Ilie Bolojan despre mesajele de susținere și manifestul organizat luni: Nu e vorba de persoana mea, ci este vorba de un mod de guvernare, de responsabilitate”
Premierul Ilie Bolojan a declarat duminică seară, la B1 TV, că a primit mesaje de susținere în contextul tensiunilor politice din ultimele zile și amenințărilor venite din partea PSD. Întrebat despre reacțiile publice și despre manifestul anunțat luni, în sprijinul său, premierul a spus că nu vede discuția ca fiind despre propria persoană, ci despre direcția în care se îndreaptă România. Luni, 20 aprilie, de la ora 18:00, în Capitală este anunțată o manifestație de sprijin pentru premierul Ilie Bolojan, în aceeași zi în care PSD urmează să stabilească dacă rămâne sau nu la guvernare. Anunțul privind protestul a fost distribuit pe rețelele de socializare de actrița Oana Pellea, ca un gest de susținere pentru premier. De asemenea, Asociația Alternativa Civică Timișoara a anunțat un protest în Piața Victoriei din Timișoara, programat tot pentru luni seara. Acțiunea va începe la ora 19:00. „Am primit mesaje de sprijin și le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în aceste mesaje de susținere. Nu e vorba de persoana mea din punctul meu de vedere, ci este vorba de un mod de guvernare, de responsabilitate, de normalitate, de grijă față de banul public și de seriozitatea de a trata lucrurile în mod corect. Nu de fugă de răspundere, nu de lipsă de curaj, de vânturarea de minciuni în spațiu public, așa cum, din păcate, vedem că se întâmplă în această perioadă și, din păcate, oamenii din conducerea PSD fac aceste lucruri”, a afirmat Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a respins și criticile venite din zona politică potrivit cărora ar avea un stil autoritar de conducere. „Sunteți dictator?”, a fost Bolojan întrebat. „Așa cum s-a văzut în toate discuțiile la care am participat în ședințele de guvern, în cele de coaliție, mi-am susținut puncte de vedere întotdeauna, dar nu înseamnă că punctele mele au fost cele care au fost adoptate la final. Dacă nu aș fi un om al dialogului și al înțelegerii, nu ar fi fost deciziile luate prin consens. Deci, ideea asta de dictator nu stă în picioare”, a spus acesta. El a declarat că autoritatea este necesară în funcția de premier pe care o ocupă, dar trebuie diferențiată de comportamentul autoritar. „Dar cred că un om care este pe o funcție publică, indiferent unde este, trebuie să aibă autoritatea și seriozitatea de a face lucrurile, pentru că, altfel, autoritatea este un instrument de lucruri. Dacă o ai, poți să realizezi ceva. Dacă nu o ai, n-ai cum să împingi lucrurile. Dar una este să ai autoritate și alta este să fii un dictator”, a explicat Ilie Bolojan.
Puterea de cumpărare a pensiilor, în cădere liberă în ultimele luni
România a înregistrat, la începutul lui 2026, cea mai ridicată inflație la alimente din UE, potrivit datelor Eurostat, în timp ce puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut pronunțat, conform datelor INS și CNPP, citate de Mediafax. Statisticile Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre. În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026. Evoluția afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe. Pensiile pierd din puterea de cumpărare În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație. Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ și a ajuns la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii. Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua. Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Bolojan. Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt. Autorul recomandă:
Ilie Bolojan despre scenariile după retragerea PSD din Guvern: În funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier”
Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat duminică seară, la B1 TV, că nu intenționează să demisioneze din funcția de premier, indiferent de decizia pe care o va lua PSD în ședința internă de luni. Întrebat care va fi strategia sa în contextul în care PSD își retrage sprijinul politic și urmează ședințe decisive în celelalte partide din coaliție, Bolojan a respins ideea că actuala criză politică ar avea la bază soluții de reformă diferite, prezentate de partenerii de guvernare. „După cum ați văzut în toate aceste zile, nu există niște critici legate de anumite lucruri care nu au fost respectate din planul de guvernare, legate de ce nu s-a făcut sau niște soluții care sunt propuse, care să îndrepte lucrurile. Dacă aș vedea că există o soluție, că ceva nu s-a făcut bine, care ar îndrepta lucrurile, dacă premierul Bolojan ar fi ținut banii țării strânși într-o anumită zonă și nu i-ar fi eliberat, dacă s-ar fi putut face niște reforme altele decât s-au făcut până acum, dacă ar fi fost niște soluții pe care PSD le-ar fi propus până acum, dar nu le-a propus niciodată, atunci credeți-mă că n-ar fi fost niciun fel de problemă ca să mă retrag din această funcție”, a spus premierul. El a declarat că, în absența unor propuneri alternative, consideră că are responsabilitatea de a continua guvernarea în contextul economic și politic dificil din prezent. „Asta cât se poate declara. Dar nu există soluții, n-au fost prezentate alte soluții și am această responsabilitate să asigur funcționarea guvernului pentru că avem niște provocări foarte importante pe o perioadă următoare”, a mai afirmat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan a declarat totodată că decizia de a rămâne în funcție nu depinde de evoluția internă a PSD, ci de nevoia de a asigura stabilitatea guvernării în perioada următoare. „Deci, în funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier. Asta este prima chestiune”, a transmis el.
Eșecul Planului Bolojan. Notă de plată pentru români: Cea mai severă prăbușire a nivelului de trai de la criza financiară încoace
România trece prin cea mai drastică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani. Cifrele INS dezvăluie realitatea cruntă: „Planul Bolojan” înseamnă români care sărăcesc pe zi ce trece, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor, scrie Mediafax. Bani luați din buzunarul fiecărui român Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor. În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „oaia neagră” a Europei. Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft. Record negativ: Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor. În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice. Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent. Autorul recomandă:
Economist Romania Government Roundtable 2026. Ce au discutat liderii români și globali despre viitorul României și Europei
Evenimentul Economist Romania Government Roundtable 2026, organizat la București pe durata a trei zile, a adus împreună șefi de stat, premieri, miniștri, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri global. Discuțiile au acoperit securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene, într-un context în care tensiunile geopolitice sunt în creștere tot mai mare. Printre participanți s-au aflat președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, premierul României Ilie Bolojan, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu, premierul Albaniei Edi Rama, ministrul român al finanțelor Alexandru Nazare, ministrul energiei Bogdan Ivan, dar și oficiali europeni și internaționali precum Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din partea NATO și economistul Daron Acemoglu. Evenimentul a reunit și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și industriei energetice globale. România între trecut istoric și presiuni actuale În deschiderea reuniunii, președintele României Nicușor Dan a vorbit despre evoluția istorică a țării și pe capacitatea de adaptare la crizele care sunt în desfășurare. El a descris transformarea economică post-1990 drept un proces de recuperare accelerată. „Din perspectiva experiențelor negative ale țării în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și în timpul erei comuniste postbelice până în 1990, dezvoltarea ulterioară a României trebuie considerată o mare poveste de succes”, a declarat președintele. În cadrul evenimentului, acesta a prezentat și evoluția economică a țării, inclus cu referințe la creșterea PIB-ului și la paritatea puterii de cumpărare de la 26% în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024. În analiza contextului actual, Nicușor Dan a vorbit și despre riscurile generate de atacuri hibride și de războiul informațional, dar și despre problemele internaționale care afectează economiile europene. Președintele a făcut trimitere la nevoia de consolidare a instituțiilor și la propunerile lui Daron Acemoglu privind reforma structurală. Acesta a susținut și accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală, idee asociată și cu raportul lui Enrico Letta. Republica Moldova și echilibrul geopolitic regional Într-un mesaj video, difuzat în cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre presiunile externe asupra țării sale și despre cât contează cooperarea cu România și Uniunea Europeană. „Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă.”, a afirmat aceasta. Ea a făcut referire și la rolul Ucrainei în stabilitatea regională. Sprijinul european a fost prezentat de președinta Republicii Moldova ca element decisiv în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană. Instabilitate globală și crize succesive Discuțiile din cadrul Economist Romania Government Roundtable 2026 s-au extins apoi și spre subiecte de actualitate, precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale. Acestea au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor. S-a discutat și despre efectele asupra României, care traversează o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară, având în vedere instabilitatea economică pe scară largă care se instaurează în ultima perioadă. Energie, inflație și rolul băncilor centrale Un alt moment central din cadrul conferinței fost intervenția guvernatorilor de bănci centrale Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, care au analizat efectele crizei energetice globale. „Pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele”, a spus Mugur Isărescu, care a adăugat că, totuși, „sunt necesare politici proactive”. El a vorbit, de altfel, și despre importanța coordonării între politica fiscală și cea monetară. În paralel, Yannis Stournaras a avut un discurs despre efectele de durată ale șocurilor energetice și asupra presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor globale. Securitate, NATO și arhitectura de apărare Într-o sesiune despre arhitectura de securitate a Europei, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a vorbit despre modul în care alianța ajută Europa să își dezvolte industria și capacitățile de apărare. Ea a discutat, printre altele, despre obiectivele ambițioase de cheltuieli ale blocului comunitar, planurile de reînarmare, achizițiile publice, producția și problemele de interoperabilitate. Totodată, ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au declarat că UE are în sfârșit o strategie de apărare, dar au regretat că nu are o strategie de securitate energetică. Europa trebuie să depășească Pactul verde și să stabilească în sfârșit o piață unică în domeniul energiei. Cei doi au spus că blocul comunitar nu a învățat lecțiile crizei Rusia-Ucraina, și anume că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. În România, aceștia au susținut că sectoarele public și privat trebuie să colaboreze mai strâns. România și direcția strategică Depășirea fragmentării în politică, apărare, securitate și energie au fost temele majore ale celei de-a doua zile a evenimentului. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică a Europei și a îndemnat UE să o consolideze prin continuarea extinderii spre est și investiții în coridoare energetice. El a susținut că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile și că extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va contribui la securitatea și ponderea economică a Europei. Premierul a spus că provocarea pentru guvernul său este de a aborda lipsa unei bune guvernări, de a asigura stabilitate și creștere economică și de a crește nivelul de trai al cetățenilor săi. Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a fost de acord cu Bolojan și a declarat că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.
Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan
Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă:
România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit
România a ajuns la începutul lui 2026 să aibă cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și cu puterea de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile bugetare sunt pe minus comparativ cu perioada de dinaintea măsurilor dure impuse de Guvernul Bolojan. Datele economice arată o realitate care nu poate fi ignorată, scrie Mediafax. În ultimul an, România a înregistrat o deteriorare generală a nivelului de trai. Țara noastră este, la începutul lui 2026, pe primul loc în UE atât la inflație generală, cât și la inflația la alimente, conform datelor Eurostat. Mai mult, consumul este pe minus, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au prăbușit, iar puterea de cumpărare a salariilor și a pensiilor s-a erodat puternic. În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a „explodat” la 8,3%, de aproape patru ori peste media UE, de 2,1%. Nicio altă țară din UE nu „rivalizează” cu România: următoarele locuri sunt ocupate de Slovacia, cu 4,0% și Croația, cu 3,9%. În ianuarie 2026, țara noastră a avut cea mai mare inflație alimentară din UE, 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de 2,5%. Estonia a ajuns la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, dar diferența față de România este majoră. Alimentele s-au scumpit masiv după vara lui 2025 Evoluția internă a prețurilor la alimente arată că începutul lui 2026 este net mai slab decât lunile dinaintea măsurilor drastice luate de actuala guvernare pentru diminuarea dificitului. După un început de 2024 cu ritmuri moderate și chiar două luni de ieftinire, seria a reintrat pe creștere din a doua jumătate a lui 2024. În 2025, inflația alimentară a urcat de la 4,3% în ianuarie și februarie la 5,5% în aprilie și 6,7% în mai, apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august. Chiar dacă vârful din august a fost urmat de o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat până la începutul lui 2026: 7,6% în ianuarie. În „traducere liberă”, prețurile la alimente au rămas persistent peste nivelurile din perioada anterioară. Recul de 55%! Consumul a scăzut, investițiile de la buget, la fel Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei românești. Seria ajustată a consumului era încă pe plus în prima jumătate a lui 2025: 4,7% în februarie, 3,4% în martie și 3,5% în iulie. Din august, însă, indicatorul a trecut pe minus și nu a mai revenit: -2,1% în august și septembrie, -4,1% în octombrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026. În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au redus abrupt. În primele două luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un recul de 55%. Ce mai putem lua din salariu și pensie: Tot mai puțin Degradarea se vede și în indicatorii de putere de cumpărare. În cazul câștigului salarial mediu net, seria era încă pozitivă în primăvara lui 2025: 3,2% în aprilie și 2,0% în mai. Din iunie a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat în teritoriu negativ: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie și -5,0% în februarie 2026. Probabil cel mai spectaculos contrast apare în graficul referitor la puterea de cumpărare a pensiei medii. În a doua parte a lui 2024, indicatorul a atins niveluri foarte ridicate: 32,9% în septembrie 2024, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. În primele luni din 2025, valorile rămân încă solide: 16,8% în ianuarie, 16,9% în februarie, 17,0% în martie și 17,0% în aprilie. În mai, indicatorul scade la 16,4%, în iunie la 16,1%, în iulie la 13,8% și în august la 11,7%. Din septembrie 2025, seria trece însă brusc sub zero: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026. Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% într-un interval relativ scurt arată o pierdere foarte puternică de putere de cumpărare pentru pensionari. În termeni practici, pensia medie acoperă mai puțin decât acoperea anterior în raport cu nivelul general al prețurilor.
Gândul. George Simion și Călin Georgescu, întâlnire secretă în plină tensiune politică înaintea posibilei rupturi din coaliție
Președintele AUR, George Simion și fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, au avut vineri, 17 aprilie, o întrevedere desfășurată în secret, în momentul în care actuala coaliție de guvernare PSD-PNL-USR este aproape de destrămare, afirmă sursele Gândul. Contextul politic rămâne unul destul de incert, după ce PSD urmează să decidă printr-un vot intern, luni, 20 aprilie, dacă mai susține actuala formulă guvernamentală sau dacă schimbă direcția. Pe masă apar mai multe variante, inclusiv retragerea de la guvernare, susținerea unui executiv minoritar sau apariția unei formule noi, posibil PSD-AUR. Conform Gândul, întâlnirea dintre cei Simion și Georgescu a avut loc la Biblioteca Națională a României, înainte de prânz. Gândul a publicat imaginile AICI. Imaginile surprinse indică o discuție de circa o oră între cei doi lideri suveraniști. Într-o intervenție publică din această săptămână, Călin Georgescu a avansat ideea unui executiv de tip „de reconciliere națională”, alcătuit din PSD, AUR și PNL. În același timp, sondajele recente îl plasează pe liderul AUR, George Simion, în fruntea preferințelor electorale pentru funcția de prim-ministru. Un scenariu discutat intens în mediul politic vizează eventuale consultări la Cotroceni în cazul unei demisii a premierului Ilie Bolojan, situație în care ar putea fi luate în calcul noi majorități parlamentare, inclusiv cu implicarea AUR. Într-un astfel de scenariu, numele lui Călin Georgescu a mai apărut anterior ca o variantă de prim-ministru. Rezultatele electorale recente au arătat că există o bază solidă de susținători pentru candidați independenți, cu peste două milioane de voturi în favoarea lui Călin Georgescu în scrutinul precedent. Întâlnirea dintre cei doi are loc chiar înainte de un moment politic important, când PSD urmează să decidă prin vot intern dacă mai rămâne la guvernare sau dacă își schimbă poziția față de actualul Guvern condus de premierul Ilie Bolojan. Citește AICI cum s-a desfășurat filmul întâlnirii dintre George Simion și Călin Georgescu.
Ilie Bolojan anunță lista companiilor de stat care vor fi închise sau comasate. Ce se va întâmpla cu celelalte
Premierul Ilie Bolojan a scris un lung mesaj pe Facebook în care a explicat deciziile Guvernului. „Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, iar multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români. Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei”, a explicat Ilie Bolojan. Ce propune Guvernul Pe baza analize, Guvernul a stabilit câteva direcții de acțiune. „Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei. În același timp, pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial. Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa”, a mai transmis Bolojan. Ce se va întâmpla la companiile cu pierderi Premierul s-a referit și la companiile cu pierderi. „Companiile cu probleme (pierderi, subvenții în creștere an de an), precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională. Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an. Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței. Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici. Petrotrans este o companie aflată în faliment din 2007, care nici astăzi nu este lichidată complet, dar care a continuat să genereze costuri pentru stat, inclusiv plăți anuale pentru active care există doar pe hârtie”, a adăugat Ilie Bolojan. Alte companii vor fi listate la bursă. „În paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia. Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”, a scris Ilie Bolojan. Urmează alte evaluări Premierul a mai anunțat că evaluările vor continua. „Acesta este doar primul pas. În următoarele 30 de zile vom lansa un nou val de evaluări, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor. România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public, în beneficiul României și al oamenilor”, a precizat Ilie Bolojan.
Claudiu Manda, nr. 2 din PSD: Nu mai vrem să mai stăm în acest șpagat. Dacă domnul Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din Guvern
Claudiu Manda, secretarul general al PSD, spune pentru Evenimentul Zilei că PSD va face pe 20 aprilie și o evaluare internă/autoevaluare a guvernării dar și a premierului Ilie Bolojan. „Ne întreabă lumea de ce nu scăpăm de Bolojan. (…) Indicatorii economici arată că oamenii au sărăcit. (…) Noi am intrat la guvernare cu două linii roșii – să nu scadă puterea de cumpărare, să nu scadă investițiile. Ceea ce s-a întâmplat”. „Îi păstrăm sau îi retragem sprijinul politic premierului Bolojan. Rămâne să vedem cum va fi formulată această întrebare. (…) Primul gest de responsabilitate îl așteptăm de la domnul Bolojan. Dacă 45% din cei care te-au susținut să fii prim ministru nu te mai susțin, corect, logic, ca să nu duci țara în criză, corect ar fi mulțumesc de colaborare, asta este, vedem ce facem de aici încolo. Dacă domnia sa nu dorește, va fi un termen de 48 de ore, 72 de ore (….) PSD nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan. Nu vrem să ne retragem din această coaliție pro europeană, dar dacă se pune problema continuării, ar trebui să se regăsească mai mult propunerile făcute. (…) Omul nu este de dialog (…) Putem reevalua mecanismul de decizie în cadrul coaliției”, spune Manda. Claudiu Manda spune că jumătate din publicul PSD este nemulțumit de guvernare. „Dacă domnul Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din Guvern. Nu suntem decidenți pentru ce trebuie sa facă PNL ul. Nu suntem decidenți pentru toata clasa politica. Noi suntem decidenți, cei 5000 de oameni pentru noi. În momentul in care domnul Bolojan dorește să rămână în continuare la guvernare, foarte bine, nu cu noi. Că vrea să ramana 45 de zile, că vrea să rămână printr un vot pe care să-l obtina de la AUR, ca vrea sa rămână printr-o manevră din asta, combinatii cu AUR, gen nu bagă AUR motiune, nu voteaza AUR o motiune, rămâne asa. Provizoriul este treaba domniei sale si atunci vorbim de cine tine si intretine, cine întretine și provoacă criza si poate ca exista o astfel de constructive, de aia tot vedem declaratii din acestea belicoase ca va rămâne, că nu si da demisia. Probabil ca este asigurat din zona respectivă. Poate de aia are si, ca sa zic asa, rigiditatea în dialog cu noi, avand tot timpul construit, poate din spate un backup de genul asta. Sigur, va spun ca mi-e greu să cred că ar ramane USR si UDMR într -un guvern minoritar”. Mesaje pentru USR Secretarul general al PSD spune că dacă Ilie Bolojan va rămâne șeful unul Guvern minoritar, votul tot din Parlament trebuie să-l obțină: „USR daca dorește să rămână într-un Guvern minoritar provizoriu, pentru ca si provizoratul ăsta de 45 de zile la un moment dat va trebui să se încheie printr-un vot pe care trebuie să și-i ia în Parlament. Nu mai vrem să mai stăm în acest șpagat, de fiecare dată să amenințam: daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Daca nu faceți asta, plecam de la guvernare. Asta cu Petrică și lupul nu ne mai crede nici Petrică, nici lupul. Au ajuns glume din astea pe internet. Dacă nu se califică Romania, PSD ul se retrage de la guvernare. Dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz, PSD se retrage de la guvernare. Adică e clar ca nu mai putem să stăm in acest șpagat, dar din păcate aceasta a fost cumva singurul instrument pe care l- am avut să putem să stopam din ambițiile domnului Bolojan sau din măsurile care sunt unele dintre ele exagerate”. Secretarul general al PSD a explicat și ce se întâmplă după 45 de zile de eventual provizorat al Guvernului Bolojan fără social democrați: „Dacă Ilie Bolojan vrea să rămână acolo, PSD se retrage de la guvernare. (…) Domnia sa are 45 de zile, va trebui să treacă prin Parlament un alt guvern, și de aici să vedem ce facem. Dacă așteptăm 45 de zile, dacă va exista o moțiune de cenzură inițiată de AUR, de noi Dorește domnul Bolojan să rămână și are majoritate? Foarte bine pentru PSD. Dorește să rămână cu un guvern minoritar 45 de zile și de aici să prelungească criza? Foarte bine. Dorește să rezolve cât mai rapid situația – PNL și domnul Bolojan? Este foarte simplu”, a declarat Manda. Secretarul general al PSD susține că, la un moment dat, președintele Nicușor Dan va trebui să medieze între „puterile pro-europene”.