Premierul Ilie Bolojan: Deficitul bugetar din 2026 trebuie să fie sub 6,4%. Reducerile de cheltuieli vor fi decise înainte de adoptarea bugetului
Șeful Guvernului a explicat că fiecare minister și autoritate publică centrală derulează în prezent audituri de personal, iar pe baza acestora vor fi adoptate hotărâri și ordonanțe de guvern menite să reducă cheltuielile. Potrivit premierului, aceste decizii trebuie finalizate într-un interval de aproximativ trei săptămâni – o lună, astfel încât în a doua jumătate a lunii ianuarie toate ministerele să fie pregătite. „Reforma administrației este o măsură necesară, inclusiv pentru administrația centrală. Reducerile de cheltuieli trebuie făcute înainte de buget, nu după”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește ținta de deficit, premierul a reiterat angajamentul Guvernului ca deficitul bugetar pe 2026 să fie sub 6,4% din PIB, obiectiv asumat pentru a limita creșterea cheltuielilor cu dobânzile și pentru a consolida finanțele publice. Totodată, Ilie Bolojan a oferit date privind execuția bugetară pe anul trecut, precizând că deficitul s-a situat sub 8,4% din PIB. „Pentru prima dată am respectat această țintă de deficit”, a spus premierul, explicând că rezultatul a fost obținut atât prin creșterea unor taxe, cât și printr-o mai bună colectare a veniturilor și reducerea cheltuielilor. Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au fost reduse cu peste 2 miliarde de lei față de anul precedent, în special în ultimele patru luni ale anului, când au început să se vadă efectele măsurilor de austeritate. De asemenea, Guvernul a reușit să achite integral datoriile către constructori și să închidă programele de finanțare către autoritățile locale și compania națională de investiții fără restanțe reportate pentru anul următor. Premierul a mai precizat că bugetul de investiții pentru 2025 este estimat la aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 7% din PIB, o componentă importantă fiind reprezentată de fondurile europene. Accesarea acestora va fi o prioritate majoră în anul următor, în condițiile în care România trebuie să finalizeze până în toamnă o parte semnificativă din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi. Este esențial să nu pierdem niciun euro din granturi și sperăm să accesăm și componenta de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, mesaj de Anul Nou: Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe Facebook de Anul Nou adresat românilor din țară și din diaspora, în care a subliniat importanța solidarității, a responsabilității și a încrederii în anul care urmează. În mesajul său, șeful Guvernului a arătat că anul care se încheie a fost unul dificil, marcat de decizii necesare pentru stabilizarea finanțelor publice și corectarea unor neajunsuri acumulate în timp. Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în susținerea familiilor, pentru răbdarea demonstrată și pentru sacrificiile făcute într-o perioadă complicată. Premierul și-a exprimat încrederea că anul viitor va aduce oportunitatea de a depăși greutățile și de a construi o Românie mai echilibrată, în care fiecare cetățean să își poată clădi un viitor mai bun. Mesajul a pus accent pe ideea de unitate și pe nevoia de a merge mai departe împreună, cu responsabilitate și speranță. În încheiere, Ilie Bolojan le-a urat românilor multă sănătate și împliniri în noul an și a transmis un gând special către românii de pretutindeni, invocând protecția divină asupra tuturor.
Din fotoliul de premier, Ilie Bolojan se solidarizează cu românii, de Anul Nou: „Încheiem împreună un an dificil”
În mesajul de Anul Nou, Ilie Bolojan mulţumeşte românilor pentru „efortul depus” ca să scoată România din criza economică în care se află şi chiar se solidarizează cu aceştia: „Încheiem împreună un an dificil”, transmite premierul, pe facebook. Din fotoliul de prim-ministru, Bolojan se mai alătură o dată românilor simpli cărora le transmite şi că „anul viitor am încredere că putem depăși greutățile”. „Dragi români, Vă doresc multă sănătate și un an nou cu împliniri. Încheiem împreună un an dificil, în care a fost necesar să facem ordine în finanțe și să îndreptăm multe neajunsuri. Vă mulțumesc tuturor pentru efortul depus să vă susțineți familiile, pentru răbdare și pentru sacrificiile făcute. Anul viitor am încredere că putem depăși greutățile și să facem din România, țara noastră, un loc în care fiecare să-și poată clădi un viitor mai bun. La mulți ani! Dumnezeu să aibă în pază toți românii de pretutindeni! RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan se laudă singur și se portretizează în „salvator” în penultima zi din an Mesaj cu greșeli al președintelui Nicuşor Dan, de început de An Nou: „Aceste realităţi sunt reale”
Daniel Fenechiu îl îndeamnă pe Sorin Grindeanu să ia o poziție publică față de amânarea pronunțării CCR
Într-o dezbatere la Antena 3, senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a precizat că și-ar dori ca Sorin Grindeanu să ia o poziție publică cu privire amânarea dezbaterii legii magistraților. „Greșește pentru că nu clarifică lucrurile. Aș vrea să-l văd pe Sorin Grindeanu spunând: «Dragi judecători de la curte, treaba voastră e să vă pronunțați. În ipoteza în care nu vă pronunțați, PSD o va vota pentru că nu e normal să punem România din niște interese care sunt de casă»”, a declarat senatorul PNL, Daniel Fenechiu. Întrebat dacă liderii ar trebui să solicite ca CCR să ia o decizie la ședința din 16 ianuarie, Fenechiu a precizat că este „binevenit” ca Sorin Grindeanu, Nicușor Dan și Ilie Bolojan să solicite acest lucru. „Nu știu dacă e necesar, dar e binevenit. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu trebuie să inviți un demnitar să-și facă treaba, dar dacă constați că există anumite probleme, cred că afirmarea interesului României nu poate decât să facă bine. Deci da, cred că ar fi foarte bine ca atât președintele României, cât și primul ministru și mai ales președintele Camerei Deputaților, ar trebui să facă o asemenea solicitare”, a declarat Fenechiu.
Ilie Bolojan: Cheltuim atent banii publici și dăm semnale de reducere a deficitului
Premierul Ilie Bolojan a susținut, marți, declarații de presă la Palatul Victoria, în care a făcut bilanțul celor șase luni de guvernare. Acesta a afirmat că, la preluarea mandatului, România se afla într-o situație critică, cu riscul suspendării fondurilor europene și al pierderii accesului la finanțare externă. Potrivit premierului, primele măsuri luate de Guvern au vizat stabilizarea finanțelor publice. Creșterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea unor venituri au reprezentat decizii dificile, dar necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru menținerea credibilității României în fața creditorilor. Bolojan a precizat că aceste măsuri au permis statului să se împrumute ulterior la costuri mai mici, iar dobânzile plătite în prezent sunt deja sub nivelul de la începutul anului. Al doilea pachet de reforme a vizat reducerea unor cheltuieli considerate nedrepte din punct de vedere social. Premierul a amintit modificările propuse în domeniul pensiilor magistraților, atât în privința valorii acestora, cât și a vârstei de pensionare, subliniind că Guvernul așteaptă o decizie a Curții Constituționale care să clarifice cadrul legal. În domeniul apărării, Ilie Bolojan a declarat că România și-a respectat angajamentele internaționale și a accesat programul european SAFE, care permite modernizarea armatei cu impact limitat asupra deficitului bugetar. În sănătate, premierul a susținut că finanțarea a devenit mai eficientă, iar fondurile sunt direcționate mai clar către nevoile pacienților. Totodată, șeful Guvernului a afirmat că au fost operate schimbări importante în sistemul fiscal, unde anterior existau numeroase excepții și mecanisme de optimizare, în detrimentul unor reguli clare și echitabile.
Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume
Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.
Bolojan: Companiile de stat, găuri negre susținute ani la rând din bani publici
„Am atacat și problema companiilor de stat, unele fiind adevărate găuri negre pe care le susțineam prin subvenții de mulți ani din banii românilor. Începem să facem ordine și în acest sector”, a spus Bolojan. Premierul a explicat că măsurile luate în ultimele șase luni au pus „în ordine finanțele publice” și au permis ținerea sub control a cheltuielilor. „Se cuvine să le mulțumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevină o țară care să știe să-și folosească banii cu responsabilitate și cu folos pentru cetățeni”. Bolojan a precizat că, dacă taxele și impozitele vor fi încasate conform planului și cheltuielile vor fi gestionate prudent, „nu va mai fi nevoie să creștem alte taxe sau impozite”. Totodată, Guvernul a achitat toate datoriile către constructori, astfel încât România va intra în 2026 fără datorii și cu fondurile europene asigurate pentru investiții.
Premierul Olandei e în vizită în România și vizitează baza militară de la Câmpia Turzii împreună cu Ilie Bolojan
Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, se află marți în România pentru a vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele românești și olandeze aflate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, potrivit unui comunicat al Guvernului României. Vizita celor doi premieri începe la 11.30, relatează sursa citată. Pe agenda discuțiilor se află o întrevedere și discuții pe tema stadiului cooperării bilaterale în domeniul Apărării și în cel economic, precum și situația securității regionale. Trupele NATO olandeze în România Din delegația României mai fac parte Radu Miruță, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, Luminița Odobescu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenentul Dragoș-Dumitru Iacob. Trupele NATO olandeze sunt implicate în misiuni de supraveghere și descurajare pe flancul estic și operează drone de cercetare performante, utilizate în special pentru monitorizare aeriană și colectare de date. Cooperarea militară România – Olanda România și Olanda au o cooperare militară importantă în ultimii ani. Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei relații îl reprezintă transferul celor 18 avioane F-16, care îi ajută pe pilotții de la Centrul F-16 Fetești să obțină performanțe în acest domeniu. Avioanele sunt folosite, de asemenea, pentru consolidarea capacităților militare ale Forțelor Armate Române. Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România, potrivit defenseromania.ro.
Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA
Jurnalista Ioana Ulmeanu critică una dintre măsurile Guvernului Bolojan din Ordonanța „trenuleț”, ce presupune tăierea alocației de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA, potrivit Gândul. Ioana Ulmeanu a comentat într-o notă dureros de ironică măsurile grave ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. „Hai să nu le mai găsim nod în papură și să nu le mai criticăm orice decizie care lasă oamenii vulnerabili şi mai vulnerabili”, a scris aceasta pe contul de Instagram. Federația UNOPA cere anularea deciziei „Federația UNOPA protestează vehement faţă de decizia Guvernului PSD, PNL, USR, UDMR de a tăia indemnizația de hrană de care beneficiau 137 de copii cu handicap de tip HIV/SIDA din România și cere anularea imediată a deciziei. Prin Ordonanța trenuleț Guvernul face un cadou de Crăciun acestor copii și în anul 2026 le suspendă plata. Astfel, la Art. XXXVIII ordonanța spune că în anul 2026, prevederile art. 582 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai aplică. Art. 58 alin 2 din Legea nr. 448/2006 spune Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice”, a transmis jurnalista Ioana Ulmeanu.
Ilie Bolojan n-a stat la discuții și a luat decizia chiar înainte de Crăciun, cu efect pentru toată România. Cine va fi interimar la șefia sportului
Ilie Bolojan, premierul României, nu a stat la discuții și chiar înainte de Crăciun a luat decizia privind șefia Agenției Naționale penru Sport (ANS), după ce Bogdan Matei și-a anunțat demisia printr-o postare făcut pe social media, la miez de noapte, în urmă cu o săptămână. Astfel, Ilie Bolojan i-a acceptat demisia lui Matei, iar în locul acestuia, interimar va fi Thomas Răzvan Moldovan, vicepreședintele ANS până acum. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, în ajunul Crăciunului. Cine va fi interimar la șefia ANS, după ce Bolojan a acceptat demisia lui Matei Ilie Bolojan a acceptat demisia lui Bogdan Matei din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport, iar decizia de eliberare a fost publicată în Monitorul Oficial, cu intrare în vigoare din data de 28 decembrie 2025. „La data de 28 decembrie 2025, domnul Constantin-Bogdan Matei se eliberează, la cerere, din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Sport”, apare în decizia oficială. Potrivit aceluiași, document, „începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Thomas-Răzvan Moldovan, vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, exercită atribuțiile de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Sport, până la numirea conducătorului instituției, în condițiile legii”. În mesajul postat în miez de noapte, Bogdan Matei și-a argumentat decizia de a pleca din vârful sportului românsc „din motive strict personale”. Alegeri pentru șefia ANS, în 2026 Anul viitor va fi ales noul președinte al Agenției Naționale pentru Sport, iar Cosmin Tabără se numără printre principalii favoriți. Acesta este unul dintre vicepreședinții ANS, începând din aprilie 2025, fiind numit pentru preocupările sale în dezvoltarea infrastructurii sportive. Cosmin Tabără este soțul fostei gimnasta Simona Amânar, iar inainte de a ajunge la ANS a fost viceprimar al Timișoarei. „Am stat mult în cumpănă dacă să accept această provocare. Încă de la început, o spun foarte clar: am făcut-o pentru Timișoara! Pentru că Timișoara, Timișul, zona noastră de vest trebuie să fie reprezentate mereu la un asemenea nivel. Numirea mea a venit în urma preocupărilor mele de a dezvolta infrastructura sportivă și pentru tineret, de a rezolva problemele cu care aceasta se confruntă. S-a ținut cont de implicarea și contribuția mea însemnată, susținut de o echipă de oameni competenți și devotați orașului”, a declarat Tabără pentru presa locală. Agenția Naținală pentru Sport a apărut în 2023, ca urmare a restructurării Ministerului Sportului, și a fost condusă de către Eduard Novak (fost ministru al Sportului în perioada 2020-2023), Elisabeta Lipă (iunie 2023 – decembrie 2024) și Bogdan Matei (13 ianuarie – 28 decembrie 2025).