Traian Băsescu: E o copilărie să desemnezi un premier neangajat politic. Ce spune fostul președinte despre formarea unei noi majorități
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că procesul pentru desemnarea unui nou premier trebuie grăbit, afirmând că doar un prim-ministru desemnat oficial poate negocia o majoritate parlamentară. „Ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat al guvernului, pentru că doar poţi presupune că ai o majoritate până când ajungi la vot în Parlament”, a declarat Traian Băsescu, duminică, potrivit România TV. Băsescu a declarat că adevărata majoritate se vede abia în momentul votului din Parlament. „Nu poţi să ştii cine are majoritate până nu se votează în Parlament”, a spus acesta, adăugând că există o mare diferență între o majoritate negociată de un premier desemnat și situația în care se cere partidelor să vină la Cotroceni cu o majoritate deja formată. „Şi e una când această majoritate este negociată de un premier desemnat şi el are credibilitatea să negocieze o majoritate şi alta când spui: «nu veni la Cotroceni fără majoritate»”, a afirmat Băsescu. Acesta a amintit că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și construi programul de guvernare și pentru a obține sprijin parlamentar. El a criticat și ideea unui premier fără afiliere politică. „Este o copilărie ca, într-o situaţie cum e România, să desemnezi un premier neangajat politic”, a declarat fostul președinte. În opinia sa, PSD are cele mai mari șanse să formeze o majoritate parlamentară, spre deosebire de PNL. „PSD poate face majoritate, PNL nu poate”, a spus Băsescu. „Dar PSD are capacitatea de a negocia majorităţi în Parlament. Ştiu să facă asta de când s-au înfiinţat. Ştiu să-şi creeze majorităţi, mai mult sau mai puţin transparente, când au nevoie de voturi, le au acolo”, a afirmat fostul președinte. Acesta a comentat și posibilitatea unei noi nominalizări a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, despre care spune că nu ar fi corectă din punct de vedere constituțional. „Adică nu poţi, după ce Parlamentul a dat un vot şi guvernul a căzut, să spui «votează-mă». Adică discreditezi şi Parlamentul. Probabil, soluţia corectă politic ar fi ca Bolojan să-şi reia funcţia de la Senat”, a declarat fostul președinte.
Guvernul Bolojan, acuzat că a încercat să pună piedici la Planșeul Unirii. City-manager Sector 4: Până la urmă și-au dat seama că nu e de joacă / Când se va relua complet circulația în Piață
Alexandru Hazem Kansou, city-manager al Sectorului 4, a explicat, în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, care este stadiul lucrărilor la Planșeul Unirii. Potrivit lui Kansou, lucrarea se execută pe bani guvernamentali, iar la sfârșitul anului trecut au existat întârzieri ale plăților. Administratorul public al Sectorului 4 acuză Guvernul Bolojan că fie ar fi încercat să pună piedici acestei lucrări, fie nu a fost informat corect despre complexitatea investiției. „Și-au dat seama că nu punem panseluțe”, spune Kansou. „Până la finalul anului, noi terminăm cu placa de beton. Ulterior va fi lucrarea de amenajare a parcului de suprafață și reasamblarea fântânilor arteziene și aducerea lor la stadiul inițial. Cred că atunci am cam termina tot vacarmul din zonă și cu siguranță vom da traficul bucureștenilor”, a declarat Hazem Kansou în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”. Persoane merg în albia râului Dâmbovița, la finalul unei vizite sub planșeul Unirii, în Bucuresti, joi, 19 septembrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO Administratorul public al Sectorului 4 mai spune că fântânile din Piața Unirii vor fi refăcute de Apa Nova. Întârzieri de plăți la Planșeul Unirii În ceea ce privește finanțarea pentru această lucrare, Kansou spune că au fost întârzieri mari și acuză Guvernul Bolojan că ar fi încercat să pună piedici investiției. „Au fost întârzieri mari. Mulți oameni politici nu au înțeles ce înseamnă această lucrare. Nu ține nici de partide, nici de un primar anume. Primăria Sectorului 4 s-a înhămat la această lucrare de infrastructură extrem de complexă pentru că nu a avut cine să o facă. Acum, când vezi că vrea să o realizeze Primăria Sectorului 4, cu bani guvernamentali, este adevărat, dar să începi să pui piedici (…) așa a părut. Sau s-a vrut să se pună piedici, sau pur și simplu a fost lipsă de știință, sau de informații, pentru că nu este o lucrare de pus panseluțe. Până la urmă și-au dat seama că nu e de joacă”, mai spune Hazem Kansou. Potrivit acestuia, la sfârșitul anului 2026, se va putea circula cum se circula înainte, „iar în prima parte a anului vom avea și spațiul verde și fântânile”. Guvernul a decis, în aprilie 2023, suplimentarea cu 750 de milioane de lei a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea și consolidarea Planșeului de la Piața Unirii. Foarte multă vreme, proiectul de reabilitare a fost blocat în sertarul fostului primar general Nicușor Dan. Fostul edil a semnat autorizația de începere a lucrărilor în ultima sa zi de mandat la Primăria Generală. Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, se afla într-o stare de degradare foarte mare. Expertize tehnice au arătat că structura avea un risc seismic gradul I. Structura de beton se afla în risc de prăbușire Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se putea prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie. Problema uriașă era reprezentantă și de faptul că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2. Gândul a publicat încă din martie 2021 imagini în premieră de sub planșeu. Acestea arată starea deplorabilă a construcției. Imaginile pot fi văzute AICI. Acestea sunt deficiențele grave identificate la Planșeul Unirii: armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor; grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune; grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistență puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi; beton exfoliat, armături corodate și infiltrații locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător cu ocazia diverselor intervenții la planșeu; degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete. Întreaga emisiune cu Hazem Kansou poate fi vizionată AICI: RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel Băluță, despre reabilitarea PLANȘEULUI Unirii: „Nu se va bloca toată circulația în Piața Unirii
Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada
Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Presa germană vede România într-un nou haos politic
Potrivit sursei citate, Parlamentul a adoptat, la inițiativa acestor partide și cu voturile lor, o măsură care interzice statului român să vândă participațiile deținute la companii mari profitabile. Handelsblatt notează că noua reglementare este valabilă, deocamdată, până la 31 decembrie 2027, însă decizia poate fi contestată la Curtea Constituțională. Măsura nu se aplică firmelor cu pierderi, companiilor aflate în insolvență sau celor cu acțiuni considerate mai puțin valoroase. Publicația germană amintește că Ilie Bolojan, liderul PNL, intenționa să listeze la bursă pachete de acțiuni deținute de stat în mai multe companii, fără ca statul să piardă participațiile majoritare. Bolojan susținea că proiectul urmărea atât atragerea de capital, cât și creșterea transparenței și reducerea corupției din managementul companiilor de stat. Ziarul german scrie că mai multe dintre aceste companii sunt conduse de persoane apropiate PSD și vizate de suspiciuni de corupție. Handelsblatt consideră că planul de privatizare parțială reprezintă unul dintre motivele pentru care PSD, AUR și alte trei grupări de extremă dreapta au susținut, la începutul lunii mai, moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan. Înaintea votului, PSD a ieșit din coaliția de guvernare cu PNL. Negocieri dificile pentru formarea unui nou guvern în România Potrivit publicației germane, Ilie Bolojan și mai mulți lideri liberali au acuzat PSD că s-a aliat cu partidele extremiste pentru a-și proteja influența și interesele din companiile de stat. Handelsblatt mai notează că Ilie Bolojan ocupă în prezent funcția de premier interimar, cu atribuții limitate, pentru o perioadă de maximum 45 de zile de la demiterea guvernului. Până la expirarea acestui termen, Parlamentul trebuie să voteze un nou premier, iar propunerea poate veni doar din partea președintelui Nicușor Dan. Până acum, șeful statului nu a desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru. În cazul în care formarea unui nou guvern va eșua, România riscă să ajungă la alegeri parlamentare anticipate, mai scrie Handelsblatt. Publicația subliniază că situația politică rămâne incertă. Deși PSD și AUR susțin că nu intenționează să formeze o coaliție de guvernare, cele două partide au demonstrat pentru a doua oară că pot colabora în Parlament, potrivit sursei citate. PNL exclude atât o nouă alianță cu PSD, cât și o coaliție cu AUR. Handelsblatt concluzionează că o majoritate proeuropeană fără AUR ar putea exista în Parlament doar în cazul unei noi colaborări între PSD și PNL.
Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Nadia Comăneci: A fost un ambasador al României în lume
Întâlnirea a avut loc în contextul organizării Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pe 29 mai la Palatul Parlamentului, precum și a „Galei Campioanelor”, care va avea loc pe 31 mai, la Onești. Evenimentele sunt incluse în calendarul manifestărilor dedicate Anului Nadia Comăneci și marchează performanțele excepționale obținute de legenda gimnasticii românești. „Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de generație. Drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Totodată, Guvernul României a aprobat recent modernizarea și extinderea bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, locul unde s-a antrenat Nadia Comăneci. Investiția, propusă de Ministerul Dezvoltării, depășește 122 de milioane de lei și are ca scop revitalizarea infrastructurii sportive din orașul simbol al gimnasticii românești.
Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Nadia Comăneci şi a anunțat mega-proiectul de 120.000.000 de lei pe care Guvernul l-a aprobat!
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat un mega-proiect după o întâlnire avută cu Nadia Comăneci. Miercuri, la Palatul Victoria, Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu Nadia Comăneci, în contextul evenimentelor dedicate aniversării a 50 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii. Ilie Bolojan, anunț uriaș după întâlnirea cu Nadia Comăneci Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul României a aprobat proiectul care depășește 120 de milioane de lei și care vizează modernizarea, respectiv extinderea bazei sportive din Onești, orașul în care s-a născut Nadia Comăneci. „M-am bucurat să o revăd astăzi la Palatul Victoria pe Nadia Comăneci, în contextul evenimentelor dedicate aniversării a 50 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii. Nadia Comăneci înseamnă performanță, disciplină și excelență. Îi mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut pentru România și pentru felul în care a reprezentat țara noastră în lume. Guvernul României a aprobat săptămâna trecută proiectul pentru modernizarea și extinderea bazei sportive din Onești, locul unde Nadia și-a început drumul spre performanță. Proiectul de peste 120 de milioane de lei este o investiție în viitorul sportului românesc și în noile generații de campioni. Respect, Nadia!”, a scris Ilie Bolojan, pe Instagram. Ilie Bolojan: „Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanţa” „Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanţa, indiferent de ce generaţie este rostit. Însă drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă temeinică, seriozitate şi talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră şi motivează. Îi mulţumesc pentru ceea ce a făcut pentru România şi pentru că a fost un ambasador al ţării noastre în lume!”, a afirmat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu Nadia Comăneci. Statul român nu-i permite lui Ion Țiriac să-i doneze Nadiei Comăneci o sală de 6 milioane de euro Miliardarul Ion Țiriac investește nu mai puțin de șase milioane de euro în ridicarea unei săli de gimnastică care îi va purta numele Nadiei Comăneci și pe care vrea să i-o doneze fostei mari sportive. Numai că omul de afaceri s-a lovit de o mare problemă: statul român nu îi permite să facă această donație fără să mai achite 1.5 milioane de euro pe TVA. „Absolut că sunt zgârcit! Eu încă sunt cu picioarele pe pământ și spun că banii trebuie câștigați și nu aruncați. Eu pot să fac lucruri… Dacă o fac, nu o fac pentru notorietate și publicitate. Sunt prea bătrân! Am ajuns să fiu atât de supărat pe mine și pe societate încât nu vreau să mai aud. Mă duc cu căciula în mână la toată lumea și numai piedici avem peste tot. La treburile cele mai simple! (N.r. Un exemplu) Sala Nadia. Eu cheltuiesc 6 milioane pe sală, dar de ce să mai dau încă 1,5 milioane pe TVA?! Că eu nu pot să-l iau înapoi, fiind fundație nu câștigă bani. Eu n-am voie să-i dau nici cheile Nadiei, pe 18 iunie, până când nu găsim un sistem prin care să-i vând sala. Nu mă lasă să o donez, că nu este legal. Zic că facem fraudă fiscală! Eu, plătind TVA-ul, plătesc statul să-mi dea voie. Mie nu-mi trebuie nici sala, nici piscina, nici patinoarul, nici cel pe care îl voi face în Brașov sau pe care-l voi face la Timișoara”, a declarat Ion Ţiriac, conform gsp.ro.
Alexandru Nazare, explicații la DNA în dosarul vaccinurilor
Alexandru Nazare a fost ministru al Finanţelor şi în Guvernul Cîţu, la fel ca și în Guvernul Ilie Bolojan. În această calitate, Nazare a refuzat inițial achiziția de vaccinuri. Alexandru Nazare nu a făcut declarații nici la intrarea la DNA, nici la ieșire. De altfel, pentru a nu fi văzut la ieșirea de la DNA, Nazare nu folosit o altă poartă de acces. Nu s-a folosit clauza „opt-out” La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. Cîțu, Voiculescu și Mihăilă, puși sub acuzare, prejudiciu uriaș În dosarul vaccinurilor anti-COVID, fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății din pandemie, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă au fost puşi sub urmărire penală de DNA. Din datele transmise în vederea obţinerii avizului pentru urmărirea penală a lui Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, procurorii creionează un tablou al lanţului de decizie şi al hotărârilor succesive, pus în sarcina demnitarilor decidenţi în România, la final de an 2020 şi pe parcursul anului 2021, din care reiese cum statul român a cumpărat şi în neştire în total – pentru o populaţie eligibilă pentru vaccinare de doar 10,7 milioane – 90,3 milioane de doze de vaccin, cu un surplus de 52,8 milioane de doze. Pentru acest fapt DNA calculează un prejudiciu de 1.005.498.687 de euro, fără TVA, la bugetul public. Ba mai mult, un scandal prin adrese derulat în 2021 – între Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii – arată că România era pe cale să cumpere chiar mai vaccin. În total – 107,92 de milioane de doze. Acest număr corespundea la un raport de „5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condiţiile extinderii vaccinării la populaţia peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.
Premier sinecurist”: PSD îl acuză pe Bolojan că recompensează cofetari și muzicieni cu funcții publice
PSD a transmis un comunicat în care denunță ceea ce partidul numește o „sinecuriadă fără precedent”, declanșată de premierul demis Ilie Bolojan după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Acuzații de recompensare politică în interiorul PNL Potrivit PSD, numirile recente ar urmări recompensarea celor care îi asigură lui Bolojan sprijinul în interiorul PNL. Partidul invocă instalarea unor „politruci de profesie” în instituții care, în opinia sa, ar fi trebuit desființate în urma reformelor promise, inclusiv Fondul Român de Contragarantare. Salariile acestor funcții ar ajunge la zeci de mii de lei lunar. Cofetari, șoferi și muzicieni în fruntea instituțiilor publice PSD acuză că în fruntea unor instituții publice și companii de stat au fost numiți, fără concurs, oameni fără competențe relevante pentru funcțiile ocupate. Comunicatul menționează categorii precum cofetari, șoferi sau muzicieni. Partidul califică aceste numiri drept „revoltătoare și intempestive” și susține că demască „demagogia fără margini” a premierului demis. „Premierul reformator” devine „premierul sinecurist” Prin aceste numiri, Bolojan, prezentat în spațiul public drept un premier cu profil tehnocrat și reformator, se transformă, în viziunea PSD, într-un „premier sinecurist”. Partidul susține că practica subminează credibilitatea Guvernului în consultările cu sindicatele privind Legea salarizării din sectorul bugetar. Avertisment ferm: numirile vor fi invalidate PSD anunță că toți cei instalați în funcții guvernamentale în această perioadă vor fi revocați imediat după învestirea noului guvern. Mesajul se adresează direct celor numiți, nu doar premierului demis. Comunicatul nu precizează câte numiri au fost făcute sau care sunt instituțiile vizate în totalitate, dincolo de exemplul Fondului Român de Contragarantare.
Cât au cheltuit Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor pe curse aeriene mai mult goale
Primăria Municipiului Oradea și Consiliul Județean Bihor au plătit, din bani publici, peste 3,3 milioane de euro pentru cursele aeriene pe care cele două instituții le subvenționează, respectiv zborurile de la Oradea către Varșovia și Munchen. Potrivit unui răspuns la solicitarea Gândul, Primăria Oradea precizează că cele două instituții plătesc în mod egal aceste curse. Este vorba de două contracte, unul cu LOT, din Polonia, semnat încă de pe vremea când președintele Consiliului Județean era Ilie Bolojan, iar altul, semnat în 2025, cu germanii de la Lufthansa. Cele două sloturi sunt foarte controversate, mai ales după ce în spațiul public au apărut informații că aeronavele care zboară către cele două orașe europene sunt mai mult goale. „De la implementarea acestor curse și până în prezent, Consiliul Județean Bihor a achitat suma totală de 2.354.326,29 euro, cu titlu de compensații financiare pentru operarea celor două rute aeriene. Defalcat, situația este următoarea: Pentru cursa Oradea–Varșovia, operată de LOT Polish Airlines din 3 iunie 2024, Consiliul Județean Bihor a achitat suma totală de 1.823.283,29 euro. Din această sumă, 783.820,05 euro sunt aferenți anului 2024, iar 1.039.463,24 euro sunt aferenți anului 2025. Pentru cursa Oradea–Munchen, operată de Lufthansa din 3 iunie 2025, Consiliul Județean Bihor a achitat suma totală de 531.043 euro, plățile fiind aferente anului 2025”, se arată într-un răspuns al reprezentanților CJ Bihor, la solicitarea Gândul. Primăria Oradea și CJ Bihor plătesc subvenția în mod egal Așadar, din iunie 2024 și până în prezent (în mai puțin de doi ani), CJ Bihor a plătit peste 2,3 milioane de euro pentru cele două sloturi către Germania și către Polonia. De asemenea, reprezentanții Primăriei Oradea, au precizat pentru Gândul că din aprilie 2025, între Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea există un acord prin care cele două părți s-au înțeles să plătească în mod egal subvențiile pentru aceste zboruri. „În conformitate cu Acordul de asociere nr. 107/11.04.2025 (Consiliul Județean Bihor), respectiv nr.178568/15.04.2025 (Consiliul Local al Municipiului Oradea), referitor la susținerea în comun a obligațiilor de serviciu public privitor la serviciile aeriene regulate între aeroportul din Oradea și aeroporturile din Varșovia, respectiv Munchen, începând cu data de 16.04.2025 Municipiul Oradea suportă ½ din compensația financiară”, precizează reprezentanții Primăriei Oradea. Un milion de euro doar de la primărie Potrivit răspunsului, pentru achitarea cotei corespunzătoare, Primăria Oradea a plătit până în prezent: suma de 2.445.157,14 lei, echivalentul a 478.211,78 euro pentru cursele aeriene regulate dintre Oradea și Varșovia; suma de 2.711.402,06 lei, echivalentul a 531.043,00 euro pentru cursele aeriene regulate dintre Oradea – München. Așadar, din aprilie 2025 și până în prezent (un an și o lună), Primăria Oradea a cheltuit un milion de euro pentru subvenționarea curselor pe rutele Oradea – Munchen și Oradea – Varșovia. În total, CJ Bihor și Primăria Oradea au plătit peste 3,3 milioane de euro pentru cursele despre care s-a scris că sunt mai mult goale. Acestea au fost implementate pentru a „aduce un aport la turismul din Bihor și la dezvoltarea economică a zonei, prin contactul cu marile hub-uri internaționale”. Orădenii încep să reclame cursele aeriene plătite din bani publici, inaugurate pe vremea lui Bolojan Recent, un antreprenor din Oradea a atras atenția că cele două curse ar fi ineficiente, așa cum Gândul a relatat AICI. „În urmă cu o săptămână am zburat de la Munchen la Oradea și am scris despre experiența respectivă. A fost un zbor cu un Airbus 319 dezolant de gol. Estimam atunci că gradul de ocupare a fost de sub 30%. Am primit o mulțime de răspunsuri și mesaje că a fost o excepție. Că gradul de ocupare este de obicei mult mai mare. Astăzi, am zburat de la Oradea la Munchen tot cu Lufthansa cu un Airbus A320. Pasageri și mai puțini, grad de ocupare și mai mic decât acum o săptămână. Pe multe rânduri nu există nici măcar un pasager”, a scris pe Facebook unul dintre orădenii care a zburat cu avioanele goale plătite de autoritățile din Oradea. Cursă cu doar doi pasageri: o mamă cu fiica sa O analiză din februarie 2025 arăta că în primul an de operare a curselor LOT spre Varșovia, gradul de ocupare pe aceste zboruri a fost de 50%. Ruta Oradea – Varșovia operată de compania publică poloneză LOT Polish Airlines a fost deschisă în iunie 2024, după ce CJ Bihor a obținut aprobarea Comisiei Europene ca zborurile să aibă regim de serviciu public obligatoriu, asumându-și subvenționarea diferenței dintre încasările pe care compania le realizează din vânzarea biletelor și cheltuielile de operare, plus un profit într-o marjă care nu poate depăși 5%. Cursele LOT au loc în baza unui contract valabil pe 4 ani, notează Bihoreanul. Presa locală din Bihor a dezvăluit în ianuarie o situație cu adevărat șocantă. Una dintre cursele Varșovia – Oradea din ianuarie 2026 ar fi aterizat doar cu doi pasageri, o mamă și fiica ei, apoi a decolat doar cu 18 persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un carnețel cu sprâncene unite și încruntate a atras toată atenția la Târgul Gaudeamus din Oradea. Mesajul surpriză de pe copertă Bolojan dezvăluie de unde are apetența pentru austeritate şi sărăcie: “Părinții mei au tras din greu”