Etichetă: ilie bolojan

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.

Oana Gheorghiu, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4: În viața mea nu mi-am dorit să ocup o funcție sau alta

Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul interimar Bolojan, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4, în care explică cum a acceptat propunerea făcută de Ciprian Ciucu. „Cu multă recunoștință, dar și cu la fel de multe îndoieli și dubii interioare, am acceptat propunerea lui Ciprian Ciucu de a prelua coordonarea interimară a filialei Sector 4 a Partidului Național Liberal”, a scris Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook. Gheorghiu: Nu am pretenții, reacții sau instincte de politician Co-fondatoarea „Dăruiește viață” a intrat în politică în toamna anului 2025, atunci când Ilie Bolojan i-a oferit funcția de vicepremier în Guvern. În iulie 2026, în pragul Congresului Extraordinar al PNL, Bolojan anunță intrarea în partid a doi membri noi, care ar fi urmat să preia funcții de vicepreședinți: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. O hotărâre a instanței a anulat deciziile acelui Congres PNL, lăsând în funcțiile din partid vechea conducere. Vineri, 21 august, Ilie Bolojan anunță că Oanei Gheorghiu și lui Dragoș Pîslaru li s-au oferit alte funcții importante în PNL, la nivel de Capitală. „Am acceptat să vin în politică înțelegând că singura cale în care putem cu adevărat schimba politica este implicându-ne și asumându-ne responsabilitatea. Sunt cu siguranță prea idealistă, însă doar prin implicare se poate produce o schimbare. Dincolo de mine, sper că tot mai mulți oameni onești și cinstiți să accepte această luptă. Dacă o vor face, eu voi fi cu siguranță alături de ei”, a reacționat Oana Gheorghiu, după numirea în funcția de președinte de filială.

Bogdan Ivan revine în scandalul energiei, după ce Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate: Mai mulți mari consumatori au primit și astăzi notificări

Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie. „Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan. Notificarea provoacă îngrijorare Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă. Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată. „Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan. Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie. „Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan. Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice. În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori. Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”. Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor. Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.

Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent

Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 –  cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare.  Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice.  Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.

Ilie Bolojan critică amendamentul Fritz din Legea Integrității: A vota un jalon PNRR nu înseamnă să vii să-l folosești ca o ghioagă politică

Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că amendamentul Fritz a fost folosit ca un instrument politic împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. „Între PNL și USR, de exemplu, că m-ați întrebat de asta, și am întărit relațiile de încredere între partide pentru că nu am avut niște divergențe majore, deși nu vedem toate lucrurile în aceeași direcție, bet ne-am respectat între noi, am respectat programul de guvernare și fiecare acolo unde a fost a încercat să împingă lucrurile.”, a declarat premierul într-o intervenție la B1TV. Deși legea a fost contestată la Curtea Constituțională atât de PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan, amendamentul Fritz a fost declarat constituțional. Ilie Bolojan spune că vrea sa comenteze efectele pe care le va produce. „Deși, în mod evident, cele două amendamente care au fost votate împreună de PSD și de AUR în Parlament, unul a avut o țintă colaterală și celălalt l-a avut ca țintă pe Dominic Fritz, pentru că nu au apărut astfel de amendamente decât în astfel de situații și până acum nu s-a discutat deloc de aceste lucruri. […] Astea sunt în mod evident acțiuni care au fost o linie de atac care ține de persoane, care trebuie respinsă, pentru că nu poți să faci legi pentru persoane, nu poți să încalci principii gândind că vei construi încredere și seriozitate”, a motivat Ilie Bolojan. Repercursiuni asupra României, după contestarea la CEDO a deciziei CCR Dominic Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului inclusiv decizia Curții Constituționale a României, chiar după ce judecătorii au decis că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. Ilie Bolojan, în replică, spune că acest demers poate avea consecințe grave asupra modului în care este privită România după acest scandal politic. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică. E greu de presupus că asta va fi interpretată ca îndeplinirea unui jalon pe PNRR, pentru că se mai uită cineva și pe la Românie”, a mai spus premierul interimar. Cine va candida la primăria Timișoara după ce Dominic Fritz își încheie mandatul Despre fotoliul de primar al Timișoarei, care se va elibera după plecarea lui Dominic Fritz din funcție, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu exclude o colaborare cu USR la nivel local. „În condițiile în care analizele arată că pentru a putea menține un oraș cum este Timișoara într-o formulă de administrare care să modernizeze orașul în continuare, să-i garanteze dezvoltarea, cu siguranță vom discuta aceste lucruri inclusiv cu partenerii de la USR, inclusiv voi discuta cu organizația noastră de acolo așa fel încât să luăm cea mai bună decizie”, a mai declarat Bolojan. Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității.

În ce tabără se poziționează UDMR pentru formarea viitorului Guvern. Ilie Bolojan: E decizia lor

Ilie Bolojan, premierul interimar al României, spune că UDMR va decide în ce tabără se vor poziționa pentru formarea unui nou executiv, după ce partidul a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. „UDMR a fost un partid care a lucrat în actuala coaliție. Sunt colegii noștri în actualul guvern. Am făcut o propunere de premier. Am rămas pe aceste poziționări”, a declarat Bolojan despre relația cu UDMR. După relația de colegialitate din Coaliție, UDMR ar putea pleca La ultima încercare, PNL, USR si UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan, propunerea de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu. Cele două variante nu s-au mai concretizat la Cotroceni într-o desemnare, însă Ilie Bolojan susține acum că UDMR ar putea să aleagă tabăra social-democrată. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. V-am spus. Am lucrat împreună, am susținut proiecte și sigur este decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face. Toți suntem oameni raționali și înțelegem că la un moment dat trebuie să găsim o formulă de guvern. […] Dar sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare”, spune premierul într-un interviu acordat B1TV. Joi va avea loc o ședință la Palatul Cotroceni cu toți liderii din vechea Coaliție pe tema PNRR, dar acolo ar putea să fie și discuții legate de formarea unui viitor Guvern, așa cum a decurs și întâlnirea de săptămâna trecută, unde mai mulți lideri politici au confirmat că s-a discutat și despre viitorul executiv cu puteri depline.

Ce se întâmplă dacă Legea Salarizării nu este adoptată. Bolojan: Îi va fi greu viitorului Guvern să mai țină salariile în sectorul public plafonate

Ilie Bolojan, premier interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că Legea Salarizării ar trebui adoptată până la finalul lunii august și nu doar din motive legate de banii europeni. Rating-ul de țară, nivelul investițiilor, și plafonarea salariilor bugetarilor din 2025 se află printre argumentele prim-ministrului. „Inevitabil, orice guvern va veni într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate, pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice. Și ceea ce am susținut în această perioadă și sper că în aceste zile avem înțelepciunea să găsim o formulă. Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere ea tot va exista”, a explicat premierul într-o emisiune B1TV. Legea Salarizării, jalon important în PNRR Ilie Bolojan spune că legea oricum va trebui adoptată până la finalul anului din cauza primei plafonări din 2025, iar dacă liderii politici reușesc să găsească un consens acum, România ar avea și o lege a salarizării unitare, dar și 770 de milioane de euro, banii din jalonul PNRR aferent acestei reforme. „Dar dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România. Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare și de scăderea încrederii și mai ales corectează niște deziechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public și inechități mari în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni le va scădea? Nu le va scădea”, a mai adăugat Bolojan. Scad sau nu salariile după noua lege a salarizării? Premierul a explicat și mecanismul conform căruia salariile bugetarilor vor fi calculate după adoptarea noii legi și a insistat că acestea nu vor suferi modificări, ci vor rămâne înghețate până când valoarea de referință, stabilită anual, va crește. Mai apoi, salariile angajaților de la stat urmează să crească. „Subliniez asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajunge la zi în urmă și în felul acesta vom avea o echitate. Deci o creștere a fondului de salarii va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5% ceea ce înseamnă că reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate. Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”, a concluzionat premierul. Chiar dacă premierul anunță că salariile bugetarilor care vor rămâne înghețate pentru primii ani nu vor scăde, sindicaliștii sunt în continuare nemulțumiți de reformă și spun că efectele produse de lege sunt contrare.

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu.  De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.

De ce este blocat proiectul Bala de pe Dunăre de 17 ani

Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani. AFDJ Galați a prezentat etapele acestui proiect, iar zona Bala este importantă pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Reactoarele au fost oprite pe 28 iulie și 13 august 2026, pe fondul nivelului extrem de scăzut al fluviului. Intervențiile de pe brațul Bala au fost prevăzute inițial într-un contract semnat în urmă cu peste 17 ani. Proiectul a fost, apoi, regândit după contestațiile unor organizații neguvernamentale, iar modificările au fost convenite cu reprezentanții Comisiei Europene, transmite Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați – AFDJ, în răspunsul pentru Mediafax.  Loading … Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani Pe 12 august, Mediafax a solicitat informații despre stadiul proiectului și actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Întrebările au fost transmise Ministerului Transporturilor și AFDJ Galați. Proiectul este gestionat de Ministerul Transporturilor, iar AFDJ este beneficiarul. Directorul general al AFDJ Galați a prezentat toate etapele proiectului. Investiția este considerată importantă, dar nu a fost încă implementată. Potrivit documentului, în data de 28.04.2009 s-a semnat contractul de tip FIDIC-Cartea Roşie nr.16PT 003-02/2005, „Îmbunătățirea condițiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 -km 175″ Proiect nr.ISPA/2005/RO/16/P/PT/003, între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate contractantă şi asocierea formată din SC INTERCONSTRUCT SRL, SC CANAL SERVICE SRL, SC SUPERQUATRO GRUP SRL şi SC G&G ROMANIA, având ca lider SC INTERCONSTRUCT SRL Constanţa, în calitate de antreprenor. Contractul urmărea îmbunătățirea navigației pe sectorul Călărași-Brăila. Proiectul prevedea redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea și brațul principal al Dunării. Lucrările hidrotehnice din cele 3 puncte critice au fost finalizate și recepționate. Acestea au vizat intervențiile prevăzute în contract, care sunt: Punctul critic 01 Bala: lucrări recepționate pe data de 27.04.2016; Punctul critic 02 Epuraşu: lucrări receptionate pe data de 26.11.2015; Punctul critic 10 Ostrovul Lupu: lucrări recepționate pe data de 04.08.2014. La punctul critic Bala, proiectul prevedea construirea unui prag de fund la cota de 4,21 metri. În urma intervenției ONG-urilor de mediu, lucrarea a fost realizată la 50% din nivelul proiectat, transmite directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan. După acest prim obstacol, autoritățile au decis să reanalizeze soluțiile propuse. Autoritățile au decis, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Transporturilor, realizarea unui nou studiu de fezabilitate pentru Bala. Acesta trebuie să identifice soluții alternative pentru creșterea nivelului Dunării cu până la 1,20 metri în zona bifurcației. Analiza a avut 25 de criterii. Un nou studiu de fezabilitate În cadrul noului studiu de fezabilitate au fost analizate 9 soluții tehnice alternative. Acestea au fost evaluate printr-o analiză SWOT și apoi comparate pe baza a 25 de criterii. aspecte privind navigatia: 10 criterii; aspecte de mediu: 10 criterii; aspecte combinate: 5 criterii, în urma căreia au fost alese 2 soluții alternative cu punctaj maxim. Cele două soluții cu cele mai bune rezultate au fost analizate prin modele matematice 2D și 3D. Studiile au urmărit efectele imediate și pe termen lung ale lucrărilor. A fost evaluată și evoluția albiei Dunării pe o perioadă de 50 de ani. În urma analizelor, consultanții EGIS au recomandat soluția considerată cea mai eficientă. Aceasta vizează „restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Măsura urmărește îmbunătățirea navigației și protejarea mediului. Care este soluția și în ce stadiu se află proiectul? Soluția recomandată ar redistribui cel mai bine debitele către brațul Dunărea Veche. Efectul este vizat în special la debite mici, între 2.000 și 3.500 m3/s. Măsura ar asigura și condiții de navigație pe rețeaua TEN-T. Soluția recomandată ar crește debitul pe Dunărea Veche cu până la 168%, iar nivelul apei ar putea urca cu până la 1,20 metri. Modelările pe 50 de ani indică o stabilizare a bifurcației. Viteza apei ar crește cu aproximativ 0,3-0,5 m/s și soluția ar reduce și efectul stâncii Pârjoaia asupra devierii debitelor către brațul Bala. Deși proiectul are toate avizele necesare, acesta s-a blocat. Proiectul a parcurs etapele pentru obținerea finanțării prin Programul Transport 2021-2027. Cererea de finanțare a fost depusă pe 31 ianuarie 2024. În prezent, aceasta se află în etapa de evaluare. Proiectul este considerat prioritar pentru sectorul căilor navigabile din rețeaua TEN-T. Prima licitație pentru proiectare și execuție a fost lansată în octombrie 2024, dar nu a primit nicio ofertă. Procedura a fost reluată în martie 2025, când a fost depusă o singură ofertă, însă licitația s-a încheiat fără atribuire în iulie 2025, din lipsa finanțării. „După aprobarea finanţări se va organiza o nouă procedură de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări”, a conchis director general al AFDJ în răspunsul pentru Mediafax.

Dezinformare Radu Miruță: Centralele închise prin PNRR

Radu Miruță își reia seria de atacuri cu iz dezinformator la adresa PSD și îi acuză pe social-democrați de oprirea unor capacități de producție energetică de 1.635 MW la Combinatul Energetic Oltenia. În aceeași postare, publicată pe Facebook, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, invocă închiderea altor 4 capabilități de producție energetică de la Rovinari, Tureni și Ișalnița, care însumau 1305 MW. În toate situațiile, unicul vinovat, pe care Miruță îl invocă, este PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Miruță aruncă vina pe trecut și se ferește de prezent. El omite să spună că, în mai puțin de un de mandat, premierul Ilie Bolojan a închis definitiv capacități de producție de 930 de MW. De altminteri, Cristian Ghinea, artizanul PNRR și ministru USR la vremea respectivă, a „pus” în plan dezafectarea centralelor pe cărbune, însă fără o obligație ca acestea să fie înlocuite cu capacități de producție de energie din alte surse. Închiderea termocentralelor pe cărbune a fost inițiată tocmai de USR prin „asumările” lipsite de transparență din PNRR. Măsurile luate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu au presupus respectarea normelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă PSD nu ar fi adoptat deciziile pe care, astăzi, Miruță le critică cu vehemență, tot USR ar fi răbufnit, pe motiv că PSD nu respectă normele din PNRR. „Acum, când de 3 luni nu mai sunt la butoane, brusc se miră că nu mai e cărbunele, care a fost închis de ei când erau la decizie. Fără jenă încearcă să meargă printre oameni, dar, pe bună dreptate, oamenii îi huiduie”, susține Radu Miruță, în postarea sa. Deși PSD se afla „la butoane”, decizia de oprire și scoatere din funcțiune a capabilităților de producție energetică a venit, însă, din partea colegilor săi. Guvernul Bolojan a îcnhis definitiv, nu a trecut în rezervă, două termocentrale pe cărbune. 24 noiembrie 2025: Grupul 7 Turceni – 330 MW + Grupul 7 Ișalnița – 315 MW, total 645 MW 27 martie 2026: Grupul 4 Turceni – 285 MW, scos definitiv din operare Gândul a documentat dezinformările promovate de Radu Miruță Reprezentantul USR se mândrește cu inițierea unui proiect de lege, menit să inhibe dreptul la liberă exprimare, sub pretextul „nobil” al combaterii dezinformării. „Am depus în Parlament o iniţiativă acum un an de zile. Pe teme majore de interes naţional, care pot fi foarte uşot mapate, atunci când în spaţiul online apare o astfel de informaţie care poate fi verificată oficial, nu să dai jos automat conţinutul ăla, ci să pui o notiţă pe care să scrii că e potenţial ştire falsă”, a declarat Miruţă, la Digi24. Plasarea etichetelor a devenit o condiție „sine qua non” pentru USR-iști, care vor să transforme obiceiul într-o regulă scrisă, pe care să o transpună în mediul online. Pentru cineva care pretinde a fi un apărător al democrației, propunerea este, cel puțin aparent, una deplasată. 1. Spune că România ar putea trimite trupe în Groenlanda, apoi dezminte că ar fi zis așa ceva; 2. Recunoaște că ar fi semnat ceva legat de PSD, dar nu adeziunea la partid; 3. A susținut că a publicat înregistrarea completă dintr-o emisiune, dar a publicat doar un fragment convenabil; 4.Fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară demontează un Fake News marca Miruţă. Trenurile găsite și filmate de USR-ist nu zac de pomană; Recent, şi vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de fake news și îi cere sa plece acasă. Într-un comentariu la postarea lui Miruță, vicepreședintele ANCOM îl acuză pe ministru, printre altele, că a „dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media”. „Domnule ministru, simultan cu acțiunea în instanță, treceți rapid și legea aceea a dumneavoastră prin care orice postare poate fi dată jos de govern în 15 minute. Era o soluție minune de a cenzura presa, nu? Cu ocazia aceasta, ne-ați dat și nouă o idee: oare să vă dea toți angajații ANCOM în judecată pentru că ați diseminat, dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media faptul că instituția își plătește specialiștii cu 30.000 de euro net pe lună și nu cu 2.400 de euro, așa cum e cazul? Sau pentru toate campaniile de defăimare și de dezinformare la adresa mai multor instituții din România pe care le-ați promovat alături de colegii dumneavoastră, cu o sete nebună de a distruge și de a câștiga like-uri pentru dumneavoastră și partid? Este irelevant unde v-ați făcut vacanța și cât costă. Dumneavoastră ați fost concediat acum 3 luni de zile de Parlamentul României și democrație, și cu toate acestea, aveți în continuare tupeul incredibil de a vă exprima aici. Hai: acasă!”, îi transmite şeful ANCOM lui Radu Miruţă. Alături de colega sa de partid, Diana Buzoianu, Radu Miruţă este cel de-al doilea membru USR care acuză publicaţia noastră de fake-news, în mod nejustificat şi public, deşi spusele le-au fost demontate cu probe, de fiecare dată. Miruță, Buzoianu și USR pretind însă că duc o luptă împotriva dezinformării pe care, așa cum a demonstrat un lung șir de documente sau imagii, o practică chiar ei.