta 48% din salariul mediu, deși va costa statul miliarde de euro în plus. Ministerul Afacerilor Sociale estimează că o pensie de 1.500 de euro ar urma să crească cu 350 de euro pe an, adică un plus de 28 de euro pe lună. În România, situația este fix pe dos. Premierul „austerității” a anunțat că în 2026 pensiile nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Când vine vorba de cheltuieli, pentru o singură persoană, costurile în Germania sunt estimate la 980 – 1.150 de euro pe lună, fără chirie. Totuși, pensia medie în Germania a fost în acest an de 2.100 de euro, deci pensionarii pot să acopere cheltuielile lunare pentru un trai decent. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz Contribuțiile corecte și constante asigură o pensie uriașă în Elveția Elveția este cunoscută, nu doar pentru peisajele de vis și calitatea vieții, ci și pentru unul dintre cele mai stabile și bine structurate sisteme de pensii din Europa. Conform celor mai recente date publicate, Elveția avea peste 1,7 milioane de pensionari. Aici, seniorii se bucură de venituri substanțiale, care pot varia
Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorarea impozitelor la 80% pentru locuințe, câștiguri la bursă, precum și introucerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pe autoturisme. Parlamentul a adoptat pe 18 noiembrie proiectul de lege care pevede majorarea mai multor impozite și creșterea de taxe. Parlamentarii AUR au contestat la CCR Legea care stabilește măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modifică acte normative. Guvernul a solicitat o soluționare urgentă, iar CCR s-a conformat. Astfel, Curtea Constituțională a aprobat astăzi creșterea taxelor din 2026, deci, românii marcați de scumpirile și taxele din 2025 vor continua să resimtă presiuni și mai mari asupra bugetelor. Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe 2026, deoarece include creșteri de taxe, dar și alte schimbări fiscale care aduc venituri în plus la bugetul de stat. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 70-80%. Pentru locuințele cu utilități, impozitul va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, pentru cele fără utilități impozitul crește de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăștete acest prag iar terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație. Practic, pentru un apartament de 3 camere din București, impozitul de 198 de lei din prezent va fi de 355 de lei în 2026. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru autoturism Când vine vorba de mașini, impozitarea se va face pe baza unui mecanism nou care diferențiază vehiculele mai poluante de cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru o mașină cu un motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0 – Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu o normă de poluare Euro 5, românii vor plăti un impozit cuprins între 213 și 267 de lei. Pentru mașinile electrice, taxa va fi una fixă, de 40 de lei pe an, iar pentru autovehiculele care depășesc 375.000 de lei (73.000 euro), se va percepe o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon. Crește impozitul pe câștigurile bursiere Românii care tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus Veștile mai puțin bune îi lovesc și pe iubitorii de shopping online pe platformele din China. Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe paltormele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026 Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților
Comisia Europeană dă peste cap planurile Guvernului Bolojan
Comisia Europeană spulberă optimismul Guvernului Bolojan de a reduce datoriile statului și estimează că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB în 2026, dublu față de plafonul de 3% al Uniunii Europene. Finanțele publice ale țărilor din Europa de Est vor continua să se deterioreze anul viitor, în ciuda unei accelerări moderate a creșterii economice, conform Reuters. Deși deficitul bugetar al României a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, Comisia Europeană nu vede o evoluție prea optimistă în 2026 pentru țara noastră. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control, dar Comisia Europeană estimează că Polonia și România, cele mai mari economii din Europa Centrală, vor înregistra deficite bugetare de peste 6% din PIB în anul următor, ca urmare a cheltuielilor mai mari pentru apărare în contextul războiului din Ucraina, dar și a unor politici sociale. Deficitele celor două țări sunt așteptate să scadă ușor în 2027, dar până atunci, finanțele publice vor avea de suferit. „Statele din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu compromisuri politice tot mai mari pentru a controla deficitele fiscale mari, creșterea datoriei publice și costurile cu serviciul datoriei, în timp ce evoluțiile din politica internă cresc, de asemenea, provocările la adresa consolidării fiscale”, conform Fitch Ratings. Scumpirile vor continua să îi preseze pe românii și în 2026 Acum, premierul „austerității” încearcă să mai facă rost de bani ca să acopere cheltuielile României care strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cea mai importantă lege dintr-un an, bugetul, nu a fost încă publicat, iar ministrul Finanțelor vorbește despre planuri de redresare care să nu compromită câștigurile aproape inexistente ale României. Deci, după un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor, poate poate reușește Guvernul să mai reducă din deficit. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Aceasta duce la scumpirea bunurilor, reduce puterea de cumpărare și chiar afectează planurile de investiții. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, aproximativ 10%, dar optimismul Guvernului Bolojan depășește așteptările tuturor economiștilor. Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, inflația României ar urma să scadă până la 3% spre finalul anului următor. Românii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. Doar că, majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum spera Executivul. Încasările din TVA au scăzut pentru că românii au redus drastic consumul, deși Ilie Bolojan s-a lăudat cu acest eșec, așa cum a scris Gândul. Bugetul României pe 2026 este momentan inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Totuși, previziunile Guvernului Bolojan, publicate în raportul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, spun că inflația României ar urma să scadă până la 3% în a doua parte a anului 2026. Dar, visul frumos al Guvernului Bolojan s-a terminat destul de repede pentru că Banca Națională a României (BNR) a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile estimate anterior de 3% şi 2,7% pentru aceleaşi momente de referinţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului
Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”
Parlamentarii PACE- Întâi România depun vineri moțiunea de cenzură
Moțiunea de cenzură critică activitatea guvernamentală în planurile finanțelor, sănătății educației, administrației publică și înzestrarea armatei. În plus, în deschiderea moțiunii, semnatarii amintesc și incidentul de la barajul Paltinu: „Dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan, un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în plin cod meteorologic cu risc hidrologic. Acest Guvern s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor”. Critici privind gestionarea finanțelor publice, sănătății, educației și administrației publice În gestionarea finanțelor publice, guvernul este acuzat de „ supra-îndatorare”. „Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului. Și, pentru că nu se putea altfel, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, se punctează inflația de 9,8% și „cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din UE”. În domeniul sănătății, inițiatorii moțiunii acuză că Executivul „a tratat sănătatea românilor nu ca pe o prioritate, ci ca pe un experiment contabil. A tăiat personal, a tăiat bugete, a tăiat spitale dar n-a tăiat suferință”. De asemenea este criticată și introducerea CASS pentru mai multe categorii vulnerabile. Privind măsurile din educație, opoziția afirmă că Guvernul „a generat un sistem segregar, cu infrastructură de secol XIX cu toalete în curte, școli neconsolidate, mascate de o finanțare mincinoasă. În loc să combată analfabetismul funcțional, îl consolidează. În loc să investească în viitor, investesc în austeritate”. Despre administrația publică, moțiunea spune că Palatul Victoria: „a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier ce poate fi mutată oricum fără consecințe. Reducerea agresivă a personalului din primării și instituțiile locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment de administrație făcut pe spatele comunităților”. „Au redus ajutoarele sociale ca și cum sărăcia ar fi vina săracilor. Au diminuat fondurile pentru centrele de asistență socială, ca și cum bătrânii și persoanele cu nevoi speciale sunt cheltuieli inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană”, se arată în textul moțiunii despre măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Cheltuieli militare netransparente Despre cheltuielile dedicate înzestării Aramtei, moțiune anotează: „a transforma bugetul apărării într-o vacă de muls, imună la orice verificare, în timp ce educația, sănătatea și administrația publică sunt puse pe regim de înfometare, aceasta nu mai este politică de stat, ci sacrificiu național”, adăugând: „Dacă România investește în apărare, atunci aceste investiții trebuie să genereze și dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă românești, tehnologii românești, capacități de producție românești. Dar Guvernul progresist Bolojan a preferat acel tip de apărare care apără doar profiturile marilor corporații străine”. „Această moțiune este un apel la demnitate, la responsabilitate și la schimbare. Pentru România care muncește, care speră și care refuză să mai fie călcată în picioare. Și vă cer, cu solemnitate și responsabilitate. Votați moțiunea de cenzură. Votați demiterea Guvernului progresist Bolojan. România merită un guvern care servește România”, se arată în încheierea textului.
Super agenția de stat AMEPIP, care controlează toate companiile de stat, are o nouă conducere
Guvernul a selectat joi, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Instituția va fi condusă de Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, iar în funcțiile de vicepreședinți au fost numiți Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu, fost CEO al Blue Air. Deși recrutarea la Hidroelectrica a eșuat, compania clujeană ARC Consulting a reușit să rezolve recrutarea la AMEPIP. Gândul a scris despre compania în cauză că are zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hdiroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este insituția din „centrul guvernului” care urmărește aplicarea regulilor de guvernanță corporativă la întreprinderile publice și monitorizează performanța acestora. Numirile la super agenția care controlează companiile de stat din România vin pe fondul presiunii de a închide un jalon din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Comisia Europeană a achitat doar 1,279 mld. euro din cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, iar 869 mil. euro sunt suspendate de la plată. Guvernul are timp la dispoziție să ia măsurile necesare până vineri, 28 noiembrie, pentru a recupera acești bani. Din suma oprită de la plată, 330 mil. euro sunt suspendate pentru că nu au fost selectați noii șefi ai AMEPIP, conform normelor solicitate de CE. Cum arată noua conducere AMEPIP Președinte a fost numită Anișoara Ulcelușe-Pîrvan, care a ocupat anterior funcția de Head of Unit la departamentul Grant Management & Amendments Coordination din cadrul European Research Council Executiv Agency. Unul dintre cei doi vicepreședinți este economista Oana-Mihaela Petrescu care a deținut funcții de conducere la Blue Air din 2018 până în 2022. Al doilea vicepreședinte este Bogdan-Codruț Stănescu, care a avut mai multe funcții în structurile de stat. Ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Acesta a fost director timp de 6 ani, până când a fost demis în primăvara aceasta, la solicitarea ministerului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72. mil lei după achiziția unor măști. RECOMANDAREA AUTORULUI: Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia Eșec la recrutarea șefilor Hidroelectrica. Gândul a dezvăluit că recrutarea capilor Hidro, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, a fost lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul
Cele mai neprofitabile companii de stat din România au adunat pierderi de 9 miliarde de lei înultimii16ani
Guvernul Bolojan pregătește noi reforme pentru companiile de stat după ce au fost identificat 27 de companii care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative și au înregistrat pierderi de aproape 9 miliarde de lei și profituri cumulate de doar 326 de milioane de lei. De asemenea, comitetul național pentru reforma companiilor de stat a decis luni ca 10 dintre aceste companii să înceapă procesul de reorganizare. Cele 27 de companii au înregistrat pierderi agregate de 8,88 de miliarde de lei și profituri cumulate de doar 326 de milioane de lei. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că doar anul trecut, cele 27 de companii au avut pierderi de 1,2 mld. și peste 5 mld. acumulați din 2008. Pe lângă acestea, alte 83 de companii au restanțe de plată de 6,5 mld. lei, dintre care 1,95 de mld. sunt bani care merg către bugetul de stat. Premierul Ilie Bolojan a vorbit săptămâna aceasta despre companiile de stat care au capitaluri negative și înregistrează pierderi și a avertizat că dacă nu se va interveni, vor exista în continuare găuri negre în buget. „Avem companii, 27, care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă 5 miliarde, peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, va rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară, vi le vom comunica”, a spus Bolojan. Metrorex și CFR Călători sunt vizate de noile măsuri de redresare Guvernul Bolojan a discutat lista companiilor de stat care nu sunt „în bună regulă” din punct de vedere al administrării și urmează să fie aplicate măsuri pentru reducerea cuantumului datoriilor acestora, prin restructurare, sau chiar pentru închiderea celor care nu mai pot fi salvate, anunță premierul Ilie Bolojan. Metrorex, CFR Călători și Unifram sunt cele mai mari nume aflate pe lista celor 27 de companii de stat vizate. Nu pierderile vor fi factorul decisiv în funcție de care unele firme vor fi închise, ci se vor lua în calcul importanța națională și strategică și șansele lor de revenire. Bolojan spune că reforma companiilor de stat este o necesitate care va fi un element de bază inclusiv pe componenta de buget pentru 2026. Oficialul susține că multe dintre companiile vizate nu au prezentat planuri de redresare și spune că astfel de situații nu mai pot fi tolerate. „Avem companii care, deşi trebuiau să prezinte planuri de redresare, nu şi-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt toleraţi şi nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie, în aşa fel încât să nu mai ajungem în această situaţie”. RECOMANDAREA AUTORULUI:Cum a răspuns Oana Gheorghiu la întrebarea Gândul despre ce o recomandă pentru grupul de lucru care se ocupă de reforma companiilor de stat Bolojan amenință companiile datoare la stat cu lichidarea: „CFR Marfă este una dintre ele”
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor