Mesajul lui Ilie Bolojan, de Ziua Națională: România poate să treacă peste greutăți
În mesajul său, șeful Executivului a subliniat semnificația istorică a evenimentului de la 1918, descriindu-l ca fiind „temelia României de azi” și „amintirea marilor sacrificii din primul război mondial”, dar și o „lecție permanentă de solidaritate românească”. Bolojan a lansat un apel la încredere în viitorul țării, afirmând că „românii pot și România poate să treacă peste greutăți, să urce mai sus, să construiască un viitor mai bun”. „Unirea din 1918 ne-a dat dreptul de a fi o națiune întreagă, dar și datoria de a munci pentru bunăstarea națională. Datoria de român și datoria de cetățean merg mână în mână. Iar atunci când ne facem această dublă datorie, România merge înainte”. Potrivit lui Bolojan, „fiecare serviciu public care funcționează mai eficient, fiecare lucrare bine făcută, fiecare produs de calitate și fiecare investiție de succes publică sau privată reprezintă o formă reală de patriotism”. „Vă mulțumesc tuturor celor care, prin muncă și decență, faceți o Românie mai bună! La mulți ani, România! La mulți ani, români din țară și din diaspora”, conchide prim-ministrul.
Elevii din 13 localități prahovene fac cursuri online, săptămâna viitoare, pe fondul crizei apei potabile. Cum e ajutată populația din zonele afectate
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Prahova a anunțat, duminică seara, că elevii din 13 localități vor face orele de curs în regim online, săptămâna viitoare. Decizia a fost luată ca urmare a crizei apei potabile. Măsura se va aplica școlilor din municipiului Câmpina și din alte 12 localități, pentru că în respectivele localităţi nu este furnizată apă potabilă şi nici menajeră în sistem centralizat, informează Mediafax. „Având în vedere că aprovizionarea cu apă potabilă în 13 localităţi din judeţul Prahova a fost întreruptă în urma unor probleme apărute la sursele de alimentare, vă comunicăm că, în perioada 02-05.12.2025, în unităţile de învăţământ/unităţile conexe din localităţile Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Cornu, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Floreşti, Vărbilău şi Aluniş, cursurile se vor desfăşura în sistem online”, se arată în comunicatul emis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. În prezent, peste 107.000 de persoane din judeţele Prahova şi Dâmboviţa nu primesc apă în sistem centralizat, de două zile, deoarece apa în barajul Paltinu prezintă o turbiditate ridicată care nu poate fi tratată. „La Stația de Tratare Schiulești, situația din teren este puternic influențată de precipitațiile abundente din ultimele ore. Aluviunile aduse de torenți au pătruns masiv în zona de captare, provocând colmatarea instalațiilor și creșterea accentuată a turbidității apei brute. În aceste condiții, procesul de tratare nu se poate desfășura în parametri normali, motiv pentru care furnizarea apei potabile a fost oprită temporar.“, a transmis Hidro Prahova pe pagina de Facebook. În acest context, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, duminică, Hotărârea nr. 32, prin care se aprobă distribuirea din rezervele de stat a apei potabile și se dispun măsuri urgente pentru sprijinirea populației afectate. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV „În această seară (duminică, 30 noiembrie-n.r.), peste 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată, în flacoane de 2 litri, din rezerva de stat, vor ajunge în zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița. Mâine (luni, 1 decembrie-n.r.), în prima parte a zilei, vor ajunge încă 150.000 de litri. Distribuirea acestora va fi coordonată de prefecții județelor, în colaborare cu autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență. Vom suplimenta cantitățile în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Ciolacu: Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu impozitând munca cinstită din sere și solarii
Mesajul a fost trimis pe Facebook. Fostul premier a anunțat că va încerca să schimbe decizia guvernanților. El susține că măsura nu va aduce bani în plus la buget. „Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu, impozitând munca cinstită din sere și solarii! Mă voi bate împotriva acestei aberații în sprijinul tuturor cultivatorilor de legume din Buzău, așa cum am făcut, ca premier, pentru toți producătorii din țară când am decis menținerea scutirii de impozit pentru sere și solarii. Taxarea românilor care cultivă legume în anexe gospodărești nu aduce mai nimic la buget, dar provoacă o nemulțumire socială uriașă. Dă senzația oamenilor că statul vrea doar să îi jupoaie!”, a scris Marcel Ciolacu pe rețeaua de socializare. Fostul premier, în prezent candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, crede că măsura va distruge afacerile din agricultură. „Mai mult, am făcut eforturi mari, în ultimii ani, pentru a susține producția locală în sere și solarii. Ministerul Agriculturii a susținut extinderea solariilor și tocmai a finalizat plata a 270 de milioane de lei pentru legumele cultivate. Iar acum vin Bolojan și Nazare să le impoziteze? Asta înseamnă să distrugi toate efectele pozitive ale programelor de sprijin din acest domeniu, să îți bați joc de munca oamenilor. Și să faci, conștient sau nu, jocul celor care aduc legume din import”, a adăugat Marcel Ciolacu. PSD pregătește modificarea cadrului legislativ El a anunțat că parlamentarii PSD vor cere modificarea cadrului legislativ. „Reacția președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a cerut imperativ o intervenție legislativă pentru a corecta rapid această situație, este nu doar legitimă, ci absolut necesară! Alături de colegii din PSD vom repara acest abuz și vom reveni la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte asemenea anexe gospodărești să fie scutite de impozit”, a precizat Marcel Ciolacu. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
Scandalul CV-ului lui Moșteanu. Bolojan, despre o posibilă demisie a Ministrului Apărării: Sper ca în aceste zile să se lămurească. Este o decizie pe care dânsul o ia
Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat joi seară, la Digi24, scandalul iscat în jurul CV-ului ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Premierul a spus că evaluarea miniștrilor trebuie să se facă pe baza activității lor, nu a diplomelor prezentate. Șeful Executivului a declarat că Moșteanu este o numire politică, așa cum sunt toate numirile din guvern, și a menționat că, până la izbucnirea discuțiilor publice, colaborarea cu acesta a fost una „bună”. „Ministrii sunt propuneri ale partidelor din arcul guvernamental. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, ci cu miniștrii în funcție, respectându-i pe fiecare și încercând împreună să facem maxim posibil”, a afirmat Bolojan, adăugând că situația apărută „nu îl pune într-o poziție favorabilă” pe Ionuț Moșteanu, dar nu schimbă experiența de lucru avută cu acesta până acum. Premierul a explicat și că una dintre marile probleme ale guvernărilor din ultimii ani a fost instabilitatea la nivelul conducerii ministerelor, ceea ce afectează implementarea proiectelor. „Dacă ai un ministru care stă câteva luni sau un an, nu are cum să livreze. Îi trebuie timp să pregătească contracte, licitații, proiecte”, a punctat el. Premierul Bolojan a precizat că a vorbit cu Ionuț Moșteanu după apariția informațiilor din presă, ministrul aflându-se acum la Sarajevo, într-o vizită la militarii români. „I-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Eu sunt adeptul stabilității pe poziție, pentru că asta permite ca lucrurile să meargă înainte”, a transmis premierul. Întrebat despre o posibilă demisie a ministrului Apărării, premierul Ilie Bolojan a insistat că decizia retragerii îi aparține exclusiv lui Ionuț Moșteanu. „Este o decizie pe care dânsul o ia. Din punctul meu de vedere, i-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Ce poți să faci?”, a spus Bolojan. Premierul a declarat că rolul său este să mențină coeziunea echipei guvernamentale, nu să îndemne la demisii pripite. „Am încercat în toată această perioadă să fiu un factor de coeziune și să țin oamenii împreună în guvern”, a precizat el. Ilie Bolojan a mai declarat că, în ciuda presiunilor venite asupra ministrului, este important să fie continuate proiectele actuale din Apărare, precum negocierile din din programul SAFE. În opinia premierului, orice schimbare bruscă ar putea afecta ritmul dosarelor sensibile aflate în lucru.
Dogioiu, despre incidentul de la Palatul Parlamentului cu jurnaliștii: Exces de zel
Dogioiu a fost întrebată, joi, despre incidentul din Palatul Parlamentului, când jurnaliștii au fost împinși de ofițerul de presă. Ea a spus că ofițerul de presă a dat dovadă de „exces de zel”. „Au fost tot felul de speculații. Nu a primit niciun fel de indicație să intre în contact fizic cu jurnaliștii, să îi împiedice Pentru așa ceva, pentru orice formă de protecție fizică a premierului, există echipa SPP care le însoțește peste tot. (…) Nu a existat un astfel de – nu știu – numiți-i cum vreți, mandat, indicație, cerere pentru domnul ofițer de presa. De aceea l-am numit un exces de zel”, a spus Ioana Dogioiu. Aceasta a mai spus că a prezentat deja regrete pentru acest incident. „Eu am considerat că a fost o atitudine nepotrivită”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a mai spus că vor fi verificate aspectele disciplinare în cazul ofițerul de presă, „însă aș vrea să fie foarte clar acest lucru: nu a existat niciun fel de indicație”. „Singurul lucru pe care a fost mandatat să-l facă a fost să comunice jurnaliștilor prezenți acolo că, așa cum se întâmplă de regulă, de altfel, domnul premier nu va face declarații pe holurile Parlamentului”, a precizat purtătorul de cuvânt. Guvernul României a reacționat, miercuri, după incidentul de la Palatul Parlamentului, unde un ofițer de presă a avut o interacțiune nepotrivită cu jurnaliștii, anunțând că gestul acestuia va fi analizat disciplinar și dând asigurări că astfel de situații nu se vor repeta.
Piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE! Femeia este imaginea fidelă a incompetenței
Alina Gîrbea, cumnata păduchelui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE. Aceasta nu are competențe și nu a lucrat niciodată cu fondurile europene Deși premierul Ilie Bolojan susține sus și tare că el nu face altceva decât să muncească pentru bunăstarea poporului român, numirea Alinei Gîrbea în funcția de secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este dovada că tot ce contează sunt relațiile politice, rudeniile, pilele și devalizarea României pas cu pas. Deși, în țară, există profesioniști care pot ocupa o astfel de funcție, păduchele Cătălin Drulă a plasat-o pe cumnata Alina Gîrbea în funcția-cheie pentru propriile beneficii și probabil pentru viitoarele manevre pe bani europeni, plănuite de USR. Piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE Numirea Alinei Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, în funcția de secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ridică, în continuare, numeroase semne de întrebare privind competența sa. Piloasa de la MIPE nu are nicio experiență relevantă în domenii esențiale pentru această poziție, cum ar fi: managementul programelor cu fonduri europene, coordonarea financiară a investițiilor publice, elaborarea și implementarea PNRR, gestionarea autorităților de management, legislație bugetară sau administrație publică națională! Deci e o incompetentă care este plătită doar pentru că este cumnata păduchelui Drulă. Cu ce se poate lăuda Alina Gîrbea? Cu faptul că a ajuns să ocupe funcția de secretar de stat, deși habar nu are ce înseamnă să lucrezi cu fonduri europene, pentru că aceasta a fost consilier parlamentar, funcționar la Comitetul Economic și Social European, apoi membru în cabinete din Parlamentul European și responsabil de comunicare în cadrul Comisiei Europene. Activitatea sa s-a concretizat, în decursul anilor, pe monitorizare politică, redactare de discursuri, analiză de politici europene și organizare de evenimente. Adică, o astfel de experiență poate să fie utilă cel mult în zona de relații internaționale sau comunicare, nicidecum pentru a ocupa funcția de secretar de stat în MIPE. Alina Gîrbea nu are ce căuta în MIPE! Ilie Bolojan, Nicușor Dan și Cătălin Drulă susțin incompetența Trebuie precizat că funcția de secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene presupune experiență tehnică nu pe comunicare, ci în funcționarea autorităților de management, în sistemele MySMIS, în procedurile de absorbție, audit și control financiar. Alina Gîrbea nu are aceste competențe. Mai mult, aceasta nu a dat niciodată niciun concurs și nici nu a fost angajată nici la Parlamentul European, nici la Comisia Europeană. Cumnata lui Drulă s-a ocupat de consiliere și comunicare și nu a ocupat funcții executive sau administrative. Iar, din această cauză, este din ce în ce mai clar și incontestabil faptul că prin această numire urmează o manevră de sute de milioane de euro. Mai exact, cotidianul BZI a aflat pe surse faptul că a fost dată undă verde pentru copierea bazei de date a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar acest lucru este numit „incident de securitate”. Paravanul este un așa-zis proiect, care se va dovedi a fi unul fraudulos, prin care se vizează crearea unui site și a unei aplicații de 100 de milioane de euro. Pentru a nu crea suspiciuni și pentru a justifica motivele pentru care această bază de date a fost copiată, s-a prezentat populației faptul că MIPE dorește doar transparentizarea proiectelor din Programul Național de Redresare și Reziliență. Însă, se pare că situația a început să fie investigată de SRI, iar STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) va fi tras de „mânecă”. Mai mult, sursele reporterilor BZI au transmis că, recent, șeful STS, Ionel-Sorin Bălan, s-a deplasat personal la MIPE pentru a mușamaliza toată situația. Deci, ar trebui Parchetul General să își facă treaba și să înceapă să ancheteze aceste numiri abuzive. Astfel, piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE. Aceasta nu are competențe și nu a lucrat niciodată cu fondurile europene. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
România evită suspendarea fondurilor europene. Comisia Europeană confirmă îmbunătățirea situației economice / Reacția premierului Bolojan
Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni. „Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul. Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a României Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a României Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor. „În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta. Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul francez Gérald Darmanin au discutat la Palatul Victoria despre justiție și securitate europeană
Discuțiile au avut loc în contextul aniversării a 145 de ani de relații diplomatice dintre cele două state, moment ce va fi marcat în 2025. Potrivit Guvernului, dialogul a vizat atât aspecte din sfera justiției, cât și teme strategice legate de securitatea europeană. Cooperarea româno-franceză în domeniul justiției și modernizării judiciare În prima parte a întrevederii, cei doi oficiali au analizat oportunitățile de modernizare a sistemelor judiciare din România și Franța. Au fost discutate utilizarea tehnologiilor digitale în procedurile judiciare, reforma penitenciarelor și intensificarea colaborării în combaterea criminalității organizate, a corupției și a fenomenelor de dezinformare. Premierul Bolojan a subliniat că schimbul de bune practici și expertiză este esențial pentru o justiție eficientă și adaptată realităților actuale. Cooperarea româno-franceză în contextul securității europene și al războiului din Ucraina Un subiect central l-a reprezentat situația de securitate din Europa, în contextul războiului din Ucraina. Bolojan și Darmanin au discutat despre riscurile din regiune, importanța consolidării Flancului Estic al NATO și rolul Grupului de Luptă de la Cincu, unde Franța este națiune-cadru. Cei doi demnitari au convenit că agresiunea Rusiei necesită o coordonare strânsă între statele europene pentru gestionarea amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și pentru susținerea unui proces de pace durabilă. Cooperarea româno-franceză extinsă la economie, energie și domenii strategice În plan economic, premierul a evidențiat rolul Franței ca unul dintre principalii investitori în România, cu un interes tot mai mare în sectoare precum IT&C, aeronautică, energie, agricultură și tehnologii avansate. Discuțiile au vizat și situația politică internă din ambele state, precum și evoluțiile de la nivel european. La finalul întrevederii, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința ca cooperarea româno-franceză să se dezvolte în continuare în toate domeniile de interes comun. La discuții au participat consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat Dragoș Hotea și ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery.
Manole: Sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor
„În primul rând, eu sunt ministru al Muncii, nu al concedierilor și nu al tăierilor. Și eu cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public. Pentru că, în primul rând, statul român, ca orice stat normal, trebuie să asigure servicii. Ăsta este primul lucru”, a spus Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN. Manole a insistat asupra faptului că numeroase instituții se confruntă deja cu un deficit de personal. El a menționat că, în urma vizitelor recente efectuate în Maramureș, Zalău, Alba și Sibiu, a observat că angajații actuali compensează absența colegilor, lucrând cu un număr de oameni sub necesarul stabilit de ani de zile. „Nu voi da niciun om afară” „La nivelul aparatului central, comparat cu ianuarie 2025, avem cu 6,7% mai puține cheltuieli salariale. Și n-am normativ, n-am obligație, n-am dat niciun om afară, nu voi da niciun om afară. Voi continua să fac economii în măsura posibilității”, spune ministrul. El a explicat că reducerea cheltuielilor se face prin metode simple, cum ar fi înlocuirea unui angajat care se pensionează fie cu un debutant, fie prin amânarea înlocuirii postului. „Reducerea sporurilor a fost o măsură prin care s-au redus niște cheltuieli. Dar, încă o dată, tăierea oamenilor afară nu a fost, nu este și nu va fi”. Referitor la propunerea de reducere generală de 10% a cheltuielilor, ministrul a sugerat că prim ministrul Ilie Bolojan este conștient de situațiile specifice și că nu se poate aplica o regulă uniformă. Discuții cu premierul Bolojan despre depistarea fraudelor „Exemplu de discuție pe care am avut-o cu premierul, cred că în urmă cu 3 săptămâni, despre intensificarea controalelor care se depisteze fraudele din sistemul de dizabilitate. Și am spus premierului că am dublat numărul de angajați de la Corpul de Controi al Agenției Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilitate. S-a mirat. După care i-am zis că am crescut de la 1 la 2. Adică 2 oameni astăzi trebuie să verifice 950.000 de dosare. Am înțeles și premierul că sunt prea puțini și că e nevoie de mai multă atenție și de mai mulți oameni acolo. Asta sigur că e un exemplu care nu se poate aplica peste tot și nu e o regulă generală”.