Compensațiile fabuloase de milioane de lei pe care le primesc foștii șefi Hidroelectrica
Fostul director general al Hidroelectrica, Karoly Borbely, și ex-directorul financiar Marian Fetița vor primi compensații substanțiale, de până la 24 de salarii brute, după încetarea mandatelor. Măsura este prevăzută în contractele membrilor directoratului și se aplică în cazul revocării nejustificate în primii doi ani de mandat, informează Profit.ro. Cei doi au părăsit funcțiile de conducere la 19 septembrie 2025, prin încetare de comun acord cu Consiliul de Supraveghere, pentru a evita pierderea de fonduri din PNRR. Menținerea lor în funcții ar fi putut costa România aproximativ 16 milioane de euro. Renumerațiile fixe lunare brute ale membrilor directoratului Hidroelectrica în anul 2024 erau de 65.748 lei, ceea ce înseamnă că Borbely și Fetița ar putea primi fiecare până la 1,57 milioane lei, adică peste 3,15 milioane lei în total. Profimedia Contractele prevăd explicit că, în cazul revocării nejustificate, mandatarul are dreptul la compensații maxime de 24 de salarii brute lunare, dacă revocarea survine în primele 24 de luni ale mandatului. Aceleași contracte stipulează că încetarea mandatului din cauze neimputabile mandatarului se face cu acordarea de daune-interese pentru perioada neexecutată din contract. Context european Comisia Europeană a semnalat încălcări de guvernanță corporativă la Hidroelectrica, inclusiv faptul că Borbely ar fi fost numit CEO în condiții de conflict de interese. Aceste probleme ar fi putut duce la penalizări PNRR de până la 25 milioane euro. De asemenea, existau îndoieli privind eligibilitatea lui Fetița. Guvernul României a limitat, prin OUG nr. 4/2025, compensațiile membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere la maximum șase salarii, însă măsura nu se aplică directoratului Hidroelectrica. Plecarea celor doi a fost făcută pentru a respecta jaloanele PNRR privind guvernanța corporativă. Avere și carieră Karoly Borbely deține nouă terenuri, trei apartamente, două case, un BMW 320, conturi bancare cu peste 700.000 de lei și valută, precum și ceasuri și bijuterii de 15.000 euro. Cariera sa la Hidroelectrica a început în 2015 ca director de strategie, apoi a devenit membru al Consiliului de Supraveghere și ulterior CEO.
Bogdan Ivan, după ce CEO Hidroelectrica a demisionat: Facem toate procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN, că Karoly Borbely, CEO al companiei Hidroelectrica, a ales să demisioneze în urma sesizării Comisiei Europene către România, cea în care a arătat că este pusă în pericol suma de 16 milioane de euro din PNRR. Bogdan Ivan a precizat că Hidroelectrica rămâne în continuare o companie stabilă. Cred, personal, că este o mare pierde pentru această companie că un CEOde nivelul domnului Borbely a plecat de pe această poziție. Au fost niște detalii la procedura de selecție, o perioadă scurtă de timp în care domnia sa a fost și în consilii de supraveghere și în perioada în care s-a demarat selecția pentru alegerea directorului general, cei din comisie au considerat acest lucru, iar pentru a nu pune România într-o situație de a pierde acești bani, domnia sa a ales să se sacrifice pentru ca România să poată să încaseze acei bani din PNRR, a mai spus Ivan. Se fac demersuri pentru a fi aleasă o nouă conducere. Ministrul a transmis pentru toți investitorii, că Hidroelectrica „este în siguranță în continuare, este la cel mai înalt nivel, facem procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă, domnul Borbely este unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa și este o mare pierdere”. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
„Nisipuri mișcătoare” pe piața energiei din România. Trei dintre cei mai mari furnizori, sancționați de ANPC / Nereguli și angajamente noi
Șase companii – printre care și cei mai mari furnizori de energie pentru clienții casnici, vorbim despre Hidroelectrica, PPC Energie și Electrica Furnizare – au fost sancționate. La începutul lunii august, ANPC a anunțat, într-un comunicat de presă, că au fost controlați 116 operatori economici – inclusiv 431 de contracte emise de aceștia – fiind identificate abateri la 20 dintre companii. „Compania își reafirmă angajamentul de a furniza servicii corecte și de calitate” Potrivit datelor trimise de ANPC la solicitarea HotNews, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a controlat furnizorii de energie în perioada aprilie – iunie 2025, pentru a vedea modul în care aceștia au dus lupta pentru clienți, în contextul liberalizării de la 1 iulie. „În contextul volumului foarte mare de clienți înregistrați în ultimii ani și al procesului de digitalizare în derulare, pot apărea punctual situații care necesită corecții sau ajustări. În urma verificărilor, Hidroelectrica a fost sancționată cu suma de 10.000 lei pentru situații punctuale efectuate cu întârzieri din partea noastră. Menționăm că, în aceste cazuri, clienții au primit cele mai bune soluții de remediere, iar compania își reafirmă angajamentul de a furniza servicii corecte și de calitate, în conformitate cu legislația în vigoare”, a precizat ANPC. Pentru neregulile identificate, comisarii ANPC au aplicat următoarele sancțiuni: 24 amenzi contravenţionale în valoare de peste 370.000 de lei 10 avertismente măsura remedierii deficiențelor constatate, pentru 12 operatori economici. ANPC a sancționat unii dintre cei mai mari furnizori de energie din piață Electrica Furnizare Hidroelectrica PPC Energie Muntenia Electrica Furnizare are un portofoliu de 3,2 milioane de clienți, PPC Energie – 3 milioane, iar Hidroelectrica – circa 800.000. Au mai fost găsite abateri și la alți trei furnizori mai mici: Digi România Grenerg Renovatio Trading ANPC a descoperit următoarele nereguli la acești furnizori: redactarea neclară și imprecisă a clauzelor contractuale; neprecizarea în ofertă a următoarele informații: perioada de facturare, preţul energiei electrice, condiţiile de reînnoire/prelungire şi de încetare a prestării serviciilor şi a contractului; ofertele afișate în vederea consultării, la avizierul punctelor de lucru a operatorilor economici, privind energia electrică, nu corespund cu cele prezentate pe site-urile oficiale ale acestora; lipsa prețului final, cu toate taxele incluse, fără a fi menționată valoarea TVA; emiterea facturilor de consum și de report cu întârziere; clauze abuzive privind accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele amplasate pe domeniul public și nu pe proprietatea personală a consumatorului, situație imposibil de a fi respectată; lipsa menționării în contracte a unei variante alternative de soluționare a litigiilor (SAL/SOL). ANPC a mai precizat că nu poate detalia ce amendă a primit fiecare companie în parte, argumentând că procesele verbale nu au caracter public. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Atentat la sănătatea publică. ANPC a fotografiat în ce condiții sunt pregătite produsele de la Patiseria IOANID și SUSHY TORRY
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Hidroelectrica începe golirea controlată totală a lacului de acumulare VIDRARU, pentru prima dată în peste o jumătate de secol. Care este motivul
Cel mai mare producător de energie electrică din România va demara, vineri, procesul de golire controlată a acumulării Vidraru, pentru asigurarea condițiilor tehnice de efectuare a lucrărilor de retehnologizare din cadrul lucrării „Retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru”. Este prima golire completă din istoria barajului Vidraru de după anul 1974 și are termen estimat de finalizare pe 28 februarie anul viitor. Amenajarea hidroenergetică Vidraru, inaugurată în urmă cu 58 de ani, va intra într-un amplu proiect de retehnologizare inițiat prin licitație de Hidroelectrica. Potrivit companiei, acest proces este olucrare tehnică majoră, necesară pentru evaluarea și modernizarea barajului și a echipamentelor sale după aproape 50 de ani de exploatare continuă. „Golirea controlată este un prim pas tehnic spre retehnologizarea AHE Vidraru. Ce începem acum la Vidraru va produce efecte pozitive pentru următorii 40 de ani. Este practic o nouă viață pentru capacitățile noastre de producție. Lucrăm cu tehnologie modernă, eliminăm restricțiile actuale și producem energie mai multă, cu un rol strategic de echilibrare în întreg sistemul”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica, Kàroly Borbèly. Proces în etape Specialiștii precizează că operațiunea este necesară pentru realizarea intervențiilor tehnice asupra echipamentelor hidromecanice ale barajului, cu scopul de a pune în siguranță întreaga amenajare hidroenergetică și de a asigura funcționarea acesteia pentru un nou ciclu de viață. Golirea controlată a lacului se va face prin turbinare și apoi prin evacuare prin uvrajele barajului și se va desfășura în mai multe etape succesive în perioada 1 august 2025 – 28 februarie 2026. În fazele finale ale procesului, debitele vor fi evacuate controlat în aval, în albia râului Argeș, cu valori cuprinse între 20 și 47 mc/s. Întreaga acțiune respectă prevederile legale și totodată Hidroelectrica a informat și a obținut toate avizele necesare de la instituțiile abilitate implicate. Contractul, în valoare de 188.382.000 euro fără TVA, pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru a fost semnat în iulie 2024 și face parte din strategia de investiții a Companiei. Hidrocentrala Vidraru, pusă în funcţiune pe data de 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 km lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de apă de 324 de metri. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane metri cubi, din care 320 milioane metri cubi reprezintă volumul util. Aceasta este amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeș și dispune de 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW. Înălțimea de 166,6 metri și lungimea la coronament de 307 metri, situa barajul Vidraru, în momentul inaugurării (martie 1966), pe locul cinci în Europa și pe locul nouă în lume, potrivit companiei. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține și o cotă semnificativă din piașa de furnizare. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Sursa foto: Hidroelectrica Recomandăm și Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. „Prioritară e alimentarea populației” Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie
Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja: Este o decizie temporară
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că își menține strategia de operaționalizare și punere în funcțiune a proiectelor de de hidrocentrale sau amenajări hidroenergetice – abandonate după 1989 în diverse stadii de execuție – după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis miercuri suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja a anunțat că a luat act cu regret de decizia instanței din Cluj privind amenajarea de la Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. „Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990. Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie “temporară”, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. La cât se ridică pierderile Potrivit demnitarului, în perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Pe de altă parte, recent, pe 29 mai, tot Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj care a cerut instanței anularea autorizației de construire a gazoductlui Tuzla Podișor, proiect strategic al statului, de peste 500 de milioane de euro, gândită să aducă în sistemul național de transport al gazelor naturale producția din Marea Neagră și care este foarte aproape de momentul oficial al recepției lucrărilor. Potrivit cifrele publicate de ministrul Energiei miercuri, valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie, iar în total, pierderea însumează 443 milioane euro. „Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a transmis demnitarul. În acest litigiu urmează, pe 24 iunie, termen de judecată pe fondul cauzei, unde, spune Sebastian Burduja, responsabilii din partea statului vor demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum au reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. „Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică. Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici”, a scris demnitarul. Câte proiecte sunt lăsate de izbeliște în țară Sebastian Burduja explica pe 21 martie, cu ocazia ceremoniei de repunere în funcțiune a Hidroagregatului nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I, de către Hidroelectica, că în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru Sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. Cele 188 de centrale operate de Hidroelectrica au o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministerului Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. Într-o postare din 1 aprilie, Sebastian Burduja a anunțat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze la maximum toate aceste proiecte, „după decenii de întârzieri, amânări, nepăsare și sabotaje prin procese declanșate în serie”. Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja Citiți și: Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca a primit acordul de mediu. Lucrările, începute în ’80, au fost abandonate la 80%. Câtă energie ar produce Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Producția și profitul Hidroelectrica, afectate de secetă. Cel mai mare productor de energie din țară, profit net în scădere cu 56%
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară a înregistrat în primul trimestru un profit net în scădere cu 56%, de la 1,326 miliarde lei la 589 milioane lei. Producţia de energie electrică netă a fost de 2.654 GWh, în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani, arată raportul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Este important de precizat că, începând cu data de 12 iulie 2023, acţiunile emise de către societate se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Compania are o capitalizare de 52,62 miliarde lei. „Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare” Veniturile au scăzut în primele trei luni cu 26%, până la 1,868 miliarde lei – de la 2,536 miliarde lei în primele trei luni din 2024. ”În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani. Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s, în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024. Această influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare”, arată raportul companiei, citat de News.ro. În ceea ce privește numărul locurilor de consum din portofoliu, acesta era, la data de 31 martie 2025 de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 locuri de consum comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 locuri de consum. Specialiștii susțin că acest lucru este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic. ”Această dinamică susţine atât diversificarea veniturilor, cât şi reducerea expunerii la volatilitatea pieţei angro, aliniindu-se obiectivului strategic de echilibrare a portofloliului”, se menţionează în raport. În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasându-se pe pozitia a doua în rândul furnizorilor în regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024. Compania Hidroelectrica deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii de sistem din România, cu un rol esenţial în securitatea Sistemului Energetic Naţional (SEN). Societatea deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale – inclusiv cinci staţii de pompare – cu o capacitate totală instalată de producere a energiei hidroelectrice de aproximativ 6,3 GW si un parc eolian cu o putere instalată totală de 108 MW. În plus, potrivit sursei citate, societatea are 7 sucursale hidroelectrice şi o sucursală care administrează parcul eolian Crucea, Porţile de Fier şi Vâlcea fiind cele mai importante pentru grup din punct de vedere al capacităţii acestora de producere a energiei electrice şi al ponderii lor în producţia totală de energie a grupului. Sursa foto: Fondul Proprietatea CITIȚI ȘI: Încă trei centrale hidroelectrice vor intra în proces de modernizare. Valoarea contractelor atribuite de Hidroelectrica Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Cum a cheltuit Bogdan Buzăianu sacii cu bani furați de la stat
Scos basma curată în cel mai mare caz de evaziune fiscală și spălare de bani de la Revoluție încoace, Bogdan Buzăianu urmărește acum să scape și de sechestrul pus în mega-dosarul ”Energy Holding” pe unele bunuri de valoare, inclusiv pe avionul său personal, estimat la aproximativ 6 milioane de euro. Afaceristul supranumit și „cel mai mare băiat deștept din energie” este cetățean elvețian, țară în care a deținut un castel uriaș, în curtea căruia avea până și un templu roman. Bogdan Buzăianu, multimilionarul care a renunțat la cetățenia română în anul 2008 și are acum cetățenie elvețiană, a reușit să obțină clasarea prin prescripție în dosarul de fraudă cu prejudiciu uriaș, după 11 ani de anchetă. Gândul a prezentat în exclusivitate detalii despre planul prin care Buzăianu a tergiversat ancheta în așa fel încât să o ducă până în termenul de prescripție. (Mai multe informații, AICI) Chiar și așa, infractorul internațional nu s-a mulțumit să scape de pedeapsă și a atacat decizia de clasare din 5 decembrie 2024. Prin acest demers, Bogdan Buzăianu – cel care a controlat compania Energy Holding, intrată în insolvență în mai 2017 – urmărește să obțină o decizie de achitare, deoarece prescripția îl scapă de pedeapsa cu închisoarea, dar nu și de plata uriașului prejudiciu provocat statului. Cea mai mare fraudă din istoria recentă a României Jurnaliștii de la Antena 3 CNN au realizat o anchetă legată de istoria afacerilor cu statul realizate de Buzăianu. Sursa citată a precizat că momentul ales de procurori pentru clasarea celui mai mare dosar de fraudă din istoria recentă a României este suspect, în condițiile în care a fost acoperit din punct de vedere mediatic de către scandalul generat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Contractul vizat de ancheta clasată de procurori, prin care Energy Holding cumpăra energie ieftină de la Hidroelectrica, a fost semnat în anul 2004, iar în 2014 a fost deschis un dosar de: instigare la evaziune fiscală – diminuarea impozitului pe profit datorat de societatea Energy Holding cu suma de 6.182.417,34 lei, instigarea la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat– rambursare de TVA în valoare de 17.045.300,60 lei, instigare la delapidare– prejudiciu de 699.040 lei, în sensul că societatea Energy Holding ar fi fost prejudiciată chiar de cel care o controla, Bogdan Buzăianu, cu 63.687.208,40 lei, instigare la spălarea banilor. Buzăianu, avion de peste șase milioane de euro Cu această ocazie, magnatului i s-a pus sechestru pe mai multe bunuri, până la concurența sumei de peste 22.148.000 de euro. Este vorba despre un imobil situat în București și un teren de 502 metri pătrați, o construcție de 196 metri pătrați situată tot în București, Sectorul 1, oaltă construcție, din Sectorul 2, și un apartament situat tot în Sectorul 2. În plus, procurorii au mai pus sechestru și pe un avion de tip business jet marca Bombardier Challenger CL-600 estimat la 27,4 milioane de lei (circa 6 milioane de euro), o șalupă sport Gladiator 36T (estimată la circa 690.000 de lei) și trei autoturisme. Conform Antena 3 CNN acesta nu a fost singurul dosar care a vizat afacerile lui Buzăianu. Acesta a scăpat, însă, neatins, mai ales în perioada în care România era condusă de Traian Băsescu, perioadă în care, spun jurnaliștii Antena 3, procurorii nu îndrăzneau nici măcar să-l cheme pentru o declarație. Tot în acele vremuri, mai exact în 2008, Bogdan Buzăianu a devenit cetățean elvețian, dar și-a extins interesele și în Africa, unde a dezvoltat afaceri de miliarde de euro. Legăturile cu continentul african i-au adus lui Buzăianu și o poziție de diplomat, în condițiile în care a devenit consul al Gambiei în Monaco și mai apoi în Emiratele Arabe. Funcția de consul i-a oferit lui Buzăianu inclusiv imunitate diplomatică. Din banii obținuți din afacerile cu energie de la Hidrolectrica, Buzăianu și-a cumpărat în Elveția un castel cu o vechime de 230 de ani, pe care, ulterior, l-a scos la vânzare. Construit pe un domeniu uriaș, Castelul Greng include un templu roman, un iaz cu pești, mai multe piscine și plajă privată. Când venea la București, magnatul nu ezita să se afișeze cu Mircea Băsescu, fratele președintelui de la acel moment. Afaceri cu statul încă din 1996 Conform Antena 3 CNN, afacerile lui Bogdan Buzăianu cu Hidroelectrica începuseră, însă, cu mult înainte de ceea ce s-a numit „epoca Băsesecu”. În 1996 a primit primul contract de furnizare de echipamente pentru Porțile de Fier 1, iar în 1997 a venit și contractul de retehnologizare a hidrocentralei respective. Chiar dacă lucrările s-au dovedit a fi proaste, același Buzăianu a primit în anul 2001 și contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier 2, contra unei sume care depășea 122 de milioane de dolari. Ulterior au început să apară avariile, iar reprezentanții Hidroelectrica au fost nevoiți să aștepte până în 2007, ca să expire garanția dată de firma lui Buzăianu și să poată face reparații în regie proprie. Totuși, omul de afaceri a dat lovitura odată cu înscăunarea lui Traian Băsescu în funcția de președinte, când a reușit să controleze aproape 60 la sută din energia ieftină de la Hidroelectrica, contracte evaluate de procurori la un miliard de dolari, adică peste unu la sută din Produsul Intern Brut al României de la vremea respectivă. Unii dintre directorii care au semnat actele au fost condamnați, însă Buzăianu a rămas neatins, cu toate că, în mod oficial, Traian Băsescu declara că se luptă din greu cu „băieții deștepți din energie”. Și asta în condițiile în care, așa cum am spus mai devreme, Mircea Băsescu era un apropiat al patronului Energy Holding și chiar ar fi primit de la acesta, cadou, o mașină de lux. Petrecere la club de 148.000 de euro La o petrecere organizată în clubul bucureștean Bamboo, Buzăianu ar fi plătit 148.000 de euro și i-ar fi adus să cânte pe Joe Coker, Cesaria Evora și Liana Lewis. Problemele omului de afaceri
Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de
Pregătiri pentru situații de urgență: EXERCIȚIU de restaurare a sistemului energetic național, de la Porțile de Fier I, cu alimentare de la sârbi
O echipă formată din aproape o sută de specialiști tehnici și dispeceri din sistemul electroenergetic național, din cadrul Transelectrica, Hidroelectrica, OMV Petrom, Romgaz, CE Oltenia, CNE Cernavodă, DEER, PPC Rețele Electrice, Distribuție Energie Oltenia, Delgaz Grid, Nova Power&Gas și Monsson au participat, marți, un exercițiu conform unui scenariu care a presupus restaurarea întregului sistem energetic național din interiorul Centralei Hidroelectrice Porțile de Fier I – care generează aproximativ 10% din producția la nivel național – cu alimentare din sistemul sârbesc. Exercițiul organizat de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a presupus pornirea unui grup , hidroagregatul 6 (HA6), având sursă de alimentare din Serbia, din CHE Djerdap I, și a implicat dispeceri din cadrul Transelectrica – DEN, Hidroelectrica – CHE Porțile de Fier I și Dispecerul Energetic Național din Serbia. La această acțiune de restaurare au fost invitați și deținători de instalații de stocare de mari dimensiuni, întrucât în contextul integrării în sistem a unor volume din ce în ce mai mari de energie regenerabilă rolul stocării devine tot mai important pentru siguranța sistemului. Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, la începutul lunii martie, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. Obligații la nivel european Potrivit Transelectrica, pe tot parcursul exercițiului, instalațiile energetice s-au comportat conform parametrilor proiectați și așteptați, acțiunea fiind una de succes. „Menționăm că acțiunile de restaurare a SEN sunt organizate ca urmare a obligațiilor legale pe care Transelectrica le are în calitate de Operator de Transport și Sistem, membru al rețelei interconectate europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului European 2196/2017. De asemenea, un alt obiectiv al exercițiilor de acest tip este instruirea și pregătirea personalului operativ și tehnic al entităților din cadrul Sistemului Electroenergetic Național, sarcină aflată în responsabilitatea Transelectrica”, potrivit oficialilor companiei. Exercițiul propriu-zis a constat în pornirea și conectarea HA6 la SEN cu alimentarea Serviciilor Proprii Agregat aferente HA6 din Subsecția 2 SPG II 0,4kV, alimentată din secția II SPG 6kV, această secție fiind alimentată doar din alimentarea de rezervă – AR2 Serbia, au detaliat reprezentanții Hidroelectrica. „Apărarea și restaurarea sunt activități esențiale, care permit gestionarea unor situații de urgență și readucerea sistemului la starea normală de funcționare”, au transmis Transelectrica. Cu o capacitate de producție semnificativă, Porțile de Fier asigură aproximativ 40% din totalul producției Hidroelectrica. După retehnologizare, aceasta are o producție de energie electrică anuală de proiect de 5.241.000 Mwh în anul mediu hidrologic, ceea ce reprezintă circa 10% din producția la nivel național. În plus, centrala asigură aproape jumătate din serviciile tehnologice de sistem din România. Sursa foto: Transelectrica si Hidroelectrica Citiți și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele