Avertisment pentru PSD: Când un premier nu are autoritate, nu-și poate exercita mandatul
„În ceea ce privește soliditatea coaliției, gândiți-vă că dacă un premier, indiferent cine este el, nu are autoritate și nu are susținere, el nu-și poate exercita mandatul. (…) Pentru un om care ocupă o funcție publică, autoritatea este un instrument de lucru. Când nu mai are autoritate, el nu poate livra. Nu merge altfel”, a spus Ilie Bolojan, la Antena 3 CNN. Premierul a fost întrebat dacă vreun partener din coaliție „lucrează” la știrbirea autorității sale. „Analizați ceea ce se întâmplă, și în mod cert, ca această coaliție să dea rezultate pentru România, să existe o perspectivă, care cu siguranță există, dacă ne facem datoria, atunci e nevoie de respect între parteneri, este nevoie de înțelegere și anumită soliditate”, a răspuns premierul. Întrebat, în continuare, dacă va mai mai putea continua în cazul în care îi este știrbită autoritatea, Ilie Bolojan a spus că „niciun partid, când e pus în fața situației să ia astfel de măsuri, nu are cum să fie mulțumit”. Totuși, „cel puțin până în momentul de față”, partidele din coaliție „au dovedit că înțeleg în ce situație este România”: „România a ajuns în această situație și cu ceea ce am făcut noi în ultimii ani. Și este, deci, o parte din responsabilitatea noastră să reparăm aceste lucruri”. „Astăzi problema este să vedem cum scoatem România din această fundătură și putem să facem acest lucru. Revenind, ar fi din partea mea o lipsă de respect pentru cetățeni, să știu că nu pot să fac ceva când sunt pe un post. Asta am făcut și la primăria Oradea, dar și la Consiliul Județean Bihor. Am căutat să-mi exercit onorabil aceste responsabilități și să fac tot ceea ce ține de mine pentru a fi în serviciul oamenilor. În momentul în care nu poți să faci ceea ce trebuie și vezi că lucrurile nu merg bine, eu cred că a-ți asuma public această situație este un act de responsabilitate și de normalitate, fiind conștient de ceea ce înseamnă stabilitatea funcției de premier în România și mai ales contextul actual”, a mai spus premierul.
Ilie Bolojan, în războiul DECLARAȚIILOR tarifelor de la energie: Domnul Recean a făcut o afirmație corectă, nici Ivan nu a dezinformat
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți seara cine a spus adevărul despre prețul cu care România vinde energie Republicii Moldova, după ce ministrul român Bogdan Ivan a afirmat că România nu exportă energie ieftină peste Prut, iar premierul moldovean Dorin Recean a vorbit de un preț mic. Ilie Bolojan a explicat că țara noastră nu a reușit să rezolve problema stocării energiei, motiv pentru care facturile românilor sunt mari în continuare. „Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim ceea ce ar trebui să punem, în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. Sistemul nostru era gândit pentru producția de energie în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat foarte mult partea de energie, componenetele de energei care înseamnă fotovoltaice și eolian. Suntem în situația în care în anumite zile la prânz, de exemplu în zilele călduroase avem un exces de energie și exportăm pentru că nu poate consuma nimeni în România, pentru că n-am făcut stocare. De cealaltă parte, importăm în orele de seară de la orele 19-21 când este consumul mare importăm la un preț mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie să ne creștem producția, atât pe componeneta de gaz dar și pe nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus Bolojan. Republica Moldova și tariful de energie Premierul a explicat că în cazul Republicii Moldova există două tipuri de energie, cea pe care o cumperi pe termen lung sau cea pe care o cumperi pe piața bursieră. Energia din Republica Moldova se vinde pe două componente, o parte se vinde la prețul fix, este avantajos la prețul standard, iar diferența se cumpără la prețul slot, care este un preț mai mare, la final se face un mix între aceste două prețuri și iese un preț bun pentru Republica Moldova, a mai spus Bolojan. Concluzia premierului a fost că: „Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută R. Moldova, și ca să fiu cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni”.
Protest al sindicaliştilor din administraţia publică în București. Ei amenință cu greva generală. Cum reacționează Ilie Bolojan
Sindicaliştii din administraţia publică ies luni în stradă, la București, pentru a-și exprima nemulțumirea față de deciziile guvernului condus de Ilie Bolojan. Ei consideră că măsurile anunțate vor bloca întregul sistem. Sindicaliștii amenință, de asemenea, că urmează greva generală dacă acestea nu sunt retrase. Conform reprezentanților lor, au fost invitați în aceeași zi, luni, la o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. Manifestația începe la ora 10.00, în Piața Victoriei, și se desfășoară până la ora 13.00. Ulterior, protestatarii pornesc în marș pe traseul Piaţa Victoriei – Şos. Berzei – Buzeşti – Str. Vasile Pârvan – Pod Haşdeu – Str. BP Haşdeu – Bd. Naţiunilor Unite – Parc Izvor. Între orele 14.00 și 15.00 are loc o adunare publică în fața Palatului Parlamentului. „În cazul în care Primul-ministru nu va renunţa la politicile adoptate «din pix» şi fără fundament real, protestele organizaţiilor noastre vor continua şi se vor radicaliza, culminând cu greva generală în sector, pentru ca drepturile şi interesele legitime ale angajaţilor în faţa unor măsuri abuzive, care ameninţă stabilitatea funcţiei publice şi calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor, trebuie apărate”, avertizau sindicaliştii la începutul acestei luni. Printre solicitările lor se află: accesul la muncă, siguranța locului și cariera în funcția publică, condiții de muncă decente, posibilitatea negocierii colective și garantarea autonomiei locale. Sindicaliștii cer eliminarea mandatelor provizorii și a testărilor periodice impuse funcționarilor, pe care le consideră măsuri care duc la politizare și instabilitate în administrație. De asemenea, resping modificările propuse la Codul administrativ, mai ales cele care prevăd transformarea forțată a unor posturi ocupate în jumătăți de normă.
Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, vine luni în România
Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, vine luni la București. La ora 9.00 el va fi primit, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan. Începând cu ora 10.00 Corman ajunge la Palatul Victoria, unde are programată o întrevedere bilaterală cu Ilie Bolojan. La 10.30, cei doi vor participa la reuniunea Comitetului național pentru aderarea României la OCDE, iar la ora 11.15 sunt programate declarații de presă comune. Oficialul are programată, luni, de la ora 15.00, o întâlnire și cu președintele Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, Cormann va avea, începând cu ora 15.20, o întrevedere cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. OCDE este un for interguvernamental care are drept obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării durabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.
Daniel Zamfir critică Guvernul pentru renunțarea la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază
„Curat murdar, dle prim-ministru! Care-i rațiunea pentru care domnul Bolojan refuză să continue plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază? Că aici nu e vorba de cheltuieli nejustificate și nici să păstrăm bugetari în aparatul de stat. Am înțeles disprețul față de bugetari, dar cu oamenii nevoiași, ce aveți, dle prim-ministru?”, a transmis Zamfir printr-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a mai declarat că măsura, alături de nivelul de inflație ce se apropie de 10%, „va lovi tot în cei nevoiași”. În plus, acesta l-a acuzat pe premier că apără interesele companiilor multinaționale. „Cine va câștiga din această măsură? Retailerii, adică multinaționalele cărora voiați să le eliminați și impozitul de 1% pe cifra de afaceri”, încheie liderul PSD. Coaliția de guvernare a decis să nu mai prelungească măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma sa fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”, a transmis, sâmbătă, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu. Grindeanu: Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare Tot sâmbătă, Sorin Grindeanu a declarat că această măsură ar creşte inflaţia şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. Tot sâmbătă, Sorin Grindeanu, lider interimar PSD, a declarat că această măsură ar creşte inflaţia şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. „Specialiştii spun că ridicarea plafonării ar creşte imediat inflaţia cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuşi! Aşadar, nu văd nimic pozitiv în ridicarea acestui mecanism de protecţie, mai ales că el îi ajută pe românii cu venituri mici şi medii! O spun public şi o voi afirma clar şi în cadrul viitoarei Coaliţii: presiunea preţurilor deja se resimte puternic în buzunarele oamenilor, nu este nevoie de o lovitură suplimentară! Să gândim de două ori înainte de orice acţiune guvernamentală”, a scris Grindeanu.
Ilie Bolojan a discutat cu delegația FMI despre reforma fiscală și prioritățile de investiții publice. Când s-ar înregistra CREȘTERE economică
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, iar discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice. Executivul anunţă, vineri, într-un comunicat de presă, că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. „Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, se arată în comunicatul citat. Guvernul informează că, potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. „Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, mai scrie în comunicat. Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung. Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung. Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, MIhai Jurca. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit” Nicușor Dan recunoaște că măsurile lui Bolojan au afectat românii, dar au dus țara într-o zonă „sigură”: „Alternativa poate să fie mult mai REA”
Trei partide de dreapta și nicio reformă liberală este avertismentul lui Florin Cîțu. Antreprenorii și sectorul privat, dați la o parte de Bolojan
Fostul premier liberal al României, Florin Cîțu, avertizează că, deși la guvernare se află trei partide de dreapta, PNL-USR-UDMR, Guvernul Bolojan a picat la examenul de liberalism. „Din păcate, cu trei partide care se declară de dreapta la guvernare, nu există o singură măsură liberală de susținere a sectorului privat, a proprietății private, a antreprenorilor”, a declarat Cîțu. Premierul Ilie Bolojan se află între ciocan și nicovală, mai spune Cîțu. Pe de o parte, promite reforme pentru modernizarea statului, pe de altă parte, presiunea politică și opoziția din Coaliție îl fac să plătească un preț greu de suportat. „Eu vă spun din propria experiență, atunci când îți asumi să faci reforme, este complicat să ai și coaliția de partea ta și să supraviețuiești politic. Dacă vrei să reziști politic, nu vei face reforme. E complicat. Dacă îți asumi să faci reforme și te duci înainte, să faci reformele, va fi complicat să reziști politic și fiecare își alege destinul”, spune Florin Cîțu, întrebat ce soartă crede că va avea premierul Ilie Bolojan, dacă reformele sale eșuează. Fostul premier subliniază că România are nevoie de soluții concrete și reforme reale. „Problema cea mai mare pentru România și pentru viitorul României o reprezintă soluțiile pe care le vedem implementate”, a precizat Cîțu. Florin Cîțu a fost prim-ministrul României în perioada decembrie 2020 și noiembrie 2021, fiind cunoscut pentru pozițiile sale ultraliberale. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Bilanțul președintelui – 100 de zile la Cotroceni. România lui Nicușor Dan arată exact cum ni s-a spus că va arăta România lui George Simion
Dacă dăm timpul înapoi cu exact 4 luni, ne vom trezi între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. După ce a promis tot ce își putea imagina, candidatul Nicușor Dan a dat drumul la sperietori: dacă suveraniștii ajung la Cotroceni vor fugi investitorii, va exploda cursul Euro și că în România va începe apocalipsa economică. S-a vorbit despre concedieri masive în rândul bugetarilor și despre scăderi de pensii. Iată că la bilanțul de 100 de zile, președintele Nicușor Dan se poate lăuda că România arată exact cum spunea el că ar fi arătat dacă președinte ar fi fost George Simion. Sursa: Facebook.com/Dan Perjovschi Celebrul refren de campanie a fost creat de artistul vizual Dan Perjovschi. Cu toate intențiile sale bune, graficianul pare că ne-a avertizat despre cele ce se vor întâmpla. Și a avut dreptate. Nicușor este președinte. Iar nouă nu ne e ușor deloc. Gândul face o radiografie a primelor o sută de zile ale mandatului lui Nicușor Dan. Un bilanț în care promisiunile spectaculoase din campanie ale candidatului independent și deciziile luate după ce președintele s-a instalat la Palatul Cotroceni sunt într-o discrepanță totală. Mai mult decât atât. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în România, a respectat exact scenariul pe care susținătorii lui Nicușor Dan îl profețeau în cazul în care George Simion ar fi ieșit președinte. Topul promisiunilor și sperietorilor 1. „Vom crește salariile profesorilor!” Sursa: Facebook.com/Nicușor Dan Așa suna promisiunea din campanie a lui Nicușor Dan, matematician la bază, cu un doctorat la Universitatea Sorbona Paris Nord. Mai mult, în discursul de învestire susținut imediat după jurământ, viitorul președinte susținea că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic.” Declarația venea la finalul unei campanii electorale în care a repetat că „nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă”, „vreau să crească.” Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici patru luni de la preluarea mandatului, profesorii au fost prima categorie profesională afectată de măsurile de austeritate. Explicația președintelui pentru profesorii care se întreabă „de ce începeți cu noi?” a fost „Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică.” Bonus: S-au tăiat bursele elevilor și studenților. 2. „TVA nu va crește în mandatul meu!” Nu și-a scris pe mână, precum Marcel Ciolacu, dar a promis în scris pe foaie, sub semnătură, că nu va crește TVA. Promisiunea a fost făcută în direct, în prime time, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN. Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici o lună și jumătate de la instalarea la Cotroceni, noul guvern anunța… mărirea TVA. A urmat o serie de întâlniri în care părea că președintele îl presează pe Bolojan să renunțe la această măsură. De fapt, și-a găsit niște scuze mai bune pentru care promisiunea lui semnată poate fi aruncată la gunoi. Ba presiunile de pe piețe financiare, ba agențiile de rating, ba Comisia Europeană… Săptămâna trecută, marele matematician, premiat cu aur la Olimpiada Internațională, a recunoscut că nu i-au ieșit calculele. „Cred că au fost patru sau cinci în care toţi am făcut calcule, au fost inclusiv aici, la Cotroceni, nişte grupuri de lucru. (…) Da, eu cred că era posibil să evităm asta. Guvernul a făcut alte calcule, a decis astfel, altfel aşa a rămas”, a afirmat preşedintele, joi, la Antena 1. 3. „Nu vom concedia bugetarii!” Asta spunea Nicușor Dan, contestând aprig planul lui George Simion de a concedia o jumătate de milion de oameni din aparatul bugetar. „Este o prostie”, declara în campania electorală viitorul președinte. Mai mult, Nicușor Dan susținea că un astfel de scenariu este imposibil. Se pare că nu și pentru premierul Ilie Bolojan care dorește cu ardoare concedierea a peste 45% dintre bugetari. „Pentru că dacă ne uităm pe distribuția celor 1,3 milioane de oameni care sunt angajați la stat, găsim acolo sute de mii de profesori și de medici și tot aparatul medical. Găsim oameni în forțele de ordine, în armată, în sistemul de justiție, iar cei care sunt propriu-zis funcționari și atașați diverselor structuri, administrații naționale și locale sunt 450.000. Nu se poate”, explica, la acea vreme, candidatul Nicușor Dan. Ce s-a întâmplat de fapt? Astăzi, la puțin peste 100 de zile de când tandemul Nicușor – Bolojan conduce România, premierul îi trimite cu nonșalanță pe angajaţii de la stat – care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică – în mediul privat, acolo unde susține că sunt „locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit.” 4. „Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. „România trebuie stabilizată politic, iar investițiile străine vor continua să vină”, spunea Nicușor Dan, candidat la funcția supremă în stat, cu ocazia Romanian Business Leaders Summit 2025, întrunire la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Din punct de vedere al investitorilor suntem într-o situație dificilă, pentru că am contractat în anii trecuți lucrări în niște valori foarte mari, pe care nu le mai putem susține ritmul care s-ar dori și atunci o parte din aceste investiții vor fi eșalonate în următorii ani. Trebuie să asigurăm o finanțare exclusiv din bugetele naționale, nu le mai putem asigura la nivelul la care s-a dus, vor încetini, vor încetini”, spunea premierul. Cât despre ratingul de țară, rămâne cum s-a stabilit. Fitch a anunțat în urmă cu 3 săptămâni că menține ratingul negativ al României. O veste proastă pentru noi, dar bună pentru președinte. „O veste bună. Agenţia de rating Fitch a confirmat
Premierul Ilie Bolojan, după ce prima zi de școală a fost marcată de protestele profesorilor: Economiile reprezintă cam 10% din bugetul educației
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la TVR, că economiile realizate prin pachetul doi de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației. „Vom da cifre exacte la o lună de zile”, a declarat Bolojan. Luni, în prima zi de an școlar, mii de profesori au protestat față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan în domeniul educației, dar premierul a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a precizat el . De asemenea, el a explicat și de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori. „Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ. Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a declarat prim-ministrul României. El a mai adăugat că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari. „Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania”, a fost remarca sa, recunoscând că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice. „Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același. El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026. „Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul. Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”. FOTO – Mediafax Foto: Andreea Alexandru