Ilie Bolojan, subiectul anchetei ASF Pentru ce este anchetat
Ilie Bolojan, premierul interimar și ministru al Energiei, a devenit obiectul unei analize riguroase din partea Autoritatea de Supraveghere Financiară. Piața de capital din România se află în fața unui moment fără precedent, în care acțiunile guvernului publică Financial Intelligence. În centrul problemei se află cel valoros emitent al Bursa de Valori București, Hidroelectrica. Miza este modul în care deciziile politice de la vârful Guvernului sunt comunicate investitorilor posibil privigeliați. Suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate Ancheta ASF nu vizează doar o simplă eroare administrativă. Ridică suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate, fapte care, conform reglementărilor europene, pot atrage sancțiuni severe. După căderea cabinetului prin moțiune de cenzură, intervenția lui Ilie Bolojan asupra conducerii Hidroelectrica a declanșat un conflict juridic ce pune sub semnul întrebării respectarea regulilor de guvernanță corporativă la cel mai înalt nivel al statului. ASF: “Situația existentă la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modalității de comunicare a unor evenimente care pot face obiectul ordinii de zi a AGA din 29.05.2026, precum și din perspectiva calificării evenimentelor în cauză drept informații privilegiate” Totodată, vă facem cunoscut faptul că verificările de specialitate întreprinse de ASF nu au caracter public, masurile publice ale Autorității, dispuse în urma efectuării acțiunilor de supraveghere și control, putând fi consultate în Buletinul ASF.” Posibila manipulare a Bursei prin omisiune Reacția Autorității de Supraveghere Financiară vine după informațiile privind intenția Ministerului Energiei de a solicita suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, pe fondul unui dosar de corupție, informație publicată pe site-ul ministerului, dar care nu a apărut pe platforma Bursei de Valori București, unde sunt informaţi investitorii. Ulterior, Hidroelectrica a anunțat că nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi a AGA din 29 mai, din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București. Reacția Hidroelectrica, integral “În contextul informațiilor apărute în spațiul public prin intermediul unui comunicat de presă emis de acționarul majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, la data de 8 mai 2026, referitoare la intenția de suplimentare a ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor („AGA”) S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica” sau „Societatea”), cu propunerea de suspendare a Președintelui Consiliului de Supraveghere prin act adițional la contractul de mandat, se impun o serie de clarificări privind cadrul legal aplicabil emitenților listați și principiile de guvernanță corporativă incidente. Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2017, art. 105 alin. (3) lit. a), completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală, în termenele prevăzute de lege, urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață, respectiv prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”). Ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai În situația de față, ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai 2026, astfel incât convocatorul completat să fie publicat în Monitorul Oficial în data de 18 mai 2026, ulterior aprobării formale de către Directorat. Totodată, conform Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 83^1 lit. b), precum și Regulamentului ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 234 alin. (1) lit. b), constituie informație privilegiată „solicitarea adresată de acționarii îndreptățiți să convoace/să completeze convocatorul AGA”. Astfel, la data prezentei, Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil. În acest context, informațiile privind intenția de suplimentare a ordinii de zi au fost făcute publice prin intermediul unui comunicat de presă anterior primirii de către emitent a unei solicitări oficiale de completare a ordinii de zi, fapt care a generat imposibilitatea societății de a verifica, analiza și comunica în mod corespunzător informația către piață, în conformitate cu obligațiile legale ce revin unui emitent listat. Suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica De asemenea, subiectul comunicat public, respectiv suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, reprezintă un aspect sensibil din perspectiva guvernanței corporative și a stabilității conducerii societății, cu potențial impact semnificativ asupra percepției investitorilor, reputației emitentului și evoluției prețului acțiunii pe piața de capital, în conditiile in care informația a fost diseminată în timpul orelor de tranzacționare, anterior unei comunicări oficiale a emitentului prin canalele reglementate ale pieței de capital, aspect susceptibil să genereze volatilitate, interpretări incomplete sau reacții investiționale în absența unui cadru informațional complet, verificat și comunicat în mod oficial de către societate. Abuzul de piață În plus, având în vedere natura informației comunicate și calificarea expresă a acesteia drept informație privilegiată de către legislația pieței de capital, modalitatea de diseminare utilizată ridică serioase preocupări din perspectiva respectării obligațiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (MAR), cu precădere în ceea ce privește prevenirea divulgării selective de informații și menținerea integrității pieței. Publicarea unui comunicat prin canale externe mecanismelor oficiale de informare a pieței, în absența unei raportări curente realizate de emitent și anterior notificării oficiale a societății ridică îngrijorări din perspectiva respectării principiilor de guvernanță corporativă și a obligației de asigurare a tratamentului egal al acționarilor și investitorilor, prevăzute atât de Legea nr. 24/2017, cât și de OUG nr. 109/2011. Informații susceptibile de a influența deciziile investiționale În cazul unui emitent listat, informațiile susceptibile de a influența deciziile investiționale trebuie comunicate pieței într-o manieră simultană, completă și nediscriminatorie, prin intermediul canalelor oficiale de raportare, orice abatere de la acest mecanism fiind susceptibilă să genereze asimetrii informaționale între diferitele categorii de investitori și să afecteze accesul egal la informație al acționarilor minoritari. Suplimentar celor
Companiile de stat cu cel mai slab management, cele mai lăudate
Controversa recentă legată de bonusurile uriașe semnalate de premierul Bolojan la Hidroelectrica, care, potrivit acestuia, ar fi trebuit convertite în investiții și deci în preț mai scăzut la energie pentru români, reaprinde discuția despre eficiența managementului la cele mai profitabile companii de stat. Astfel, potrivit specialiștilor, apare un paradox: companiile de stat, deși sunt conduse defectuos, sunt prezentate ca exemple de succes. În spațiul public apare tot mai des o afirmație simplă a celor de la putere, cum că Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii. Dacă ar fi făcut-o, prețul energiei ar fi scăzut cu până la 30%. Este o afirmație puternică, dar realitatea economică și tehnică este mai nuanțată. Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, are venituri lunare nete de peste 20.000 euro Directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a avut venituri salariale lunare nete de peste 20.000 de euro în ultimii 4 ani, potrivit unei analize G4Media pe baza declarațiilor de avere, portalului Hidroelectrica și altor surse deschise. Mai întâi, trebuie semnalat că bateriile nu produc efectiv energie. Ele mută energia în timp — o stochează când este ieftină și o livrează când este scumpă. Asta înseamnă că nu reduc consumul total și nici costul de producție, ci pot doar să atenueze vârfurile de preț. România are în total cca 913 MWh stocare în baterii. Planurile Hidroelectrica sunt să atingă un nivel de stocare de 2000 MWh (2026 – 72 MWh (Crucea), 2028 – 256 MWh (Porțile de Fier II. 1673 MWh planificați dar necontractați). Ce spun însă cifrele? Consumul zilnic al României este de ordinul a 140.000–150.000 MWh. Chiar dacă Hidroelectrica ar avea operațional întregul plan de 2.000 MWh capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1–1,5% din consumul unei zile. Cu alte cuvinte, bateriile ar putea alimenta sistemul pentru câteva ore la o putere de 500–1.000 MW — util, dar limitat la scară națională, atrage atenția Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă. Ce ar însemna asta în termeni de preț? În orele de vârf — acele intervale scurte în care energia devine foarte scumpă — bateriile pot avea un impact vizibil. Dacă, de exemplu, prețul ajunge la 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea a câtorva sute de MW din baterii ar putea coborî prețul cu 5–15%, uneori mai mult în condiții extreme. Însă pe media unei zile întregi, efectul se diluează și devine modest, probabil în intervalul 1–3%. De aici rezultă un punct esențial, pentru o scădere de 30% a prețului energiei la nivel general ar fi necesare capacități de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu 2.000 și mai ales nu doar în baterii. În plus, prețul energiei nu este determinat doar de echilibrarea zilnică. Există factori mult mai puternici: prețul gazului, piața europeană interconectată, costul certificatelor de CO₂ sau nivelul producției hidro și nucleare, mai spune specialistul. Bateriile nu sunt o soluție miraculoasă Asta nu înseamnă că bateriile nu sunt importante — dimpotrivă. Ele devin esențiale într-un sistem energetic cu tot mai multă energie regenerabilă, pentru stabilitate și pentru reducerea volatilității. Dar nu sunt o soluție miraculoasă care, singură, poate ieftini drastic energia. Pe de altă parte, critica privind bonusurile în companiile de stat din România nu este lipsită de temei. De multe ori, acestea nu sunt legate suficient de riguros de performanță și pot părea disproporționate. Este o discuție legitimă și necesară. Însă amestecarea acestei probleme reale cu afirmații exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică. Impactul investițiilor va fi gradual, nu exploziv Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea cu baterii. Investițiile sale au început recent, într-un context în care tehnologia a devenit mai accesibilă și cadrul de piață mai clar. Chiar și așa, impactul acestor investiții va fi gradual, nu revoluționar, mai arată Chisăliță. Dacă vrem o dezbatere serioasă despre energie, trebuie să separăm lucrurile. Criticile mai mult decât justificate despre guvernanță și bonusuri (atenție, realizate cu complicitatea Ministerelor care nu au adesea nici o politică de acționar și stabilesc indicatori de performanță inadecvați și aducători de bonusuri mari) trebuie detașate de realitățile tehnice și economice ale sistemului energetic. Pentru că, în final, soluțiile reale nu vin din sloganuri, ci din înțelegerea corectă a proporțiilor. O analiză corectă arată că din societățile din energie cu capital de stat, nu cele mai hulite sunt cele cu cel mai defectuos management, ci cele mai lăudate, conchide specialistul. Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri AUTORUL RECOMANDĂ Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dezvoltarea de proiecte de hibridizare de peste 1.500 MW
Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dez
Hidroelectrica își accelerează strategia de investiții în stocare și hibridizare, mizând atât pe proiecte de lungă durată, precum hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, cât și pe soluții rapide, precum bateriile și parcurile fotovoltaice, inclusiv flotante. Potrivit lui Petronel Chiriac, director al Direcției Financiare Hidroelectrica, compania are în dezvoltare proiecte care însumează peste 1.500 MW. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul Hidroelectrica a explicat că una dintre direcțiile de investiții vizează demararea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, considerat esențial pentru stocarea energiei pe termen lung, în asociere cu EDF, așa cum a aprobat AGA în ianuarie 2026: „Stocarea nu se face doar din baterii și vorbim despre această centrală prin pompaj. Problema fundamentală pe care trebuie să o rezolvăm este ca lacul de deasupra să permită o perioadă suficientă de stocare”, a declarat acesta. Petronel Chiriac a subliniat că un astfel de proiect trebuie să asigure autonomie de minimum 24 de ore pentru a fi eficient; altfel, ar funcționa similar unei simple investiții în baterii. Compania mai are în analiză și un alt proiect de pompaj de aproximativ 300 MW. Investițiile mari au orizonturi de implementare de peste 7 ani Directorul Direcției Financiare a avertizat că astfel de proiecte de pompaj de mari dimensiuni nu pot fi implementate rapid: „Aceste proiecte sunt cu perioade de implementare foarte, foarte lungi. Dacă cineva are așteptări sub 7 ani, mă îndoiesc că sunt realiste”, a punctat Petronel Chiriac. În acest context, Hidroelectrica se orientează și către soluții care pot fi implementate mai rapid, pentru a răspunde nevoilor actuale ale pieței. Baterii și proiecte finanțate din fonduri europene Printre investițiile cu termen mai scurt de realizare se numără proiectele de stocare în baterii, unele cu termen de implementare pentru 2026 sau începutul anului 2027. Compania dezvoltă proiecte de stocare asociate activelor existente, inclusiv în zona parcurilor solare și eoliene, pentru a gestiona volatilitatea producției: „Avem în portofoliu un parc eolian de aproximativ 108 MW, iar această volatilitate, precum și dezechilibrele pe care le generează un astfel de parc, ne obligă să facem această stocare”, a explicat oficialul. Astfel, la Crucea se dezvoltă un proiect de stocare pe baterii de 36 MW, adiacent parcului eolian existent.’ Totodată, la Gogoșu – PF2 se dezvoltă un alt proiect de stocare cu baterii de 64 MW, finanțat parțial din fonduri europene. Strategia: hibridizare și valorificarea ATR-urilor existente Un element-cheie al strategiei Hidroelectrica este utilizarea eficientă a ATR-urilor (Avize Tehnice de Racordare) existente, multe dintre ele acordate în urmă cu ani, pentru capacități și puteri mari sau foarte mari. „Strategia noastră este să folosim puterile maxime avizate prin aceste ATR-uri și să aducem noi proiecte hibride lângă marile centrale, astfel încât să ajungem la puterile aprobate inclusiv în perioadele de secetă”, a precizat Petronel Chiriac. Prin această abordare, compania urmărește să maximizeze infrastructura existentă și să eficientizeze activele deja deținute. Proiecte flotante și dezvoltare selectivă Hidroelectrica dezvoltă și soluții inovatoare, precum proiectele fotovoltaice flotante. „Avem în implementare un proiect pilot de 10 MW de solar floating și sperăm să fie un proiect de succes”, a spus Chiriac. În același timp, compania nu intenționează să achiziționeze toate proiectele disponibile din piață, ci să selecteze doar acele dezvoltări care aduc valoare și se integrează în strategia proprie. Peste 1.500 MW în dezvoltare Per ansamblu, proiectele aflate în dezvoltare în cadrul Hidroelectrica depășesc 1.500 MW. Prin această strategie, compania își propune să reducă volatilitatea producției de energie, să optimizeze utilizarea infrastructurii existente și să își consolideze poziția de lider în tranziția energetică din România. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României” și-a propus să aducă în prim-plan principalele direcții ale politicilor europene în domeniul energiei, oportunitățile de finanțare și provocările legislative care influențează dezvoltarea sectorului energetic din România. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles.
Bogdan Ivan: România duce lipsă de aproape 7.000 de megavați care au fost scoși din producție
Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”. „Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan. Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023. „Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan. Acesta a mai precizat și că centralele de la Mintia, Iernut, dar și CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcțiune din acest an. „Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan. Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut. „Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan. Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan. Acesta acuză că responsabilul, Compania de Apă, trebuia să investească încă 2017 în stația de epurare de la Vidraru, precizând că Ministerul Energiei a venit, pe ultima sută de metri cu o soluție tehnică găsită în parteneriat cu o companie privată, cu o investiție de 2 milioane de euro care poate să ducă la reînnoirea filtrelor, astfel încât probleme să fie rezolvate. „Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan. Acesta a precizat că Hidroelectrica și-a asumat terminarea lucrărilor până la 31 martie, pentru că atunci când vine sezonul cald, iar zăpezile se topesc de pe munte, vin și precipitațiile – să înceapă reumplerea Lacului Vidradu. Ministrul Energiei a mai precizat că, la finalul anului, lacul ar trebui să fie umplut, iar gura de captare să preia apă curată de la un nivel superior, care va fi dusă către stațiile de epurare și poate fi livrată până la finalul anului. „Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan. Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.
Hidroelectrica a încheiat un acord cu gigantul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești
Hidroelectrica a aprobat, marți, 27 ianuarie, înființarea unei companii mixte împreună cu compania fracneză de stat EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Proiectul, evaulat la aproximativ 1 miliard de euro, a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor. Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, dateză încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. La finalul anului trecut, Hidroelectrica își anunța intenția pentru aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture cu francezii de la EDF Power Solutions International pentru unul dintre cele mai importante obiective strategice în echilibrarea sistemului energetic național. „Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor aprobă înființarea de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare”, se arată în decizia adoptată de producătorul de energie din România. Cât ar valora proiectul și ce condiție a pus EDF pentru asociere Potrivit Bursei de Valori București, parteneriatul dintre Hidroelectrica și EDF va însemna o societate mixtă deținută 50% – 50%. Inițiativa va permite lansarea lucrărilor la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești fără să mai fie nevoie de un nou studiu de fezabilitate, după mai mulți ani de întârzieri. Într-o primă etapă, compania de proiect va face o evaluare inițială a terenului și va elabora un studiu de prefezabilitate, fie intern, fie prin contractarea unui consultant extern. Costul estimat pentru această etapă este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, investiția ar urma să ajungă la 30 milioane euro. „EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”. Proiectul Tarnița-Lăpuștești se află la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Someș. Evaluat la aproximativ 1 miliard de euro, proiectul ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW. Centrala va funcționa ca o „barieră naturală” și va stoca energie în perioadele de surplus apoi o va livra în sistem atunci când consumul este ridicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Facturile Hidroelectrica vor întârzia în luna ianuarie. Furnizorul desfășoară lucrări de mentenanță la sistemul informatic Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem
Hidroelectrica anunță că acționarii au aprobat asocierea cu omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul mallurilor Iulius
Compania de stat Hidroelectrica anunță că acționarii au aprobat asocierea cu omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul mallurilor Iulius, pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Frasin-Pângărați. „Au fost aprobate și achiziții de servicii avocațiale de consultanță juridică, atât în legătură cu procesul de majorare a capitalului social al SPEEH Hidroelectrica S.A., cât și în contextul obiectivului companiei de achiziționare, la punerea în funcțiune, a centralei CHEAP Frasin–Pângărați, cu o putere instalată de 300 MW, proiect ce urmează a fi dezvoltat și construit de Hidro Blue Energy SRL”, anunță compania, după Adunarea Acționarilor ce a avut loc marți. Hidroelectrica a aprobat astfel servicii de consultanță juridică și due diligence pentru acest proiect, pe care îl va construi compania lui Iulian Dascălu. Hidroelectrica are în vedere să cumpere ulterior, după punerea în funcțiune a hidrocentralei, 50% din societatea care o va construi și opera. Compania mai menționează că intenția comună a părților este de a deține și gestiona proiectul în cote egale, asigurând o structură paritară de guvernanță și participare la rezultate″. Hidro Blue Energy este o companie controlată de Iulius Holding Developments, un vehicul deținut de omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietar al mall-urilor Iulius din toată țara. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Prima reacție a premierului Bolojan în urma anchetei Recorder ce vizează Hidroelectrica: Este o formă de a-ți bate joc de banul public
Premierul Ilie Bolojan a oferit joi o primă reacție la Digi24, afirmând că nu va tolera niciun comportament care presupune „batjocorirea banului public”. Acesta a subliniat că situația trebuie verificată rapid, iar responsabilitatea trebuie stabilită indiferent de perioada în care s-au produs faptele. „Dacă aceste aspecte sunt reale, fiecare dintre cei care au făcut astfel de lucruri, care le-au tolerat, trebuie să răspundă pentru ce au făcut. Este o formă de a-ți bate joc de banul public”, a declarat Bolojan. Ministrul Energiei va trimite corpul de control la Hidroelectrica pentru a verifica toate informațiile apărute în spațiul public. Bolojan a precizat că raportul trebuie să fie public, iar dacă se confirmă abateri, instituțiile competente trebuie sesizate imediat. „Orice astfel de lucru, dacă așa s-a întâmplat, trebuie să atragă răspunderea celor care l-au tolerat sau l-au făcut. Nu am date legate de asta, înțeleg că au fost în anii anteriori, dar nu are importanță când a fost”, a adăugat premierul. El a vorbit și despre problema de sistem care permite, în unele instituții, abateri administrative sau financiare, pledând pentru reguli simple și respectate strict. Ce urmează? Corpul de control al Ministerului Energiei urmează să demareze verificările la Hidroelectrica în perioada imediat următoare. Premierul se declară convins că rezultatele vor fi prezentate public, iar dacă investigația va confirma existența unor prejudicii sau abuzuri, acestea vor fi transmise organelor de anchetă. Între timp, Hidroelectrica insistă că este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat și că își menține angajamentul față de integritate și legalitate, promițând că va continua să coopereze cu toate instituțiile abilitate și să recupereze eventualele prejudicii.
Hidroelectrica vinde energie mai scump pe angro decât pentru populație. Investitorii, tot mai îngrijorați de acest model atipic de afaceri
Hidroelectrica a ajuns în 2025 să factureze energia mai scump pe segmentul angro decât pe cel de retail, o inversare a logicii economice care generază temeri seriaose pentru investitori. Datele financiare arată o schimbare structurală a modelului de business al gigantului de stat în energie, în contextul extinderii accelerate a portofoliului de clienți casnici. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, se confruntă cu o situație paradoxală, unde energia se vinde mai scump pe piața angro decât pe segmentul de furnizare către populație și firme, potrivit datelor financiare la nouă luni din 2025, scrie Economedia.ro. Compania facturează energia astfel, în piața angro: 528 lei/MWh, iar în retail: 469 lei/MWh. Această inversare a principiului economic clasic, potrivit căruia en-gros presupune prețuri mai mici pentru volume mari, iar retailul prețuri mai mari pentru acoperirea costurilor de distribuție, ridică serioase întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului actual de business. Hidroelectrica vinde, așadar, mai scump către clienții mari decât către consumatori, în timp ce costurile operaționale din retail sunt mai ridicate. Diferența de preț s-a adâncit în 2025, în condițiile extinderii accelerate a companiei pe segmentul de furnizare, unde numărul de clienți casnici crește masiv de peste doi ani. Datele financiare arată o reconfigurare profundă a surselor de venit. Practic, veniturile din angro sunt în scădere cu 26%, de la 3,24 miliarde lei (2024) la 2,4 miliarde lei (2025), iar venituri din furnizare sunt în creștere cu 41%, de la 1,74 miliarde lei la 2,44 miliarde lei. Prăbușirea veniturilor angro indică atât reducerea cantității de energie disponibile, cât și migrarea strategică a energiei către segmentul de furnizare. Astfel, segmentul tradițional, cel care producea grosul profitului în anii cu hidraulicitate ridicată, devine mai puțin relevant. Pentru prima dată, veniturile din retail ajung să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro, marcând o schimbare majoră pentru modelul de afaceri al companiei. Avertismentul economiștilor Economistul Radu Crăciun avertizează că extinderea nelimitată a portofoliului de clienți casnici ar putea fi dictată de motivații non-economice, ceea ce îi neliniștește pe investitori. „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsura în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială”, afirmă economistul. El avertizează și asupra riscului ca Hidroelectrica să fie obligată să cumpere energie de la alți producători în perioade secetoase, ceea ce ar putea genera pierderi dacă prețurile plătite sunt mai mari decât cele la care compania vinde energie populației: „Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației”. Crăciun susține necesitatea ca Hidroelectrica să își păstreze independența deciziilor comerciale, în special privind prețurile, dividendele și investițiile. În ultimii ani, autoritățile au încurajat în mod direct sau indirect migrarea consumatorilor către Hidroelectrica, pornind de la ideea că furnizorul de stat oferă cele mai mici prețuri. Această presiune publică vine însă în contradicție cu statutul companiei, una listată la bursă, cu obligații de guvernanță corporativă și independență decizională.
Suntem campionii Europei la prețurile energiei, însă Hidroelectrica gâfâie
Peste 70% din producţia de energie din România este controlată de statul român prin intermediul companiilor sale strategice, arată datele Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Compania de stat Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, însă în primele 9 luni ale anului a raportat un profit net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei, de la 3,532 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Asta în pofida faptului că România are cele mai prețuri la energia destinată consumatorilor casnici. Potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB), producţia de energie electrică netă a fost în scădere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut, de 8.473 GWh, faţă de 11.053 GWh în perioada ianuarie – septembrie 2024. Și prețurile acțiunilor Hidroelectrica au scăzut ”Cadrul operaţional restrictiv, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 23% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi a erodat parţial avantajul de cost al producţiei proprii. Profitul net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei de la 3,532 miliarde lei. Rezultatul pe acţiune în scădere cu 34%, la 5,14 lei/ acţiune de la 7,85 lei/ acţiune”, se explică în raport. Veniturile au fost mai mici cu 7%, în sumă de 6,698 miliarde lei, în primele 9 luni din acest an, de la 7,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul trecut. ”Veniturile au totalizat 6,698 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o marjă operaţională de 39% şi o marjă netă de 35%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradiţional rezultat din costul scăzut al producţiei hidro proprii. Creşterea dependenţei de piaţa angro de energie şi reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare, au influenţat nivelul marjelor”, arată raportul companiei. Creștere explozivă a numărului de clienți Pe 30 septembrie 2025, portofoliul de furnizare cuprindea 941.364 locuri de consum (LC), înregistrând o creştere de 64% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, când erau înregistrate 601.273 LC. Această creştere de 340.091 locuri de consum arată atragerea unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi o expansiune accentuată în segmentul noncasnic. Evoluţia a urmat anunţului privind eliminarea plafonării preţurilor la energie începând cu 1 iulie 2025, care a determinat un interes accelerat pentru schimbarea furnizorului înainte de expirarea plafonării preţurilor. Contextul a favorizat migrarea clienţilor cu efecte vizibile în ambele segmente de piaţă, dar cu un ritm mai accelerat în cel noncasnic. Compania de stat deține o cotă de piață de 17,6% pe segmentul concurențial În iulie 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica deţinea o cotă de piaţă de 17,6% pe segmentul concurenţial şi o cotă de piaţă de 16,31% la nivelul total al pieţei de furnizare a energiei electrice, situându-se pe prima poziţie la ambele categorii la data raportării. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi. Compania de stat are o capitalizare de 54,24 miliarde lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia (Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au „ras”. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”
Top 10 cei mai ieftini furnizori de ENERGIE, la trei luni de la liberalizarea pieței Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie
Clasamentul furnizorilor de electricitate în funcție de prețul final pentru români s-a schimbat față de iulie, prima lună de după liberalizarea pieței. Hidroelectrica este în continuare cea mai ieftină, însă și marii furnizori au redus prețurile față de cum erau imediat după liberalizare, iar topul nu mai este dominat de traderi, scrie hotnews. Piața de electricitate a fost liberalizată total la 1 iulie 2025. Până atunci, facturile au fost plafonate astfel: 0,68 lei/kWh pentru consumul de până în 100 kWh, 0,80 lei pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei pentru un consum de peste 300 kWh. Până la 1 iulie, diferența dintre prețul pieței și aceste plafoane a fost susținută din bugetul de stat. Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc prețul întreg. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii, respectiv tariful pentru servicii de sistem, a fost majorată ușor, însă impactul în prețul din factură va fi foarte mic. Clasamentul celor mai ieftine 10 companii din energie, pe baza datelor de vineri, 10 octombrie, din comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE: 1. Hidroelectrica – 1,07 lei/kWh 2. Nova Power&Gas – 1,18 lei/kWh 3. Grenerg – 1,20 lei/kWh 4. PPC Energie – 1,30 lei/kWh 5. Premier Energy – 1,32 lei/kWh 6. E.ON Energie – 1,33 lei/kWh 7. Engie România – 1,35 lei/kWh 8. OMV Petrom – 1,372 lei/kWh 9. ICCO Energy 1,377 lei/kWh 10. Energy Core Development – 1,38 lei/kWh Foto: EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine iarna. Rusia și Ucraina pregătesc „RĂZBOIUL rețelelor energetice”. „Succesul necesită atacuri combinate” Cât de mari sunt șansele unui BLACKOUT în România. Ministrul Energiei nu exclude scenariul. E țara noastră pregătită?