Bolojan, blocat în propriile idei. Nu susține scutirea CASS pentru mame și veterani, deși economia făcută este infimă
Ilie Bolojan nu vrea să audă de exceptarea plății CASS pentru mame cu copii sub 7 ani și veterani de război. Premierul susține la TVR 1 că: „Fiecare sumă de bani care este economisită, fiecare sumă de bani pe care nu o cheltuim pentru că nu mai avem de unde să o cheltuim, este un act de responsabilitate pentru oamenii cărora le luăm impozite și taxe”. Premierul a subliniat că această abordare nu și-o va schimba „indiferent că sunt premier sau sunt pur și simplu un simplu parlamentar sau un simplu cetățean”, scrie Mediafax. Premierul explică cum bugetul nu permite să se facă excepții pentru persoanele cu venituri mici. „Nu poți să îți imaginezi că vei face mai multe lucruri decât îți poți permite nici în viața reală, nici la firma ta, nici în familia ta. Pe termen lung, dacă cheltui mai mult decât îți permite plapuma pe care o ai, e doar o problemă de timp până va trebui să achiți acele lucruri”. Declarația vine în contextul în care PSD a anunțat amendamente la pachetul fiscal care prevăd scutirea de CASS pentru mamele cu copii până la 7 ani, veteranii de război și deținuții politici, măsuri pe care președintele interimar Sorin Grindeanu le-a numit „compensatorii”.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Profesorii din România pregătesc un nou marș pentru Educație între Guvern și Cotroceni, luni, 8 septembrie. Care este programul marșului
Sindicatele din educație au făcut public programul oficial al manifestației care va avea loc la București, luni, 8 septembrie 2025, chiar în prima zi de școală. Marșul este organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater”. Conform datelor transmise de organizatori, la protest sunt așteptați mii de profesori. Aceștia se vor strânge atât în Piața Victoriei, cât și pe traseul ce duce către Palatul Cotroceni. Programul zilei de protest 10.00 – 11.00 Adunarea participanților în Piața Victoriei 11.00 – 12.00 Pichetarea Guvernului României 12.00 – 13.30 Marș pe traseul Piața Victoriei – Bd. Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șos. Grozăvești – Palatul Cotroceni 13.30 – 14.30 Pichetarea Palatului Cotroceni 14.30 – 16.00 Plecarea participanților Sindicaliștii afirmă că protestul este un răspuns la prevederile din Legea 141/2025, cunoscută și sub denumirea de „Legea Bolojan”. Documentul a inclus creșterea normei didactice, comasarea unor unități școlare și diminuarea burselor. Profesorii au declarat că aceste măsuri vizează, în mod special, condițiile de funcționare a școlilor, precum și calitatea actului educațional pentru elevi. Protestul are o semnificație aparte, pentru că amintește de momentele din primăvara anului 2023. Atunci, peste 12.000 de dascăli au mers spre Cotroceni și au ocupat integral Pasajul Basarab, lung de aproape 2 kilometri. Coloana aceea umană de profesori și învățători a fost, practic, un semnal de alarmă în ceea ce privea nemulțumirile din sistemul educațional. La acel moment, acțiunea a devenit un simbol, sau mai exact, un reper al grevei din învățământ.
Ilie Bolojan apără reforma ANRE, ASF și ANCOM: Nu este un moft și nici o opțiune
Premierul Ilie Bolojan a susținut în Parlament un discurs în apărarea proiectului de lege privind eficientizarea activității autorităților administrative autonome, ca răspuns la moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție. „Vă rog să respingeți moțiunea de cenzură înaintată de un număr de parlamentari ai opoziției împotriva proiectului care propune eficientizarea activității ANRE, ASF și ANCOM. Vorbim despre trei instituții care influențează direct viața fiecărui român. ,” a transmis Bolojan. Bolojan a subliniat că reforma nu este un moft, ci o necesitate pentru stabilitatea financiară, siguranța energetică și buna funcționare a comunicațiilor în România. „ASF decide cât de sigure sunt economiile și pensiile. ANRE stabilește cât plătim la facturile de energie. ANCOM reglementează cum funcționează comunicațiile. De modul în care funcționează aceste instituții depind stabilitatea financiară a oamenilor, siguranța energetică a țării și funcționarea sigură a comunicațiilor.” Referindu-se la criticile Opoziției privind salariile din aceste instituții, Bolojan a spus: „Reducem salariile pentru tot personalul cu 30%, inclusiv la nivel de conducere. Plafonăm la maximum de două ori indemnizația unui ministru bonusurile care înainte erau nelimitate, la latitudinea conducerii.Aceste măsuri reduc veniturile disproporționate și le apropie de un nivel corect, care trebuie să fie justificat de performanță.” Premierul a explicat că reforma nu afectează zonele de supraveghere și control, ci doar birocrația și posturile administrative umflate artificial: „Așadar, reducem cu 30% posturile suport și cu 10% pe cele de specialitate. Reforma noastră nu atinge zona de supraveghere, ci birocrația și structurile umflate artificial. Măsurile pe care le propunem întăresc aceste instituții, le fac mai eficiente și mai credibile în fața cetățenilor.” În ceea ce privește acuzațiile Opoziției, Bolojan a respins afirmațiile privind ANCOM sau exportul de energie: „ANCOM este o autoritate tehnică, de implementare. Atacurile explicite la adresa exportului de energie către Republica Moldova sunt și ele un act de iresponsabilitate, prin care se propagă narative fără vreo legătură cu realitatea. România vinde energie către Republica Moldova la preț similar cu restul exporturilor de energie. Remarc că un partid care se declară unionist face din efortul de a ajuta Republica Moldova un motiv de răsturnare a guvernului.” Sursa foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Toni Neacșu demontează cea mai mare golănie a Guvernului Bolojan, remarcată de Ion Cristoiu și dezvăluită de Gândul/ Improvizație și prostie
Adrian Toni Neacșu îl aprobă pe publicistul Ion Cristoiu, care a vorbit, pe larg, despre modul în care a fost numit la șefia Corpului de Control, Crinel Nicu Grosu, eliminându-se criteriile, printr-o Ordonanță de Urgență, introducându-se alte noi criterii, pentru ca acesta să le poată îndeplini. Referitor la acest subiect, publicistul Ion Cristoiu spunea: „Ca să-l pună pe domnul cu pricina, nu îndeplinea unele condiții, impuse pentru Corpul de Control, pentru Șeful Corpului de Control al Guvernului printr-o Ordonanță de Urgență 87/2020. Ca să ajungă la Crinel Nicu Grosu, ce a făcut cioflingarul, traficantul de persoane care este Ilie Bolojan? În 21 august, a dat o Ordonanță de Urgență 42/2025, despre alocarea unei sume de bani minerilor din Valea Jiului. La articolul 3, în Ordonanța asta, a introdus, pe șest, cu complicitatea celor din Guvern, un articol 3 care elimină toate condițiile, el le-a scos, și pe 28 august a introdus noi criterii, în așa fel încât să poată fi numit acesta. Ați mai pomenit o asemenea golănie, nu la nivel de raion, nu la nivel de cătun, ci la nivel de Guvern. Deci omul a modificat pe șest niște Ordonanțe de Urgență, pentru a putea să–și pună omul pe șest. Este inimaginabil, toată lumea tace: o golănie la nivel înalt”, a spus Ion Cristoiu în „Pastila lui Cristoiu”. Despre „performanța” mai puțin obișnuită chiar și pentru politica românească, de a elimina criteriile de numire pentru șefia Corpului de Control al prim-ministrului printr-o ordonanță care, oficial, trebuia să ajute minerii din Valea Jiului, Gândul a scris, pe larg, AICI. Toni Neacșu a reacționat pe pagina de Facebook, legat de acest subiect. Acesta a declarat: „Maestrul Ion Cristoiu califică drept cea mai mare golănie postdecembristă vrăjitoria legislativă pe care a făcut-o Ilie Bolojan pentru a numi drept șef al corpului de control persoana pe care si-o dorea, Crinel Nicu Grosu. Într-adevăr, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru acel post, așa că, noaptea ca hoții, prin OUG, au modificat criteriile, astfel încât să intre și șeful de tren Oradea-Budapesta, dacă Ilie Bolojan pe el și-l dorea. Da, este un exemplu tipic pentru modul autoritar în care Ilie Bolojan își impune dorințele, călcând în picioare pentru asta orice principii sau reguli de legiferare transparentă. Gafele și bâlbele care au însoțit această numire mă sperie însă mai mult, pentru că demonstrează câtă improvizație și prostie profesională există în Guvernul României. Pe scurt, condițiile pentru numirea șefului corpului de control al Guvernului erau prevăzute într-o ordonanță de urgență dedicata, nr. 87/2020. Trebuiau modificate, pentru că preferatul lui Ilie Bolojan nu îndeplinea unul dintre criterii, adică experiența anterioară într-o funcție de control. Zis (de Bolojan) și făcut (aparatul legislativ din Guvern). Logica ne spune că acea condiție trebuia pur și simplu eliminată și atât. Ei bine nu, non-inteligența juridică din Guvern propune o variantă șoc: eliminarea completă a art. 5 din OUG, care prevedea toate condițiile necesare. Pe 21 august 2025 Guvernul strecoară în cuprinsul unei ordonanțe de urgență prin care se acordau ajutoare de stat pentru închiderea minelor din Valea Jiului un nou articol care nu avea nici o legătură cu obiectul acesteia, abrogând cu totul art. 5. Adăugarea au făcut-o în ultimul moment, deși la Consiliul legislativ trimiseseră pentru aviz o variantă în care aceasta lipsea. Nici o problemă, doar că în momentul in care Bolojan a vrut să-și numească pupilul pentru care tocmai modificase legea, singura minte juridică lucidă din Guvern, probabil, realizează că tocmai făcuseră o mare prostie: abrogând art. 5 cu condițiile de numire au abrogat și textul care prevedea ca corpul de control e condus de un șef al corpului de control. Bolojan nu-l mai putea numi pe Crinel Grosu pentru că tocmai eliminase această funcție din aparatul Guvernului. Așa că, panicat, la numai câteva zile distanță de prima modificare (28.08.2028) Guvernul modifică din nou legea, evident tot prin OUG, reintroducând jumătate din textul art. 5 pe care tocmai îl eliminaseră cu o săptămână in urmă (acum devenit art. 4/1). Ei bine eu sunt pur și simplu îngrozit de câtă prostie si incompetență juridica si de tehnică normativa există în Guvernul României. Aceasta pentru că aceasta incompetență pură a creat și camioanele de legi pe care Guvernul își angajează răspunderea (se modifica numai până acum peste 50 de legi în vigoare), iar de data asta fiecare eroare, fiecare scăpare juridică sau incoerență de tehnică legislativă ne va lovi direct în moalele capului, vor crea haos legislativ și mii sau zeci de mii de procese în instanțe”, a scris Adrian Toni Neacșu pe Facebook. Autorul recomandă: Bolojan a eliminat PE ASCUNS criteriile pentru numirea șefului Corpului de Control, într-o ordonanță a minerilor. Fost judecător CCR: „E o golăneală”. Cine este cel numit deja „MINERUL lui Bolojan” Ilie Bolojan – autorul celei mai mari golănii la nivel înalt din postdecembrist
Toamna protestelor. Bolojan a reușit. A unit toată România împotriva lui
Se anunță o toamnă fierbinte. Politica de austeritate a Guvernului Bolojan a reușit o performanță rară. În vreme ce polarizarea societății constituie un fenomen de ani de zile, măsurile fiscale au nemulțumit mai toate categoriile sociale: de la mame la studenți, de la polițiști la pensionari, de la profesori la magistrați sau funcționari publici (fac excepție, desigur, beneficiarii pensiilor speciale). Toți și-au dat același loc de întâlnire: în fața Palatului Victoria, chiar sub ferestrele lui Ilie Bolojan. Preambulul valului de proteste a avut loc încă din timpul verii, studenții, sindicaliștii sau magistrații arătând că sunt bine organizați, dar și că au o motivație comună. România fierbe! Sindicaliștii au protestat toată vara, la peste 40 de grade Profesorii, studenții și sindicaliștii din mai multe domenii nu s-au lăsat intimidați de temperaturile toride, ieșind în stradă zile în șir, în mai multe orașe din țară. Tot la începutul verii, în iunie, s-au pichetat sediile ANAF din mai multe orașe din țară, funcționarii publici fiind nemulțumiți de măsurile anunțate de Guvern. În luna iulie, valul de protest a luat amploare, deși termometrele arătau peste 40 de grade la umbră. Mai exact, sute de sindicalişti de la Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA, împreună cu Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România și Federația Națională a Muncii, membre ale Confederației Sindicale Naționale Meridian, au organizat mitinguri de protest în Piața Victoriei din Capitală. Colapsul școlii românești. Profesorii strigă „CATALOGUL” disperării în poarta Ministerului Educației Armata profesorilor. Peste 30.000 de cadre didactice protestează, luni, la București Peste 30.000 de cadre didactice venite din toată țara vor protesta, luni 8 septembrie, în Capitală, chiar în ziua care marchează deschiderea oficială a noului an școlar. Profesorii au în spate logistica și experiența unuia din cele mai mari centrale sindicale din țară, Blocul Național Sindical. BNS și-a exprimat întreaga solidaritate cu manifestațiile de protest organizate de cadrele didactice din întreaga țară – membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.), ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și ai Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”. Momentan, președintele Nicușor Dan nu a transmis niciun mesaj personal profesorilor, însă a declarat că va merge împreună cu familia la festivitatea de deschidere, în prima zi de școală, pentru a-și conduce fetița la cursuri. Studenții se alătură protestelor profesorilor din prima zi de școală După tăierea mai multor categorii de burse de către Guvern, studenții s-au mobilizat și au protestat zile la rând încă din luna iunie, mai ales în marile centre urbane ca București sau Timișoara. Vineri, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a confirmat că se alătură protestului din 8 septembrie organizat de federaţiile sindicatelor din învăţământul preuniversitar. Studenții se declară nemulțumiți de „măsurile de austeritate” impuse de Guvern, ce afectează întregul sistem de educaţie. ANOSR reclamă că, în pofida demersurilor repetate ale studenţilor, profesorilor şi elevilor, inclusiv prin proteste în stradă, prin care semnalau „absurditatea măsurilor de austeritate adoptate”, fără „consultări şi fără „justificări”, factorii de decizie „continuă să ignore solicitările”, dând dovadă de „lipsă de interes” faţă de nevoile cu care se confruntă sistemul de învăţământ, dar şi faţă de „efectele negative” pe care le vor provoca aceste măsuri, afirmă studenţii într-un comunicat de presă. Studenţii solicită imperios revenirea la alocarea fondului de burse şi acordarea acestora pe durata întregului an calendaristic, creşterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5% şi abrogarea prevederilor care limitează dreptul studenţilor de a beneficia de facilităţile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. Judecătorii și procurorii protestează pe termen nelimitat până se abrogă legea pensiilor La rândul lor, magistrații au declanșat grevă generală la nivel național, instanțele fiind blocate de aproape o lună de zile în urma anunțării măsurilor dure incluse în anunțata reformă a pensiilor magistrațiilor. Practic, spre finalul lunii august, oamenii din sistemul de justiție au anunțat măsuri extreme de protest. Mai multe instanţe şi structuri de Parchet din ţară au anunţat public că îşi suspendă activitatea cu unele excepţii. Magistratii au hotărât ca activitatea să se desfăşoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la ceea ce ei numesc riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menţionat. Protestul va fi menţinut pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către iniţiatori, subliniază magistrații protestatari. Sindicatele din administrația publică se mobilizează Nici sindicatele din administrația publică, reprezentând diverse categorii de bugetari, nu pierd vremea. Acestea au anunțat, joi 4 septembrie, declanşarea unor acţiuni comune de protest. ”Federaţiile sindicale semnatare anunţă declanşarea unor acţiuni comune de protest împotriva politicilor sociale şi economice promovate de Guvernul României în sectorul de activitate «Administraţie publică» şi atrag atenţia că măsurile promovate «pe persoană fizică», mai exact «.REFORMA MEA», creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, datorită lipsei totale a unui dialog social real şi responsabil”, au transmis sindicaliştii din administraţia publică. Organizațiile sindicale care sunt decise să declanșeze și să gestioneze protestele acestei toamne sunt: Federația Columna-Scor Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie – FNSA Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală Federaţia Nationala a Sindicatelor din Administratia Locala SEDLEX Federaţia PUBLISIND Federația Sindicatelor Democratice din România Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII. Ce urmează În acest context complicat, se poate estima că toate acțiunile menționate sunt doar debutul unei lungi toamne fierbinți. Deși nu au anunțat încă un calendar concret de proteste, este de așteptat ca sindicatele polițiștilor, foarte vocale în toate momentele de criză economică, să se mobilizeze exemplar. O abordare similară este de așteptat și în cazul cadrelor medicale medii, afectate la rândul lor de măsurile de austeritate decise de Executiv. Rămâne de văzut dacă și numeroșii pensionari afectați de tăierea pensiilor, odată cu impunerea CASS la toate pensiile care depășesc 3000 lei, se vor organiza într-o acțiune comună. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că DEZINFORMEAZĂ cu cifrele din administrația locală: A indus în eroare opinia publică
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a indus în eroare opinia publică afirmând că sectorul de „administrație publică” este supradimensionat. FNSA susține că „40% dintre funcționari se pensionează în următorii 10 ani” și că „administrația va fi blocată după valul de pensionări și valul de concedieri”. „Afirmațiile sale sunt false și manipulatorii. În realitate, atunci când tai posturi vacante, lovești direct în structura bugetară: fiecare astfel de post este finanțat pentru un an întreg, iar eliminarea lui generează economii clare și vizibile în bugetul instituției. Acești bani nu dispar, ci se redistribuie acolo unde este nevoie, de regulă la rectificarea bugetară. Prin urmare, premierul induce deliberat în eroare opinia publică, ascunzând adevărul despre consecințele reale ale acestor măsuri”, transmite sursa citată într-un comunicat remis Agerpres. FNSA: De ce dezinformați, domnule Bolojan, cu bună știință?! Sindicaliștii din aparatul administrativ atrag atenția că în următorii 5 ani se vor pensiona circa 13.376 de funcționari, adică 10% dintre funcționarii publici existenți în prezent. „Datele apar în Raportul privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici pentru anul 2024 realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Potrivit aceluiași raport ANFP, în următorii 10 ani se estimează pensionarea a circa 40.924 de funcționari, reprezentând 30,79% din totalul funcțiilor publice generale ocupate sau temporar ocupate.” FNSA consideră că numărul poate fi cu mult mai mare, având în vedere că 69% din funcționarii publici sunt femei și au dreptul să se pensioneze mai devreme decât bărbații. „În acest caz, ne întrebăm retoric, desigur, cum va mai funcționa administrația publică din România care va fi supusă în 2025 celui mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, urmată de un alt val de pensionări care duce oricum la pierderea expertizei acestora și care va conduce, în cel mai evident mod cu putință, la blocaje instituționale? Ba, din contră, FNSA susține o reformă reală! Dar nu „Reforma mea”, cunoscută doar de domnul Ilie Bolojan! Suntem de acord cu o reformă realizată în Parlamentul României, așa cum este firesc! Suntem de acord cu o reformă care să fie cu adevărat dezbătută cu argumente și idei, care să dea astfel greutate schimbării administrației!”, se mai arată în comunicatul citat. Foto: Alexandra Pandrea
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
„În șase luni vor fi listate pe bursă companii din energie și transporturi”, spune premierul
Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că procedura de listare a companiilor pe bursă durează cel puțin șase luni și că anul viitor vor fi incluse în special firme din sectorul energetic și cel al transporturilor. Întrebat când se vor lista mai multe companii pe bursă, Ilie Bolojan a explicat că procesul durează aproximativ șase luni și că, în 2026, alte firme vor fi incluse, concentrându-se în special pe domeniile energiei și transporturilor. „Durează o procedură de listare cel puțin șase luni de zile,” a precizat Bolojan. Referitor la impozitul progresiv, Bolojan a spus că nu este luat în calcul din motive ideologice sau doctrinare. „Astăzi România nu are un sistem fiscal pus la punct care să-l facă operabil de pe zi pe alta. Ți-ar trebui un an, doi, ca să devină operațional,” a explicat el. Bolojan a subliniat că, în procesul de reformă, deciziile fiscale trebuie să fie pragmatice și aplicabile imediat, mai degrabă decât dictate de abordări ideologice.