Alt an, aceleași promisiuni. Bolojan: TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția însă e să construim un buget serios
Premierul Ilie Bolojan spune că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026, dar cu o condiție. Oficialul a transmis că prioritatea Guvernului trebuie să fie realizarea unui buget „serios”, care să contribuie la reducere deficitului bugetar. Cu toate acestea, același premier, dar care nu își preluase mandatul în momentul respectiv, spune că majorările de taxe reprezintă ultima soluție la corectarea deficitului bugetar. Șeful Executivului a transmis că nu vor exista creșteri de taxe sau TVA, dar a avertizat că menținerea echilibrului economic depinde de reducerea cheltuielilor publice și de „un buget serios care să se bazeze pe realitate”. Bolojan a avertizat însă că luna aceasta este decisivă pentru stabilitatea bugetară a României. Premierul a precizat că dacă nu vor fi luate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, atunci Guvernul va fi nevoit să recurgă la „ordonanțe nepopulare”. „TVA-ul sau alte taxe nu vor creşte anul viitor, condiţia de bază însă este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate. Pentru asta, indiferent cine este în guvernare, indiferent cine ar fi premier, nu poţi fugi de deficitul enorm pe care îl avem”, a spus Ilie Bolojan. Cum plănuiește Guvernul să reducă deficitul bugetar Premierul a explicat cum poate fi redus deficitul bugetar uriaș al României. Bolojan crede că este nevoie în continuare de reducerea cheltuielilor ca bugetul să fie echilibrat. „Ca să corectăm acest deficit, trebuie să ne reducem cheltuielile. Nu avem altă posibilitate. Doar așa putem avea un buget echilibrat și să asigurăm fonduri pentru investiții”. Oficialul a mai subliniat și faptul că aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic, pentru că acesta are efecte importante asupra stabilității României. „Aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic. Ea are efecte importante asupra stabilității economice a țării și asupra administrației. De pregătirea serioasă a acestuia depinde cum va arăta anul viitor.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan confirmă predarea ștafetei lui Sorin Grindeanu în 2027. „Voi căuta să respect protocolul” Ilie Bolojan a anunțat că se va prezenta în Parlament, pentru a oferi explicații despre securitatea României. Nu s-a stabilit data
Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție
Gigantul german de apărare, Rheinmetall, panifică un nou acord cu România pentru dotarea unităților militare cu tancuri și alte echipamente militare, transmite Economedia. Luni, Guvernul României și Rheinmetall au semnat un acord de cooperare privind construirea unei fabrici de pulberi în Brașov, o investiție care se ridică la jumătate de miliard de euro. La începutul săptămânii Guvernul a bătut palma cu Rheinmetall privind construirea unei fabrici de pulberi de aproximativ jumătate de miliard de euro la Brașov. „Mă bucur că RheinMetall vede în noi un partener important și serios și își consolidează prezența în România. Viitoarea fabrică de pulberi de la Victoria înseamnă investiție de o jumătate de miliard de euro, aproximativ 700 de locuri de muncă noi, dar mai ales avantajul de a produce pulberi în România”, a transmis premierul Ilie Bolojan, luni, la Palatul Victoria. Acum, România își dorește să-și doteze unitățile militare cu tancuri și alte echipamente militare pe care le vrea construite în mare parte pe teritoriul țării. Proiectele de înzestrare militară și dezvoltare a industriei românești de apărare se vor face prin intermediul programului SAFE, în valoare de aproape 8 miliarde de euro. Compania germană s-a arătat interesată pentru o nouă colaborare. Rheinmetall, posibil partener pentru dotarea Armatei Române Șeful Rheinmetall, Armin Papperger, a oferit mai multe indicii cu privire la subiectele discutate cu partea română, dar mai ales la programele de înzestrare ale Armatei Române de care este interesată compania germană. CEO-ul s-a referit la două programe, cel de dotare a unităților militare cu tancuri și la planul de fabricare de muniție de calibru mediu. Armata Româna i-a cerut acordul Parlamentului pe 30 septembrie pentru a achiziționa 216 tancuri noi și 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri și de infanterie. „Vom vedea ce se întâmplă cu calibrul mediu, vom vedea ce se întâmplă cu tancurile, ca să putem porni în construirea acestui ecosistem și a infrastructurii pentru aceste industrii de profil din România care permit crearea a mii de locuri de muncă în România”, a spus luni, la Palatul Victoria, șeful Rheinmetall.
Sindicatele fac bilanțul realizărilor Guvernului Bolojan: taxe mai mari, concedieri și același deficit bugetar
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) atacă dur politicile economice și administrative adoptate de Guvernului României. Sindicatele au întocmit o listă de 10 mari „realizări” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan în doar 4 luni. Deși au crescut taxele, s-au făcut concedieri și s-a lărgit baza de impozitare, deficitul bugetar este la același nivel ca anul trecut. FNSA acuză Guvernul Bolojan că a declanșat un adevărat haos în economia și administrația României, după doar 4 luni de la preluarea guvernării. Aceștia spun că sacrificiile impuse românilor, de la concedieri până la creșterea TVA nu au produs nicio îmbunătățire seminifcativă pentru situația bugetară. Pe lângă situația bugetară, Federația acuză Guvernul pentru concedierile masive din administrația locală. Liderii coaliției de guvernare au căzut de acord cu reducerea a 10% din personal în 700 de primării din țară. Practic vor fi desființate peste 13.000 de posturi din administrația locală, în timp ce reducerea numărului de parlamentari se va face abia din 2028. De asemenea, sindicatele acuză Guvernul pentru măsurile de austeritate care nu au avut un efect vizibil asupra scăderii PIB-ului. Produsul Intern Brut al României a scăzut cu doar 0,08% în primele 9 luni ale anului. „Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, cum explicați faptul că după patru luni de tăieri, concedieri și creșteri de taxe, deficitul bugetar pe primele nouă luni ale anului 2025 a ajuns la 5,39% din PIB, aproape identic cu cel de anul trecut (5,47%), pentru aceeași perioadă?” Cum arată lista FNSA cu cele 10 „realizări” ale Guvernului Bolojan Deficit bugetar aproape identic cu cel de anul trecut, deși s-au introdus taxe noi și s-au făcut concedieri. Patronatele din construcții anunță disponibilizarea a 50.000 de oameni, pentru că investițiile publice sunt blocate și economia este în cădere liberă. Numărul firmelor în insolvență a crescut cu 35% în ultimele 12 luni, potrivit platformei de analiză RisCo. Guvernul anunță înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pentru anul 2026, prin vocea ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Aproape 2 milioane de lucrători plătiți cu salariul minim vor rămâne cu veniturile înghețate. Datoria publică a depășit 57% din PIB. Dobânzile plătite de România în 2025 se ridică la 11 miliarde de euro. Inflația reală depășește 10%, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Au fost tăiate bursele studenților. Mamele, veteranii de război și alte categorii vulnerabile au fost incluse la plata contribuției pentru sănătate (CASS). Guvernul este blamat și pentru concedierile și reducerea de cheltuieli făcută „pe hârtie”, timp în care povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. „Guvernul face concedieri și reduce cheltuielile doar pe hârtie, în timp ce povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. Statul este acuzat că nu a realizat un plan de reformă ci un dezastru administrativ și social în care populația devine victima guvernării incoerente.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum plătim cu toții dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului Bolojan Ieri ungurii, azi bulgarii. România a ajuns GLUMA economiștilor de la Sofia, după ce presa maghiară a râs de noi. În Bulgaria, stabilă economic și cu moneda euro aproape adoptată, specialiștii spun în cor: „Nu vrem să ajungem ca România!” Ce îi sperie pe vecini la cuplul Nicușor-Bolojan
Bolojan își freacă mâinile cu gândul la ofertele de Black Friday
Retailerii online se pregătesc aproape tot anul pentru evenimentul Black Friday, ziua care aduce cele mai mari vânzări de electronice, detergenți sau chiar vacanțe. Comercianții, așa cum arată analiza Gândul, au o marjă de profit de până la 10%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de lei din vânzări, în buzunarul unui retailer rămân 5-10 lei sau mai puțin. Guvernul, însă, are o altă marjă de profit, fără strategii de marketing și fără întreaga desfășurare de forțe pentru pregătirea pachetelor de Black Friday, La fiecare vânzare de 100 de lei, guvernului Bolojan îi vor intra 21 de lei în buzunar direct. Cum retailerii se așteaptă la vânzări similare celui din 2024, care au fost de circa 500 milioane de euro, Gândul a calculat „profitul” guvernului: cel puțin 100 de milioane de euro dintr-un foc. Black Friday a devenit o adevărată tradiție în comportamentul de consum al românilor. Numărul cumpărătorilor activi a crescut de la 57%, în edițiile anterioare, la 62% în 2025, arată datele MKOR, companie de cercetare de piață. Cea de-a 15-a ediție a evenimentului va aduce cele mai mari vânzări din an, acolo unde principalii jucători din piață și-au pus la bătaie bugetele pentru campanii uriașe de promovare. Vânzări record ale retailerilor în 2024 Anul trecut, Black Friday a generat încasări record de aproximativ 500 mil. euro la nivelul întregii luni noiembrie, atât din vânzările online, cât și offline, și nu este exclus ca și anul acesta să aducă încasări similare, stimulate mai ales de creșterea prețurilor. Experții estimează că anul acesta comanda medie realizată de români va fi în jurul a 400-500 de lei, în scădere față de anul trecut, din cauza veniturilor mai mici și a inflației record. Totuși, 7 din 10 români spun că vor cumpăra ceva de Black Friday, conform sursei citate. Guvernul, cel mai mare câștigător de Black Friday eMAG Retail SRL, una dintre firmele grupului eMag, a avut în anul fiscal pe care l-a încheiat în 2024 o cifră de afaceri de 70 mil. euro, însă fără marjă de profit, pentru că a fost pe pierdere. Nu este însă clar care au fost veniturile totale la nivel de grup și care a fost marja de profit. Conform declarației directorului general, în 2024, grupul eMag ar fi înregistrat venituri de 2,3 mld. euro, însă profitul consolidat nu este public. Retailerul francez Carrefour a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,5 mld. euro și un profit de 10 mil. euro. Practic, Carrefour a marcat un profit de 2024 a fost pe plus cu aproximativ 0,41%. Cel mai bun rezultat în zona de profit l-a avut însă Altex, unul dintre cei mai mari retaileri electro-IT din România, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2,54 mld. euro și un profit de 75 mil. euro, din care rezultă o marjă de profit de 4,9%. Dar toate aceste marje de profit pălesc în fața adevăratului câștigător al ofertelor de Black Friday: statul român, care încasează 21% din vânzările de Black Friday, cât timp nu sunt servicii sau produse cu cote reduse. Majoritatea produselor și serviciilor care se vând în aceste promoții au, însă, TVA de 21%. Încasările de pe urma Black Friday-ului îi ajută pe marii retaileri să-și mărească profiturile, dar cel mai mare învingător după toată frenezia evenimentului nu este nimeni altul decât Guvernul României. Dacă câștigurile din acest an vor fi la fel de mari ca cele din 2024, atunci statul va încasa din nou peste 100 milioane de euro într-o singură zi. Calculul Gândul exclude însă multe alte vânzări cu ocaza evenimentului Black Friday, care la unii comercianți durează o zi, la alții, o lună. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANPC avertizează consumatorii, înainte de Black Friday 2025. La ce trebuie să fiți atenți De de nu există Black Friday la materiale de construcții. Principalele motive pentru care reducerile sunt imposibile
În ciuda alertelor false de vreme rea, 75% dintre români consideră informările meteo credibile. Încrederea în buletinele meteo, mai mare decât în Guvernul Bolojan
Un sondaj CURS din luna octombrie arată că 74% dintre români au încredere în alertele meteorologice emise de autoritățile din țara noastră. Chiar și în contextul în care se emit și alerte false de vreme rea, cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în București, încredere în aceste buletine meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Ilie Bolojan. „Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, a efectuat un sondaj de opinie la nivel național, pentru a evalua în ce măsură românii au încredere în avertizările meteo emise de autorități și cum percep frecvența și relevanța acestor alerte”, se arată în concluziile sondajului CURS cu privire la încrederea românilor în alertele meteo. Potrivit sursei citate, cercetarea s-a desfășurat în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate. „Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare meteo. Trei sferturi dintre români, adică 74%, spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități. Dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare”, arată datele sondajului. Prin comparație, chiar și în contextul în care se emit și alerte false, sau foarte exagerate, cum s-a întâmplat luna trecută, când Ciclonul Barbara nu a mai apărut în București, încrederea în buletinele meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Bolojan. Tot un sondaj CURS, din luna septembrie, legată de încrederea în instituții, arată că doar 27 % dintre români au încredere în Guvernul Bolojan. Potrivit sondajului CURS din septembrie, aceasta este încrederea românilor în principalele instituții: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei
Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului
Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie. Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește
Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului bugetar. După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsurile de austeritate și creșterile de taxe, deficitul bugetar a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Chiar dacă s-a redus ușor ca pondere în PIB, deficitul continuă să crească, în loc să scadă. În urmă cu două săptămâni, Gândul a dezvăluit în exclusivitate cifrele deficitului, care sare deja de 100 de miliarde de lei. Deficitul bugetar al României este scăpat de sub control și orice măsură pe care Guvernul Bolojan a încercat-o nu a avut efect. Astfel, deficitul general consolidat al țării a urcat la 5,39% din PIB la finalul lunii septembrie a anului acesta, față de 4,54% în primele 8 luni ale anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 103 mld. lei, ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2024, când reprezenta 5,47% din PIB. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control. În primele nouă luni din 2025, veniturile totale ale bugetului au atins 466,95 mld. lei, cu 12,3% mai mult față de anul trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,9 puncte procentuale, determinate fiind de avansul veniturilor curente, mai ales de impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări sociale și accize, dar și de creșterea consistentă a fondurilor europene atrase. Ministerul Finanțelor spune că încasările din TVA au continuat să se redreseze după intensificarea controalelor și digitalizarea proceselor fiscale. Cheltuielie totale ale bugetului au ajuns la 569,43 mld. lei, o creștere de 11,2% față de 2024. Creșterea a fost determinată de investițiile publice finanțate atât din fondurile naționale, cât și de cele europene, dar și de majorările salariale și sociale implementate în sectorul public. De asemenea, o pondere importantă au avut-o plățile pentru proiectele din PNRR. Acum, România a căzut de acord cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit bugetar de maxim 8,4% din PIB. Autoritățile își doresc ca dinamica veniturilor din ultimele luni și încasările din fondurile europene să contribuie la menținerea sub control a dezechilibrelor fiscale. Deși Guvernul a luat măsuri de austeritate și a crescut taxele, deficitul a rămas neatins, iar ritmul în care crește la finalul anului va fi mai mare decât în 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul prezintă în exclusivitate cifrele dezastrului bugetar. Deficitul deja sare de 100 de miliarde de lei și este mai mare decât în 2024. În loc să fim salvați, suntem îngropați România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
O nouă țeapă de la Guvern. Titluri de stat cu DOBÂNDĂ mai mică decât inflația
Guvernul Bolojan anunță, cu surle și trâmbițe, că lansează, luni, a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR, garantând dobânzi neimpozabile de până la 7,85%. În esență, această ofertă „avantajoasă” este o afacere excelentă pentru stat, nu pentru cetățenii români. „Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase. În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată”, transmite instituţia. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, ceea ce înseamnă că dobânda este sub nivelul puterii de cumpărare. Practic, dacă un cetățean împrumută statul român cu 100 de lei, într-un an va primi 108 lei. Doar că, din cauza unei inflații de 10%, valoarea celor 108 lei de peste un an va fi cu 10% mai mică. Ca atare, cetățeanul va avea, după un an, 108 lei, dar vor valora cât 97,2 lei în urmă cu un an. Respectiv, Guvernul este cel mai mare câștigător. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat 6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghişeul.ro. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV). Operaţiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă şi viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online şi Tezaur online. 6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităţilor Trezoreriei Statului. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) şi 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocirea unei țări, bucuria unui premier. De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: DATORIA publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării