Papahagi: Nu e liberal ce a făcut Bolojan, e ușor să crești taxe. Ce face Nicușor Dan e patriotic
„El (Nicușor Dan – n.r.), ca președinte al țării, cred că are câteva priorități. Una, să nu lase țara asta să ajungă în ruină și să vină FMI-ul să ne restructureze ca pe Grecia timp de 10 ani și să ajungem toți cu salariile la jumătate și praf economic. Primul, deci vrea un guvern care, de bine de rău, să atragă banii europeni, că din aia trăim, nu din marea producție pe care a taxat-o Bolojan până ne-a ajuns cuțitul la os tuturor, că a taxat-o excesiv”, spune Adrian Papahagi, la B1 TV. El îl critică pe Bolojan pentru creșterea taxelor. „Asta nu-i liberal, ce a făcut Bolojan, între noi fie vorba: W foarte ușor să crește TVA, taxe, chestii. Sigur că nici el n-avea de ales (…). Dar n-am văzut să taie 200 milioane de euro de la SRI. (…) Ne-a tăiat 10% și din cercetare. (…) Bun, de la cercetare, învățământ, cultură, acolo se taie ușor. De la SRI și ăilalți mai puțin. Dar nu mai discutăm astea. Nicușor Dan vrea stabilitatea economică a țării”, a spus Papahagi. Papahagi îi critică pe liberali în fața lui Orban El mai spune că Nicușor Dan „nu vrea putiniștii la putere”, președintele fiind cel „s-a luptat cu ei în prima linie”. La B1 TV, Papahagi i s-a adresat lui Ludovic Orban, spunându-i că nu are „o mare simpatie față de liberalii dumneavoastră și nici dumneavoastră care v-au dat afară într-un mod absolut abject la ordinul lui Iohannis”. El i-a spus lui Orban că nu are de ce să îi apere pe liberali: „Îi știm că nu sunt foarte multe caracteri acolo printre ei”, dar „Bolojan e un caracter, e în acest moment, Bolojan a înțeles că are o tracțiune foarte mare peste partid, își face deja propriile calcule politice foarte bine”. Calculele politice ale partidelor „Nicușor Dan e președinte în România și nu își face calcule politice că pierde votanți, că își pierde favorabilitate. Își pune asta în joc ca să ofere țării două chestii. Unu, să o țină pe linia aia occidentală. Doi, să o scape de faliment. Asta cred că are el în minte. Vă spun ceva, că am stat și am analizat. Credeți că zilele astea nu m-am perpelit de absolut un milion de ori, gândindu-mă, fac bine, nu fac bine, îmi stric aia, fac aia, nu știu ce. Și m-am gândit, ce vrea Nicușor? Mi se pare că dintre toți oamenii ăștia, care sunt oameni politici, foarte abili, Bolojan super abil, nu-l bănuiam așa abil, dar îmi pare rău cel care emană în acest moment că ar fi un om de stat și își riscă (…) numele, favorabilitatea, prietenii, electoratul e Nicușor Dan. Deci ceea ce face el, eu cred că este ceva care în logica lui este patriotic și corect. Că poate să greșească, poate să greșească, că se poate dovedi catastrofal, vom vedea lucrul ăsta”, a mai spus Adrian Papahagi. Aceeași părere o are Papahagi și despre Eugen Tomac, în vreme ce despre ceilalți consideră că „au calcule politice”: „Bolojan – cum să crească PNL-ul la 25% peste PSD. Bravo lui, îi doresc lucrul ăsta ca PNL-ul să fie primul partid, nu PSD-ul. PSD-ul – cum să nu deconteze totul și să n-ajungă sub AUR? AUR – cum să ajungă ei la putere cu 40% dacă se poate cu anticipate sau dacă nu, măcar peste 2 ani? USR-ul – cum să nu își piardă miniștrii, că a început să le placă? Toți au calcule politice, nu sunt calcule patriotice în acest moment. Nicuşor Dan, așa cum îl înjură toată lumea că-i PSD-an, că nu știu ce, că nu știu cum, după părerea mea face niște calcule pentru România”, a mai spus Adrian Papahagi.
Claudiu Manda: După părerea mea, guvernul Tomac va trece
Manda a participat, joi, la conferința Organizației Femeilor Social Democrate Dolj, unde au fost discuții despre provocările cu care se confruntă românii și despre soluțiile de care România are nevoie în perioada următoare. „Venim după o perioadă în care încăpățânarea domnului Bolojan a produs recesiune economică, inflație, scăderea puterii de cumpărare, reducerea consumului, falimente și pierderea locurilor de muncă. România are nevoie mai mult ca oricând de decizii responsabile și de o guvernare orientată către nevoile reale ale cetățenilor. Dar avem o veste bună: era domnului Bolojan se încheie”, a spus Claudiu Manda. Acesta a continuat, spunând că, după părerea sa, guvernul Tomac va trece. „Şi eu cred că este un lucru bun că România va avea în curând un nou guvern care va pune oamenii pe primul loc. Sunt încrezător că măsurile propuse de PSD pentru sprijinirea categoriilor cu venituri mici și a clasei de mijloc, pentru reducerea presiunii fiscale, creșterea puterii de cumpărare și susținerea investițiilor vor reprezenta priorități ale viitorului program de guvernare. România are nevoie de politici care să sprijine oamenii, investițiile și economia, nu de experimente care îi sărăcesc”, a mai spus Claudiu Manda, pe Facebook.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Bolojan, după explozia de la Constanța: Situaţia ar putea să se repete în perioada următoare. Avem un grad ridicat de risc
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă că incidente precum cel produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat după ce a fost adusă la cheu, s-ar putea repeta în perioada următoare. „În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla”, a precizat Bolojan. „Faptul că avem un război în Ucraina ca urmare a invaziei Rusiei generează riscuri în zona bazinului Mării negre şi în estul României, asta este o realitate şi ştiţi că am avut resturi de drone sau drone care au intrat pe teritoriul nostru naţional. (…) Am avut situaţia din Constanţa, cu dronele marine şi această situaţie ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât timp avem acest război aproape de graniţele noastre”, a declarat Ilie Bolojan, într-o declarație de presă susținută în Hunedoara. Premierul Ilie Bolojan sustine o declaratie de presa la sediul Guvernului. Seful Executivului a oferit prima reactie oficiala dupa ce ministrii PSD si-au depus demisiile in masa, joi, 23 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO El a mai spus că, la solicitarea ministerelor cu competenţe în apărare şi a altor instituţii, a găsit formula finanţărilor pentru apărarea graniţelor. „Dar e adevărat că este un termen între data de astăzi şi data furnizării acestor echipamente, care poate să fie peste şase luni, unele peste un an, unele peste doi ani de zile şi este evident că în această perioadă lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Ceea ce a făcut România solicitând NATO dislocarea unor echipamente în zona noastră de frontieră, de exemplu radare sau sisteme anti-dronă, consider că este modalitatea prin care poate fi crescută siguranţa în zona frontierei de est a României, inclusiv în zona de litoral. Orice fel de analiză care face pentru a îmbunătăţi modul în care funcţionează fiecare instituţie consider că este un lucru bun. Sunt nişte realităţi pe care nu le putem nega şi consider că deciziile care au fost luate au fost cele corecte, pentru că nu avem altă posibilitate decât să creştem capacitatea armatei române de a asigura siguranţa României, de a avea parteneriate serioase cu NATO şi de a întări, prin colaborarea cu toate ţările europene, flancul estic”, a adăugat premierul interimar. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan, ședință cu autoritățile, la Constanța, după incidentul cu drona ucraineană. Prioritate zero: consolidarea apărării litoralului românesc MAI explică de ce SCOMAR nu a detectat drona care a explodat în Portul Constanța: „A fost proiectat și configurat pentru altfel de ținte”
Ilie Bolojan, despre contractul SRI – Digi: Nu are nicio legătură cu Guvernul României
„Încheierea acestui contract dintre Serviciul Român de Informații și companie, nu are nicio legătură cu Guvernul României”, a spus Ilie Bolojan la Euronews. Fiecare instituție își desfășoară propriile achiziții Potrivit acestuia, după aprobarea sumelor și a listelor de proiecte pentru autoritățile implicate, fiecare instituție a desfășurat propriile proceduri de achiziție. „Asta este primul lucru care trebuie spus, pentru că, așa cum am precizat mai înainte, după ce s-au aprobat sumele pentru fiecare autoritate și lista de proiecte, fiecare autoritate. Serviciul Român de Informații, și-a negociat, conform prevederilor legale, achiziția. mi se pare normal să explice cât se poate de clar, ce s-a întâmplat, înțeleg că au și dat un comunicat de presă în cursul zilei de astăzi, dar asta trebuie, fiecare autoritate trebuie să explice acest lucru, pentru că altfel se creează confuzii și oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă”, a declarat liderul Executivului. Rolul grupului de lucru de la Guvern Șeful Executivului a explicat că, după finalizarea negocierilor de către instituțiile beneficiare, datele privind contractorii și valorile contractelor au fost analizate într-un grup de lucru guvernamental, subliniind că grupul de lucru nu a avut legătură cu negocierile propriu-zise. „Fiecare a negociat contractul, la final, au venit cu suma respectivă, cu contractorul și în grupul de lucru la nivelul de guvern, care integrează toate aceste proceduri, s-a dat o aprobare finală, care a însemnat că se verifică dacă destinația sume alocate a fost repetată și suma în cuantum. Dar acest grup de lucru n-a avut nicio ingerință în aceste negocieri”, explică prim-ministrul. În același timp, Ilie Bolojan s-a pronunțat pentru un nivel cât mai ridicat de transparență în privința contractelor publice. „Toate instituțiile care au făcut aceste contracte trebuie să fie cât se poate de transparent. cu cât arăți lucrurile mai clar, cu atât limitezi dezinformarea și clarifici lucrurile. Și mi se pare normal ca fiecare instituție care a făcut astfel de contracte să publice tot ce se poate publica, respectând sigur prevederile legale”, conchide Bolojan. Compania de telecomunicații Digi și Serviciul Român de Informații au încheiat un contract de 196 de milioane de euro pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM destinată securității cibernetice, finanțat prin Instrumentul european «Acțiunea pentru securitatea Europei» (SAFE)
Silviu Predoiu: Miza în războiul Nicușor – Bolojan aparține decidenților politici din spatele Serviciilor de Informații
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Serviciile de Informații nu au nicio miză în războiul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Silviu Predoiu: „Au fost inevitabile asemenea situații de-a lungul timpului și în altă perioadă. Eu știu că am trecut în rezervă oameni care au participat la meetinguri politice ca susținere. Oameni care au făcut propagandă în interiorul serviciului pentru unu sau altul… Și am luat măsuri imediat ce am aflat. Consiliul de judecată, Consiliul de onoare, eliminarea din aparat, sunt niște mecanisme care funcționează.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Serviciile de Informații nu au nicio miză în războiul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Acesta a început prin a spune că directorii serviciilor ar putea avea mize dintr-un asemenea conflict. Generalul a explicat care sunt schimbările din sistem atunci când vine un nou director în servicii. Acesta susține că dacă ar fi respectată legea, nu ar exista asemenea probleme și jocuri de culise. „O să vă răspund foarte sincer, deși probabil că altceva așteaptă cei mai mulți. Serviciile n-au nicio miză în jocul ăsta. Când vorbim de servicii, vorbim de instituții. Directorii au mize. Factorii politici care controlează sau care speră să controleze au miză. Pentru mine, teoretic spun, ca adjunct al directorului, eu am aceeași misiune și teoretic ar trebui să fiu liniștit, pentru că eu nu voi fi schimbat de noul director. Pentru că am caracterizările profesionale pe fiecare an și știu că se respectă legea. Ori noi știm că în România nu prea se respectă nimic și că cine vine e Dumnezeu și face orice. Și atunci apar mizele. De asta spun că serviciile, în principiu, n-ar trebui să aibă nicio miză în jocul ăsta. Miza aparține decidenților politici care le controlează. Nu la nivel de comandă… Sunt convins, din experiența mea, că se poartă o luptă între Bolojan și Nicușor Dan, pentru că în general apar numiri pe paliere mai discrete. Au fost inevitabile asemenea situații de-a lungul timpului și în altă perioadă. Eu știu că am trecut în rezervă oameni care au participat la meetinguri politice ca susținere. Oameni care au făcut propagandă în interiorul serviciului pentru unu sau altul… Și am luat măsuri imediat ce am aflat. Consiliul de judecată, Consiliul de onoare, eliminarea din aparat, sunt niște mecanisme care funcționează.”, a explicat generalul.
Traian Băsescu: E o copilărie să desemnezi un premier neangajat politic. Ce spune fostul președinte despre formarea unei noi majorități
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că procesul pentru desemnarea unui nou premier trebuie grăbit, afirmând că doar un prim-ministru desemnat oficial poate negocia o majoritate parlamentară. „Ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat al guvernului, pentru că doar poţi presupune că ai o majoritate până când ajungi la vot în Parlament”, a declarat Traian Băsescu, duminică, potrivit România TV. Băsescu a declarat că adevărata majoritate se vede abia în momentul votului din Parlament. „Nu poţi să ştii cine are majoritate până nu se votează în Parlament”, a spus acesta, adăugând că există o mare diferență între o majoritate negociată de un premier desemnat și situația în care se cere partidelor să vină la Cotroceni cu o majoritate deja formată. „Şi e una când această majoritate este negociată de un premier desemnat şi el are credibilitatea să negocieze o majoritate şi alta când spui: «nu veni la Cotroceni fără majoritate»”, a afirmat Băsescu. Acesta a amintit că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și construi programul de guvernare și pentru a obține sprijin parlamentar. El a criticat și ideea unui premier fără afiliere politică. „Este o copilărie ca, într-o situaţie cum e România, să desemnezi un premier neangajat politic”, a declarat fostul președinte. În opinia sa, PSD are cele mai mari șanse să formeze o majoritate parlamentară, spre deosebire de PNL. „PSD poate face majoritate, PNL nu poate”, a spus Băsescu. „Dar PSD are capacitatea de a negocia majorităţi în Parlament. Ştiu să facă asta de când s-au înfiinţat. Ştiu să-şi creeze majorităţi, mai mult sau mai puţin transparente, când au nevoie de voturi, le au acolo”, a afirmat fostul președinte. Acesta a comentat și posibilitatea unei noi nominalizări a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, despre care spune că nu ar fi corectă din punct de vedere constituțional. „Adică nu poţi, după ce Parlamentul a dat un vot şi guvernul a căzut, să spui «votează-mă». Adică discreditezi şi Parlamentul. Probabil, soluţia corectă politic ar fi ca Bolojan să-şi reia funcţia de la Senat”, a declarat fostul președinte.
Guvernul Bolojan, acuzat că a încercat să pună piedici la Planșeul Unirii. City-manager Sector 4: Până la urmă și-au dat seama că nu e de joacă / Când se va relua complet circulația în Piață
Alexandru Hazem Kansou, city-manager al Sectorului 4, a explicat, în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, care este stadiul lucrărilor la Planșeul Unirii. Potrivit lui Kansou, lucrarea se execută pe bani guvernamentali, iar la sfârșitul anului trecut au existat întârzieri ale plăților. Administratorul public al Sectorului 4 acuză Guvernul Bolojan că fie ar fi încercat să pună piedici acestei lucrări, fie nu a fost informat corect despre complexitatea investiției. „Și-au dat seama că nu punem panseluțe”, spune Kansou. „Până la finalul anului, noi terminăm cu placa de beton. Ulterior va fi lucrarea de amenajare a parcului de suprafață și reasamblarea fântânilor arteziene și aducerea lor la stadiul inițial. Cred că atunci am cam termina tot vacarmul din zonă și cu siguranță vom da traficul bucureștenilor”, a declarat Hazem Kansou în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”. Persoane merg în albia râului Dâmbovița, la finalul unei vizite sub planșeul Unirii, în Bucuresti, joi, 19 septembrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO Administratorul public al Sectorului 4 mai spune că fântânile din Piața Unirii vor fi refăcute de Apa Nova. Întârzieri de plăți la Planșeul Unirii În ceea ce privește finanțarea pentru această lucrare, Kansou spune că au fost întârzieri mari și acuză Guvernul Bolojan că ar fi încercat să pună piedici investiției. „Au fost întârzieri mari. Mulți oameni politici nu au înțeles ce înseamnă această lucrare. Nu ține nici de partide, nici de un primar anume. Primăria Sectorului 4 s-a înhămat la această lucrare de infrastructură extrem de complexă pentru că nu a avut cine să o facă. Acum, când vezi că vrea să o realizeze Primăria Sectorului 4, cu bani guvernamentali, este adevărat, dar să începi să pui piedici (…) așa a părut. Sau s-a vrut să se pună piedici, sau pur și simplu a fost lipsă de știință, sau de informații, pentru că nu este o lucrare de pus panseluțe. Până la urmă și-au dat seama că nu e de joacă”, mai spune Hazem Kansou. Potrivit acestuia, la sfârșitul anului 2026, se va putea circula cum se circula înainte, „iar în prima parte a anului vom avea și spațiul verde și fântânile”. Guvernul a decis, în aprilie 2023, suplimentarea cu 750 de milioane de lei a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea și consolidarea Planșeului de la Piața Unirii. Foarte multă vreme, proiectul de reabilitare a fost blocat în sertarul fostului primar general Nicușor Dan. Fostul edil a semnat autorizația de începere a lucrărilor în ultima sa zi de mandat la Primăria Generală. Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, se afla într-o stare de degradare foarte mare. Expertize tehnice au arătat că structura avea un risc seismic gradul I. Structura de beton se afla în risc de prăbușire Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se putea prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie. Problema uriașă era reprezentantă și de faptul că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2. Gândul a publicat încă din martie 2021 imagini în premieră de sub planșeu. Acestea arată starea deplorabilă a construcției. Imaginile pot fi văzute AICI. Acestea sunt deficiențele grave identificate la Planșeul Unirii: armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor; grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune; grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistență puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi; beton exfoliat, armături corodate și infiltrații locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător cu ocazia diverselor intervenții la planșeu; degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete. Întreaga emisiune cu Hazem Kansou poate fi vizionată AICI: RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel Băluță, despre reabilitarea PLANȘEULUI Unirii: „Nu se va bloca toată circulația în Piața Unirii
Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada
Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI: