Mesajul de Crăciun al lui Ilie Bolojan pentru români
Mesajul a fost trimis pe Facebook. „Sărbători fericite! Hristos s-a născut! Vă doresc tuturor un Crăciun liniștit, cu sănătate, speranță și credință într-un viitor mai bun”, a transmis șeful Guvernului. Luni, premierul Ilie Bolojan a vorbit la Antena 3 CNN despre programul pe care îl are de Căciun. Întrebat dacă i-a scris lui Moș Crăciun, Bolojan a răspuns sec că nu și că nu o va face. La întrebarea dacă își dorește ceva de sărbători, premierul a afirmat că vrea câteva zile de liniște. „Și îmi doresc ca țara noastră, din poziția în care sunt acum, să treacă cu bine și peste lunile următoare, pentru că am încredere în România, am încredere în românii și putem mult mai mult decât am demonstrat până acum”, a adăugat prim-ministrul. Bolojan a mai fost întrebat ce va face de sărbători și a dezvăluit că în prima zi de Crăciun va fi acasă. De obicei, premierul nu colindă, în schimb se duce „la mama”, iar acasă primește colindători, prieteni sau artiști locali. De asemenea, Ilie Bolojan a spus că nu gătește, iar printre produsele favorite de Crăciun a enumerat cele tradiționale, de porc și sarmale.
Ilie Bolojan va anunța un nou ministru al Educației abia în 2026, anunță surse Gândul
Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți seara, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Pe 30 decembrie va fi ultima ședință de guvern din 2025. Reducerile din administrația publică locală și centrală se vor adopta în ianuarie 2026, prin angajarea răspunderii în Parlament, atunci când se va discuta pentru o sesiune extraordinară. Discuțiile pe buget vor începe în luna ianuarie. După sărbători și Anul Nou se va numi un nou ministru al Educației, după demisia lui Daniel David, iar interimatul va fi asigurat până atunci de secretarul de stat Gigel Paraschiv. Deși în spațiul public s-a vehiculat ideea rectorului de la Universitatea de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, pentru acest post, Ilie Bolojan pare a nu se grăbi în a lua o decizie, în special după acuzațiile de plagiat care au apărut imediat după ce numele profesorului universitar a fost vehiculat pentru șefia la Ministerul Educației. Autorul recomandă: Guvernul a adoptat ordonanța „trenuleț”. Ilie Bolojan încheie anul în glorie: tăieri fericite tuturor!
Valentin Stan: Ar trebui desființată orice cale de apel ca să nu mai primim două soluții la aceeași speță
Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan a comentat declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan cu privire la situația sistemului de justiție din România. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a analizat un recent interviu al premierului Ilie Bolojan, în care acesta ar fi afirmat, referitor la justiția din România, că nu ar trebui să fie permise două decizii diferite ale instanțelor în același caz. Acum s-a dus la Stația 3 și le explică faptul că n-are lumea încredere în justiție, zice: Nu merge așa. Pentru că nu se poate să ai două soluții diferite la două instanțe diferite, în aceeași speță. Deci, auzi, Bolojane, fii atent aici. Când te duci pe fond la o instanță, se întâmplă ca instanța să dea cu ciocănelul și să-ți dea o soluție, nu? Ghici ce, pe planeta Terra s-a inventat apelul. Știi ce-i aia? Și la apel când te duci, exact în aceeași speță… desființează apelul. Ce ghinion mai e. Dar trebuie reformată justiția. Deci, Bolojane, orice cale de atac desființată, ca să nu mai apară treaba asta când un judecător îți dă o soluție și altul, în apel, îți dă alta. De asemenea, Valentin Stan l-a criticat și pe președintele Nicușor Dan privitor la demersurile sale în urma demarării scandalului de corupție care vizează magistratura, afirmând că acesta ar fi călcat în picioare Constituția și conceptul separării puterilor în stat. Într-adevăr, ce a făcut Nicușor în prostia lui fundamental funciară, a desființat Constituția, a desființat România, a desființat puterea în stat cu numele de justiție. Deci nu are nicio treabă. El nici nu știe ce a făcut. A sărit stația în ajutor.
Ce spune Ilie Bolojan despre demersurile unor parlamentari privind suspendarea președintelui Nicușor Dan
„Nu cred că se poate ajunge într-un astfel de punct. E unul din blufurile pe care ei le fac, așa cum au făcut și astăzi aceste moțiuni și cum le-au făcut și zilele trecute”, a spus Bolojan, întrebat despre inițiativa de strângere de semnături pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. Premierul a subliniat că, în actualul context intern și regional, stabilitatea instituțiilor statului este esențială pentru România. „Pentru țara noastră, în situația în care ne găsim, cu o instabilitate puternică la granițe, cu probleme de deficit bugetare importante, stabilitatea instituțiilor de stat este un element important”, a afirmat acesta. Ilie Bolojan a arătat că stabilitatea influențează direct încrederea investitorilor și ratingul țării. „De această stabilitate depinde, de exemplu, gradul de încredere în România. Depinde ratingul țării, adică cât sunt dobânzile pe care le plătim”, a spus premierul la Antena 3 CNN, dând exemplul Italiei, care și-a îmbunătățit recent ratingul de țară pe fondul stabilității guvernării. Declarațiile premierului vin după ce senatorul Ninel Peia din Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că un grup de parlamentari intenționează să inițieze suspendarea președintelui Nicușor Dan. Ninel Peia îl acuză pe Nicușor Dan de imixtiuni în funcționarea justiției, după ce șeful statului a vorbit despre organizarea unui referendum printre magistrați.
Claudiu Năsui (USR): Guvernul Bolojan a ratat momentul reformelor și a ales calea ușoară a creșterii taxelor
Deputatul USR Claudiu Năsui critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că a ratat „fereastra de oportunitate” pentru reforme reale și a preferat să crească taxele în loc să taie cheltuielile și privilegiile grupurilor de interese. Reacția vine după ce Ionuț Dumitru, consilier economic al premierului, a declarat că „reformele s-au blocat în zona în care sunt afectate interesele partidelor”. Năsui susține însă că acest blocaj era previzibil și ar fi trebuit anticipat înainte de majorarea taxelor. „La începutul guvernării, cuțitul era la os financiar și puterea politică a guvernului era la maxim. Atunci se puteau tăia cheltuieli de la grupurile de interese. Nu s-a făcut. S-a ales calea ușoară a creșterii taxelor, cu promisiunea că reducerile de cheltuieli vor veni mai târziu. Evident că nu s-a mai întâmplat”, afirmă deputatul USR. Potrivit lui Năsui, momentul favorabil reformelor a trecut, iar presiunea financiară asupra statului a scăzut, ceea ce face și mai puțin probabilă tăierea privilegiilor. „Chiar și dacă ar vrea acum, puterea politică a guvernului Bolojan s-a erodat considerabil față de momentul preluării guvernării. De ce ar mai accepta cineva tăierea de privilegii?”, întreabă acesta. Deputatul USR consideră că „cel mai mare rău” făcut de actualul guvern a fost majorarea taxelor într-un moment în care se puteau reduce cheltuielile. „Creșterile de TVA și accize au dus la scumpiri și la scăderea puterii de cumpărare. Pe scurt, au accelerat sărăcirea românilor”, spune Năsui. În final, acesta respinge ideea că partidele ar fi principalii vinovați pentru lipsa reformelor. „Nu poți să te vaiți că lupul mănâncă oi, când tu l-ai primit în stână. E normal ca cei care au privilegii, subvenții, scheme, contracte cu statul, să nu vrea să le piardă. Nimeni nu vrea să-și piardă vreodată vreun privilegiu. Ce nu e normal e că guvernul Bolojan, care a promis în campanie reforme, nu doar că nu le-a făcut când a avut oportunitatea să o facă, dar a făcut fix invers. Iar pentru asta nu e PSD de vină. De vină este chiar guvernul Bolojan”, conchide Claudiu Năsui.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, anunță soluții urgente pentru criza financiară a PMB după întâlnirea de la Guvern
Primarul General al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a avut duminică o ședință de lucru la Guvern cu premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a discuta situația financiară gravă a Primăriei Municipiului București. În cadrul întâlnirii, Ciucu a prezentat cauzele crizei, cauzate în mare parte de decizii politice din ultimii trei ani: reducerea sumelor colectate din impozitul pe venit redistribuite autorităților locale, prin excluderea unor categorii de venituri, cum ar fi impozitul pe pensii; alocarea unor cote inferioare pentru PMB comparativ cu primăriile de sector, deși Primăria Generală gestionează serviciile mari de utilitate publică, precum termoficarea și transportul public. Pentru rezolvarea pe termen scurt, Guvernul va crea un spațiu pentru un împrumut modic, astfel încât Termoenergetica să evite intrarea în incapacitate de plată în luna ianuarie. De asemenea, s-a discutat și despre un mecanism rapid prin care PMB să preia Elcen în 2026. Primarul a subliniat că se vor asigura condiții pentru ca finanțarea corectă a PMB să înceapă din 2026, prin modificări legislative la buget. Ciprian Ciucu a mai avertizat asupra magnitudinii problemelor: datoria STB către ANAF este de aproape 1,4 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a societății este similară cu bugetul orașului Brașov (aproximativ 1,6 miliarde de lei). Datoria curentă a PMB depășește 2,1 miliarde de lei, suma echivalentă cu fondurile care nu au mai fost alocate orașului în ultimii trei ani. Primarul a încheiat spunând că, deși sprijinul Guvernului este necesar, reformele și ordinea financiară în București vor fi prioritățile administrației sale. „Evident, nu voi aștepta doar soluții de la Guvern! Vor urma reforme în București, aici să nu aveți nicio îndoială! Acum, primul meu obiectiv este să fac ordine”, încheie Ciucu.
Ludovic Orban, anunț despre o posibilă revenire în PNL
Liderul partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a transmis că urmează un „pas decisiv” spre Partidul Național Liberal. Mesajul a fost transmis într-o postare publicată pe Facebook. „În campania de la Bucureşti am făcut un prim pas spre PNL. Poate urma pasul decisiv”, a scris Ludovic Orban, duminică, pe Facebook. Ludovic Orban a condus PNL în perioada 2017 – septembrie 2021. Atunci, el a pierdut funcția de președinte în fața lui Florin Cîțu. În luna noiembrie a aceluiași an, după aproape trei decenii în partid, Orban a părăsit PNL și a fondat Forța Dreptei împreună cu alți 15 parlamentari. Premierul Ilie Bolojan, actualul președinte al PNL, a declarat recent că susține ideea absorbției partidului condus de Ludovic Orban în PNL. Premierul a spus că nu vede vreo problemă în deschiderea unor discuții imediat după Anul Nou. În aceeași zi, Ludovic Orban a afirmat că partidul său ar putea intra într-o fuziune prin absorbție cu PNL anul viitor. El a spus că, înainte de „negocierile efective”, este necesar „un mandat de negociere, care să fie luat în forurile statutare ale ambelor partide”. Ludovic Orban a mai precizat că a avut un dialog cu premierul Ilie Bolojan și că există „deschidere pentru a începe aceste discuţii”.
Grupul de lucru pentru legile justiției, constituit oficial de Guvernul Bolojan
Decizia de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, organismul anunțat anterior ca grup de lucru pentru reformarea Legilor justiției, a fost publicată în Monitorul Oficial, potrivit G4Media. Structură și atribuții Potrivit deciziei oficiale, comitetul — un organism consultativ fără personalitate juridică — este condus de un reprezentant al Cancelaria Prim-ministrului, care îndeplinește și rolul de președinte. Membrii permanenți provin din Cancelaria Prim-ministrului și din Ministerul Justiției, iar la lucrări pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale. Activitatea comitetului include: analiza efectelor aplicării legislației din justiție adoptate în 2022 (inclusiv legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM); dezbateri cu asociații profesionale ale magistraților și organizații nonguvernamentale; organizarea de consultări cu instituții și actorii relevanți atât din țară, cât și internaționali; solicitarea de puncte de vedere și prezentarea de rapoarte de progres; propunerea de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele statului de drept. Deciziile și recomandările comitetului se adoptă prin consens, iar comunicarea publică oficială se face exclusiv de premier sau de persoane desemnate de acesta. Fără termen limită fix Unul dintre elementele contestate ale hotărârii de înființare, relatează G4Media, este lipsa unui termen limită până la care comitetul trebuie să formuleze propuneri de modificare a legilor justiției. Această omisiune a generat critici din partea unor grupuri civice care cer reforme urgente în sistemul judiciar. Context și reacții Premierul Bolojan a anunțat inițial în urmă cu câteva zile formarea acestui grup de lucru ca răspuns la criticile legate de starea justiției în urma difuzării documentarului „Justiție capturată” de către Recorder, subliniind necesitatea unei analize aprofundate a legislației în vigoare. Organizațiile civice Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au organizat proteste în Piața Victoriei, cerând modificări urgente ale Legilor justiției și demersuri mai rapide decât simple comisii de lucru.
Bolojan, despre Revoluția din 1989: Sunt recunoscător celor care au ieșit în stradă / Experiența sa ca student la Timișoara
În decembrie 1989 actualul premier Ilie Bolojan era student în anul II la facultatea de Mecanică. Acesta a mărturisit, că, deși a ieșit în stradă, nu a cerut certificat de revoluționar. „Eram student la Timișoara. (…) Eram anul 2, la facultatea de mecanică, am prins 17 decembrie la Timișoara, în Maria, dar nu mi-am scos certificat de revoluționar”, a declarat Ilie Bolojan, în cadrul unui interviu pentru Cotidianul. Potrivit lui Bolojan, studenții au fost în Timișoara până în data de 20 – 21, când a fost evacuat Complexul Studențesc. „Când faci anumite lucruri, nu cred că te gândești că vei lua o pensie după aceea, nu le faci pentru asta. (…) O faci pentru că crezi în ceva, vrei ceva, pentru că nu ți se pare în regulă ceea ce se întâmplă și pentru libertățile tale. Este șocant pentru un tânăr să vadă că, într-un sistem opresiv, sunt oameni care au curajul să strige și te trag după ei”, a recunoscut Ilie Bolojan. Bolojan: ’89 era un fel de apogeu al comunismului ceaușist în România Ilie Bolojan a declarat că anul 1989 a fost un apogeu al comunismului ceaușist în România. Acesta s-a declarat recunoscător pentru toți cei care au ieșit în stradă. „Gândiți-vă că în 89 era un fel de apogeu al comunismului ceaușist în România. Eu sunt recunoscător celor care au ieșit în stradă și pentru mine ceea ce s-a întâmplat în ’89 este o Revoluție. Ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta, dar oamenii care au ieșit în stradă, în Timișoara, în București și în alte părți, pur și simplu au ieșit pentru libertate”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul anunță cele două variante de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost cerută imperios de investitorii străini. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a controversatului impozit. Prima variantă vizează reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, dar în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă de lucru se referă la eliminarea IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. Așa cum a scris Gândul, economiștii recomandă eliminarea acestui impozit, invocând argumente clare în acest sens, dintre care pierderea investițiilor. Bolojan asigură că „în perioada imediat următoare” va decide ce se va întâmpla cu IMCA și cu salariul minim Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul consultărilor guvernamentale pe marginea legislației necesare pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026. Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului, întrucât introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economie. Prim-ministrul a punctat că vor fi analizate toate argumentele economice și sociale, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii clare cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB. Investitorii străini cer predictibilitate Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. În egală măsură, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului. De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai cărei reprezentanți au invocat confuzia creată de legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri. Potrivit unui studiu Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 miliarde de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA. Studiul mai arată că circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit. Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie. Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA. Efectul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit studiului The Tax Institute 148 companii aflate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de profit diminuată Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companiile cu marjă de 1% Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat în mod repetat de comunitatea oamenilor de afaceri. Într-o perioadă în care mediul privat se confruntă cu restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA pune presiune suplimentară pe companiile care încearcă să păstreze locurile de muncă, susțin 14 organizații care fac un apel comun pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim