De ce este blocat proiectul Bala de pe Dunăre de 17 ani
Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani. AFDJ Galați a prezentat etapele acestui proiect, iar zona Bala este importantă pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Reactoarele au fost oprite pe 28 iulie și 13 august 2026, pe fondul nivelului extrem de scăzut al fluviului. Intervențiile de pe brațul Bala au fost prevăzute inițial într-un contract semnat în urmă cu peste 17 ani. Proiectul a fost, apoi, regândit după contestațiile unor organizații neguvernamentale, iar modificările au fost convenite cu reprezentanții Comisiei Europene, transmite Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați – AFDJ, în răspunsul pentru Mediafax. Loading … Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani Pe 12 august, Mediafax a solicitat informații despre stadiul proiectului și actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Întrebările au fost transmise Ministerului Transporturilor și AFDJ Galați. Proiectul este gestionat de Ministerul Transporturilor, iar AFDJ este beneficiarul. Directorul general al AFDJ Galați a prezentat toate etapele proiectului. Investiția este considerată importantă, dar nu a fost încă implementată. Potrivit documentului, în data de 28.04.2009 s-a semnat contractul de tip FIDIC-Cartea Roşie nr.16PT 003-02/2005, „Îmbunătățirea condițiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 -km 175″ Proiect nr.ISPA/2005/RO/16/P/PT/003, între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate contractantă şi asocierea formată din SC INTERCONSTRUCT SRL, SC CANAL SERVICE SRL, SC SUPERQUATRO GRUP SRL şi SC G&G ROMANIA, având ca lider SC INTERCONSTRUCT SRL Constanţa, în calitate de antreprenor. Contractul urmărea îmbunătățirea navigației pe sectorul Călărași-Brăila. Proiectul prevedea redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea și brațul principal al Dunării. Lucrările hidrotehnice din cele 3 puncte critice au fost finalizate și recepționate. Acestea au vizat intervențiile prevăzute în contract, care sunt: Punctul critic 01 Bala: lucrări recepționate pe data de 27.04.2016; Punctul critic 02 Epuraşu: lucrări receptionate pe data de 26.11.2015; Punctul critic 10 Ostrovul Lupu: lucrări recepționate pe data de 04.08.2014. La punctul critic Bala, proiectul prevedea construirea unui prag de fund la cota de 4,21 metri. În urma intervenției ONG-urilor de mediu, lucrarea a fost realizată la 50% din nivelul proiectat, transmite directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan. După acest prim obstacol, autoritățile au decis să reanalizeze soluțiile propuse. Autoritățile au decis, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Transporturilor, realizarea unui nou studiu de fezabilitate pentru Bala. Acesta trebuie să identifice soluții alternative pentru creșterea nivelului Dunării cu până la 1,20 metri în zona bifurcației. Analiza a avut 25 de criterii. Un nou studiu de fezabilitate În cadrul noului studiu de fezabilitate au fost analizate 9 soluții tehnice alternative. Acestea au fost evaluate printr-o analiză SWOT și apoi comparate pe baza a 25 de criterii. aspecte privind navigatia: 10 criterii; aspecte de mediu: 10 criterii; aspecte combinate: 5 criterii, în urma căreia au fost alese 2 soluții alternative cu punctaj maxim. Cele două soluții cu cele mai bune rezultate au fost analizate prin modele matematice 2D și 3D. Studiile au urmărit efectele imediate și pe termen lung ale lucrărilor. A fost evaluată și evoluția albiei Dunării pe o perioadă de 50 de ani. În urma analizelor, consultanții EGIS au recomandat soluția considerată cea mai eficientă. Aceasta vizează „restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Măsura urmărește îmbunătățirea navigației și protejarea mediului. Care este soluția și în ce stadiu se află proiectul? Soluția recomandată ar redistribui cel mai bine debitele către brațul Dunărea Veche. Efectul este vizat în special la debite mici, între 2.000 și 3.500 m3/s. Măsura ar asigura și condiții de navigație pe rețeaua TEN-T. Soluția recomandată ar crește debitul pe Dunărea Veche cu până la 168%, iar nivelul apei ar putea urca cu până la 1,20 metri. Modelările pe 50 de ani indică o stabilizare a bifurcației. Viteza apei ar crește cu aproximativ 0,3-0,5 m/s și soluția ar reduce și efectul stâncii Pârjoaia asupra devierii debitelor către brațul Bala. Deși proiectul are toate avizele necesare, acesta s-a blocat. Proiectul a parcurs etapele pentru obținerea finanțării prin Programul Transport 2021-2027. Cererea de finanțare a fost depusă pe 31 ianuarie 2024. În prezent, aceasta se află în etapa de evaluare. Proiectul este considerat prioritar pentru sectorul căilor navigabile din rețeaua TEN-T. Prima licitație pentru proiectare și execuție a fost lansată în octombrie 2024, dar nu a primit nicio ofertă. Procedura a fost reluată în martie 2025, când a fost depusă o singură ofertă, însă licitația s-a încheiat fără atribuire în iulie 2025, din lipsa finanțării. „După aprobarea finanţări se va organiza o nouă procedură de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări”, a conchis director general al AFDJ în răspunsul pentru Mediafax.
Dezinformare Radu Miruță: Centralele închise prin PNRR
Radu Miruță își reia seria de atacuri cu iz dezinformator la adresa PSD și îi acuză pe social-democrați de oprirea unor capacități de producție energetică de 1.635 MW la Combinatul Energetic Oltenia. În aceeași postare, publicată pe Facebook, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, invocă închiderea altor 4 capabilități de producție energetică de la Rovinari, Tureni și Ișalnița, care însumau 1305 MW. În toate situațiile, unicul vinovat, pe care Miruță îl invocă, este PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Miruță aruncă vina pe trecut și se ferește de prezent. El omite să spună că, în mai puțin de un de mandat, premierul Ilie Bolojan a închis definitiv capacități de producție de 930 de MW. De altminteri, Cristian Ghinea, artizanul PNRR și ministru USR la vremea respectivă, a „pus” în plan dezafectarea centralelor pe cărbune, însă fără o obligație ca acestea să fie înlocuite cu capacități de producție de energie din alte surse. Închiderea termocentralelor pe cărbune a fost inițiată tocmai de USR prin „asumările” lipsite de transparență din PNRR. Măsurile luate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu au presupus respectarea normelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă PSD nu ar fi adoptat deciziile pe care, astăzi, Miruță le critică cu vehemență, tot USR ar fi răbufnit, pe motiv că PSD nu respectă normele din PNRR. „Acum, când de 3 luni nu mai sunt la butoane, brusc se miră că nu mai e cărbunele, care a fost închis de ei când erau la decizie. Fără jenă încearcă să meargă printre oameni, dar, pe bună dreptate, oamenii îi huiduie”, susține Radu Miruță, în postarea sa. Deși PSD se afla „la butoane”, decizia de oprire și scoatere din funcțiune a capabilităților de producție energetică a venit, însă, din partea colegilor săi. Guvernul Bolojan a îcnhis definitiv, nu a trecut în rezervă, două termocentrale pe cărbune. 24 noiembrie 2025: Grupul 7 Turceni – 330 MW + Grupul 7 Ișalnița – 315 MW, total 645 MW 27 martie 2026: Grupul 4 Turceni – 285 MW, scos definitiv din operare Gândul a documentat dezinformările promovate de Radu Miruță Reprezentantul USR se mândrește cu inițierea unui proiect de lege, menit să inhibe dreptul la liberă exprimare, sub pretextul „nobil” al combaterii dezinformării. „Am depus în Parlament o iniţiativă acum un an de zile. Pe teme majore de interes naţional, care pot fi foarte uşot mapate, atunci când în spaţiul online apare o astfel de informaţie care poate fi verificată oficial, nu să dai jos automat conţinutul ăla, ci să pui o notiţă pe care să scrii că e potenţial ştire falsă”, a declarat Miruţă, la Digi24. Plasarea etichetelor a devenit o condiție „sine qua non” pentru USR-iști, care vor să transforme obiceiul într-o regulă scrisă, pe care să o transpună în mediul online. Pentru cineva care pretinde a fi un apărător al democrației, propunerea este, cel puțin aparent, una deplasată. 1. Spune că România ar putea trimite trupe în Groenlanda, apoi dezminte că ar fi zis așa ceva; 2. Recunoaște că ar fi semnat ceva legat de PSD, dar nu adeziunea la partid; 3. A susținut că a publicat înregistrarea completă dintr-o emisiune, dar a publicat doar un fragment convenabil; 4.Fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară demontează un Fake News marca Miruţă. Trenurile găsite și filmate de USR-ist nu zac de pomană; Recent, şi vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de fake news și îi cere sa plece acasă. Într-un comentariu la postarea lui Miruță, vicepreședintele ANCOM îl acuză pe ministru, printre altele, că a „dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media”. „Domnule ministru, simultan cu acțiunea în instanță, treceți rapid și legea aceea a dumneavoastră prin care orice postare poate fi dată jos de govern în 15 minute. Era o soluție minune de a cenzura presa, nu? Cu ocazia aceasta, ne-ați dat și nouă o idee: oare să vă dea toți angajații ANCOM în judecată pentru că ați diseminat, dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media faptul că instituția își plătește specialiștii cu 30.000 de euro net pe lună și nu cu 2.400 de euro, așa cum e cazul? Sau pentru toate campaniile de defăimare și de dezinformare la adresa mai multor instituții din România pe care le-ați promovat alături de colegii dumneavoastră, cu o sete nebună de a distruge și de a câștiga like-uri pentru dumneavoastră și partid? Este irelevant unde v-ați făcut vacanța și cât costă. Dumneavoastră ați fost concediat acum 3 luni de zile de Parlamentul României și democrație, și cu toate acestea, aveți în continuare tupeul incredibil de a vă exprima aici. Hai: acasă!”, îi transmite şeful ANCOM lui Radu Miruţă. Alături de colega sa de partid, Diana Buzoianu, Radu Miruţă este cel de-al doilea membru USR care acuză publicaţia noastră de fake-news, în mod nejustificat şi public, deşi spusele le-au fost demontate cu probe, de fiecare dată. Miruță, Buzoianu și USR pretind însă că duc o luptă împotriva dezinformării pe care, așa cum a demonstrat un lung șir de documente sau imagii, o practică chiar ei.
Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.
Viorica Dăncilă îl critică dur pe Ilie Bolojan: Este arogant și complet desprins de realitatea din România
Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” difuzată pe Gândul.ro. „Și arogant, dar mie mi se pare că dânsul este într-o campanie electorală. Adică dânsul este complet desprins de realitatea din România. Tocmai vorbeam de crizele suprapuse. Dânsul inaugurează creșe, pasaje în condițiile în care provocările cu care se confruntă România sunt foarte mari. Deci mie mi se pare că dânsul, în loc să dea un răspuns problemelor pe care le au românii, dânsul încearcă să se ducă în alte zone legate mai mult de imaginea dânsului”, a declarat Viorica Dăncilă. Fosta șefă a Guvernului l-a criticat pe Bolojan și pentru întâlnirea cu președinta CCR. „Pe de altă parte, această abordare a dânsului, că trebuie să ne întâlnim cu șef de companie, păi nu poți să pui egalitate între președintele Curții Constituționale și un șef de companie. Adică, totuși, repet, este o separare a puterilor în stat. Nu mai există și tot dânsul a fost cel care a transformat executivul în legislativ. Să nu uităm că Dânsul, de când a venit la putere, a guvernat prin asumarea răspunderii și ordonanțe de urgență. Parlamentul pentru dânsul nu prea a existat. Iar acum face același lucru în ceea ce privește justiția. Justiția nu i se subordonează. Justiția trebuie să fie independentă. Iar astfel de întâlniri trebuie făcute publice, dacă nu au nimic de ascuns”, a precizat Viorica Dăncilă. Simina Tănăsescu, întâlnire secretă cu Bolojan înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii integrității Ședința CCR de luni a avut loc după informațiile apărute în spațiul public privind o întâlnire, vineri, între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a arătat că informațiile apărute au generat „întrebări legitime”, în condițiile în care întrevederea ar fi avut loc într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională. CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai autorității executive au exclusiv un caracter administrativ și organizatoric.
Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR
Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.
Bolojan refuză să explice restanțele către olimpici
Premierul demis Ilie Bolojan a evitat, luni, să răspundă unei întrebări privind restanșele pe care statul român le-ar avea față de sportivii care onțin medalii la marile competiții internaționale. Întrebarea a venit în contextul performanțelor obținute de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris. Cele două medalii de aur cucerite de David Popovici la Campionatul European de înot de la Paris a readus în discuția publică faptul că statul român are restanțe financiare la sportivii cu performanțe majore, în ultimii doi ani. Bolojan nu a comentat restanțele, afirmând că România trebuie să asigure condiții pentru sportul de masă și cel de performanță. Loading … „Cred că România trebuie să asigure condiții cât mai bune atât pentru sportul de masă, dar și pentru sportul de performanță. Și, așa cum v-am spus, am prioritizat lucrările care erau într-o fază avansată. De asemenea, atunci când pot fi acordate premii sau bonificații pentru sportivii care performează din bugetele care sunt alocate pentru această destinație, întotdeauna s-au făcut aceste alocări”, a explicat premierul demis. David Popovici este iarăși campion european în probele de 100 și 200 metri liber, după performanțe senzaționale în bazinul în care se desfășoară Europenele de Natație de la Paris. Câţi bani a câştigat David Popovici la Paris Sportivul legitimat la CS Dinamo București a dat o mică lovitură financiară în bazinul din capitala Franței și va avea de încasat o sumă uriașă. Pentru cele două medalii de aur câștigate în cadrul acestei competiții, David Popovici poate ajunge la încasări de aproximativ 70.000 de euro.
Grindeanu continuă atacurile la adresa lui Bolojan: vă prezint datele reale din economie, propaganda oficială le ascunde
Sorin Grindeanu a organizat o conferință de presă luni după amiaza. El l-a acuzat din nou pe Ilie Bolojan că a provocat o prăbușire a economiei naționale. Grindeanu a vorbit despre date incredibile și despre un dezastru. „Astăzi vreau să continui să prezint datele reale din economie, pe care propaganda oficială le ascunde în mod deliberat românilor. Iar datele arată o prăbușire a investițiilor străine directe în România în primele șase luni ale anului cu 82%. Repet, investițiile străine în mandatul premierului demis Bolojan sunt de 5,5 ori mai mici decât în 2025. De la 3.7 miliarde de euro la o prăbușire incredibilă de doar 669 de milioane de euro. Acest indicator reprezintă hârtia de turnesol care arată dezastrul pe care l-a produs Ilie Bolojan în economie. Este cea mai clară radiografie a catastrofei economice produsă de orgoliul absurd al unui singur om, care a luat decizii singur fără a ține cont de partenerii de guvernare”, a transmis Sorin Grindeanu. Grindeanu: străinii nu au încredere în premierul demis Șeful PSD a mai spus că în ultimele 3 luni, România a pierdut peste 500 de milioane de euro din investițiile străine. „Iar în ritmul acesta, dacă Ilie Bolojan se mai ține mult de scaun și insistă cu reformele atunci este posibil să ajungem la zero. Oricum s-a atins deja recordul negativ din ultimii 12 ani. Este clar că investitorii străini nu au încredere în politicile economice promovate de premierul demis Bolojan. Investitorii străini nu sunt de la PSD și nu au partizanate politice – ei pur și simplu nu își riscă banii într-o economie distrusă”, a adăugat Grindeanu. Grindeanu îi cere lui Bolojan să plece de la guvernare De asemenea, liderul social-democrat a declarat că România este în cădere economică și acumulează datorii uriașe. „Mitul eroului salvator s-a spulberat astăzi definitiv. România are a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la 6 luni și investiții străine mai mici cu 82%. În același timp, datoria externă a crescut cu peste 23 de miliarde de euro în ultimul an, iar deficitul de cont curent s-a adâncit și el cu 1.6 miliarde de euro. Unde sunt reformele, Ilie?, s-a întrebat Grindeanu. La final, Grindeanu i-a cerut premierului Bolojan să plece de la Palatul Victoria ca „să lase România să respire”. Totodată, el a reiterat mesajul conform căruia PSD este dispus să-și asume o soluție politică rațională”
Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.
CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal
UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.