Etichetă: ilie bolojan

Ilie Bolojan a luat decizia în plină austeritate a României. Întâlnirea de la Palatul Victoria l-a convins: În limitele condițiilor economice

Țara noastră urmează să gazduiască, pentru a doua oară, Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediţia de iarnă 2027. Premierul Ilie Bolojan susține că, în ciuda condițiilor de austritate totală în România, Guvernul va susţine organizarea acestui eveniment care va avea loc la Brașov. În acest sens, prim-ministrul l-a primit la Palatul Victoria pe Spyros Capralos, șeful Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene. FOTE 2027. Ilie Bolojan, întâlnire importantă la Palatul Victoria în plină austeritate România va găzdui din nou la anul Festivalul Olimpic al Tineretului European. Premierul transmite că, în ciuda măsurilor de austeritate impuse de autorități, Guvernul va susţine organizarea FOTE 2027 (Brașov). Prim-ministrul l-a primit la Palatul Victoria pe Spyros Capralos, șeful Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene. La discuții au mai fost prezenți Mihai Covaliu, preşedintele COSR, George Boroi, secretar general al COSR, şi Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic. Începerea pregătirilor pentru FOTE se suprapune cu evenimentele care au loc în Anul „Nadia Comăneci” și care marchează în 2026 împlinirea a 50 de ani de la performanţa fabuloasă obținută de Nadia Comăneci la Olimpiada de la Montreal (1976). „Programul dedicat acestui moment aniversar va include, pe parcursul întregului an, evenimente sportive, educaţionale, culturale şi cu dimensiune internaţională. În acelaşi timp, România se pregăteşte să găzduiască, pentru a doua oară, Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediţia de iarnă 2027, care va avea loc la Braşov. Dreptul de organizare a fost acordat ţării noastre în cadrul Adunării Generale a EOC din 2024, după ce România a mai găzduit competiţia în 2013”, transmite Executivul. „Nadia Comăneci este un exemplu şi o sursă de inspiraţie pentru tinerii care aleg sportul. Performanţele sportivilor români contribuie semnificativ la imaginea României la nivel internaţional. Ne bucurăm că ţara dumneavoastră va găzdui din nou Festivalul Olimpic al Tineretului European”, a declarat preşedintele EOC, Spyros Capralos. Foto: FacebookComitetul Olimpic și Sportiv Român Premierul e ferm convins că evenimentul reprezintă „o oportunitate pentru ţara noastră” Festivalul Olimpic al Tineretului European, a 18-a ediție din istoria competiției, reuneşte cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani de pe „Bătrânul Continent”. Evenimentul organizat sub Tâmpa este văzut de prim-ministrul Ilie Bolojan ca o mare oportunitate pentru țara noastră. „Guvernul va susţine organizarea acestor evenimente, în limitele condiţiilor economice actuale. Apreciem sprijinul constant al Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene pentru dezvoltarea sportului românesc. Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European reprezintă o oportunitate pentru ţara noastră”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan. Viceprim-ministrul Tanczos Barna, prezent și el la întâlnire, a precizat că atribuirea FOTE confirmă încă o dată experienţa țării noastre în organizarea competiţiilor internaţionale: „Festivalul Olimpic al Tineretului European demonstrează că România este recunoscută atât pentru rezultatele sportive, cât şi pentru capacitatea de a găzdui competiţii la standarde înalte”.

Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027

Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Ciolacu reacționează ironic la anunțul lui Bolojan privind investițiile din 2025: Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026

„Felicitări Guvernului Bolojan pentru modul în care a construit bugetul pe 2025! Focusul pe investiții a dat roade (după multiple tentative de stopare a proiectelor începute), programele de dezvoltare au continuat să modernizeze România (bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny) miliardele din PNRR au infuzat economia (mai puțin cele 7 miliarde pierdute)”, a comentat ironic Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. „Nu mai punem la socoteală intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei. Alte două reușite ale Guvernului Bolojan”, a mai scris fostul premier. Fostul șef PSD a subliniat că „este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026”. Marcel Ciolacu a fost premierul României în perioada iunie 2023 – mai 2025. Bolojan: Investițiile publice din 2025 au atins „cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă” Reacția lui Ciolacu vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că „investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB”, acesta fiind „cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României”. Prim-ministrul a detaliat structura investițiilor: „În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”. Bolojan a atribuit rezultatele „utilizării eficiente a fondurilor europene, programării bugetare riguroase, asigurării resurselor financiare și adoptării reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, mulțumind instituțiilor și actorilor implicați în derularea proiectelor de investiții.

Marea țeapă fiscală cu taxe și de 15 ori mai mari! Cum i-a păcălit Bruxelles și Guvernul României pe oamenii cu mașini hibrid și electrice

Achiziționarea mașinilor hibrid și electrice s-a dovedit o mare țeapă. Românii s-au trezit că trebuie să plătească taxe și de 15 ori mai mari. De ani, atât Bruxelles, cât și Guvernul României, îi îndeamnă pe români, atât prin mesaje oficiale, cât și prin facilități fiscale, să își achiziționeze autoturisme hibrid și electrice. Însă, ceea ce nu le-au spus mai marii politicieni este că după un efort financiar considerabil în a achiziționa o astfel de mașină, în final vor plăti impozite ca pentru un autoturism cu motor termic. În 2026, taxele pentru autoturismele hibrid au explodat. Marea țeapă cu taxe și de 15 ori mai mari a fost dată românilor de Bruxelles și de Guvernul României Așa funcționează sistemul corupt și mincinos din România. După ce foști miniștri din cadrul Ministerului Mediului încurajau românii să își achiziționeze autoturisme „verzi”, fie ele hibrid sau electrice, promițându-le facilități fiscale importante, din 2026 marea țeapă a ieșit la iveală. Oamenii au avut un șoc atunci când au aflat că impozitul pentru autoturismele hibrid a crescut și de 15 ori. Este revoltător! Ani la rând, românii au fost „împinși”, prin fel de fel de mesaje politice, să renunțe la autoturismele cu motor termic în favoarea celor „verzi”, care nu poluează. Mai marii conducători ai țării, marionetele Bruxelles-ului, care au falimentat întreaga țară, vin acum în fața românilor, pe care i-au mințit, și le spun, ridicând din umeri, că trebuie să plătească impozite uriașe. Nu ar trebui uitat faptul că atât statul român, cât și Bruxelles-ul vorbeau despre protejarea mediului, despre stimulente, despre avantaje fiscale și despre faptul că cei care aleg tehnologii mai curate și nepoluante vor fi sprijiniți, nicidecum penalizați. Însă, de la 1 ianuarie 2026, realitatea i-a lovit în plin în buzunare pe români, pentru că aceleași mașini „încurajate” sunt acum supraimpozitate, iar promisiunile se dovedesc, pentru mulți proprietari, o adevărată minciună. Dar este și normal, pentru că, de peste 30 de ani, România este condusă sub asediul corupției și a minciunii. Iar autoturismele hibrid au ajuns „vaca de muls a bugetului”. Guvernul lui Ilie Bolojan nu face altceva decât să îi ducă pe oameni la sapă de lemn Prin modificările aduse Codului Fiscal, în cadrul pachetului de măsuri adoptat de Guvernul lui Ilie Bolojan și validat de Curtea Constituțională la finalul anului 2025, reducerile au fost limitate drastic, la maximum 30%, iar în unele cazuri au dispărut complet. Astfel, proprietarii care plăteau între 50 de lei și 100 de lei acum sunt obligați să plătească câteva sute sau chiar aproape 1.000 de lei, în funcție de capacitatea motorului. Practic, autoturismele hibrid sunt tratate fiscal aproape la fel ca mașinile pe benzină sau diesel, deși au fost vândute românilor ca o alternativă prietenoasă cu mediul și care le oferă facilități fiscale. Nici mașinile sută la sută electrice nu scapă de impozitare. Dacă până în 2025 proprietarii acestora nu plăteau nimic la stat (scutire totală a impozitului), de anul acesta impozitul fix este de 40 de lei. Deși pare o sumă mică, semnalul este unul clar! Statul a renunțat oficial la ideea că electricele trebuie protejate fiscal. De la „nu veți plăti nimic” s-a ajuns la „plătiți puțin”, și, probabil, în următorii ani se vor percepe impozite din ce în ce mai mari. Oamenii trebuie să mai cunoască un lucru esențial, și anume că aceste schimbări nu au fost anunțate public, prin discursuri politice, ci au venit „pe ușa din dos”, prin ordonanțe și modificări legislative, prezentate tehnic, fără explicații pentru cetățeni. Cu toate acestea, în ultimii ani, atât reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Mediului, cât și ai Guvernului au vorbit constant românilor despre „încurajarea mobilității verzi” și despre necesitatea reducerii emisiilor. Acum, aceeași „mobilitate verde” este impozitată. Minciunile conducătorilor din România i-au determinat pe oameni să ia decizii financiare importante, adică au plătit mai mult pentru autoturisme hibrid și electrice, având încredere în politicieni că nu vor plăti impozite uriașe. Cât trebuie să plătească românii înșelați de politicieni pentru autoturismele hibrid în anul 2026 Pentru a vă face o imagine incontestabilă a faptului că ați fost mințiți, trebuie să specificăm și care sunt creșterile și de ce este revoltător ce se întâmplă în România. De exemplu, dacă în anul 2025 proprietarii autoturismelor hibrid plăteau impozite între 0 lei și 70 de lei pe an, în anul 2026 taxa se calculează după capacitatea motorului și norma de poluare. Adică, reducerea maximă acordată de consiliile locale este acum până la 30%. De exemplu, SUV hibrid motor 2.5 L poate plăti aproximativ 992 de lei pe an în loc de aproape 70 de lei, cât plătea în 2025. Recent, fostul șef al Fiscului, Sebastian Bodu, a transmis faptul că impozitul pentru autoturismul hibrid pe care îl deține a crescut cu 2.443%! „Mi-am calculat impozitul pe Ghiseul.ro. Pentru un autoturism hibrid, 2 ani vechime, mi-a dat un impozit mai mare cu 2.443%!”, a spus Sebastian Bodu. În acest sens, este din ce în ce mai clar și incontestabil faptul că Guvernul Bolojan nu este decât o marionetă a Bruxelles-ului, care luptă cu înverșunare pentru falimentarea României și, implicit, a cetățenilor.

Gândul: Procedura pentru numirea conducerii marilor parchete a fost lansată de ministrul Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro. Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri. Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026. De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026. Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.

Fermierii pregătesc un protest de amploare împotriva Guvernului Bolojan: Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți

Fermierii anunță un protest de amploare împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe fondul măsurilor de austeritate pe care le consideră „lipsite de realism” și periculoase pentru viitorul agriculturii românești, potrivit publicației 7 Media. Agricultura, la limita supraviețuirii economice  Organizațiile de fermieri avertizează că, fără intervenții rapide, agricultura riscă să intre într-o spirală a falimentelor, executărilor silite și a blocajului financiar. Potrivit publicației 7 Media, zeci de exploatații agricole se confruntă deja cu executări silite, iar multe altele sunt în pragul colapsului, din cauza costurilor record de producție și a prețurilor scăzute de valorificare. Agricultorii spun că politicile de austeritate nu țin cont de specificul domeniului, un sector dependent de cicluri lungi de producție și de condiții meteo imprevizibile. În același timp, costurile continuă să crească, în timp ce prețurile cerealelor au ajuns la niveluri similare celor de acum 15 ani, ceea ce îi face pe producători vulnerabili în fața marilor traderi internaționali. Proteste anunțate și revendicări clare Dacă negocierile cu autoritățile nu vor avea rezultate concrete, fermierii avertizează că vor ieși în stradă, inclusiv prin blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră. Scopul declarat este acela de a determina Guvernul să trateze siguranța alimentară a României drept o prioritate strategică. Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost depusă cerere pentru autorizarea unui protest pe 5 ianuarie, iar agricultorii intenționează să vină cu tractoarele în Capitală. „Oamenii au ajuns la capătul răbdării. Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”, a transmis liderul sindical. Printre solicitările fermierilor se numără eliminarea așa-numitei „taxe pe stâlp”, reducerea poverii fiscale prin scutiri de taxe și impozite, precum și înființarea unei bănci pentru agricultură cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate. Asociațiile agricole semnalează, totodată, întârzieri semnificative în plata subvențiilor, deși procesele-verbale de calamitate au fost deja depuse. Lipsa lichidităților afectează grav pregătirile pentru campania agricolă de primăvară, iar fermierii avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, România riscă să piardă nu doar un sector economic esențial, ci și securitatea alimentară pe termen lung. AUTORUL RECOMANDĂ

Ilie Bolojan: Ne uităm cu atenție la ceea ce se întâmplă în Venezuela

Premierul Ilie Bolojan a afirmat sâmbătă, la Digi24, că România nu recunoaște actuala conducere a Venezuelei și speră într-o tranziție pașnică spre un regim cu legitimitate democratică. Șeful Guvernului a precizat că, deși Venezuela se află la mare distanță de România, evoluțiile din America de Sud sunt atent monitorizate. „Este o țară a cărei conducere nu a fost recunoscută nici de comunitatea internațională, nici de România, în urma alegerilor apreciate ca fiind falsificate anul trecut”, a spus Ilie Bolojan. El a adăugat că România nu are ambasadă la Caracas, iar puținii cetățeni români din Venezuela sunt sprijiniți prin intermediul reprezentanței Uniunii Europene. Referindu-se la acțiunile Statelor Unite în regiune, premierul a subliniat că relațiile dintre Washington și Caracas sunt tensionate de mulți ani. Potrivit acestuia, SUA acuză regimurile de la Caracas de trafic de droguri, încurajarea criminalității și a migrației ilegale. „(…) relațiile dintre Statele Unite și Venezuela. Ele au fost niște relații conflictuale de foarte mulți ani de zile. Statele Unite acuzând conducerile dictatoriale ale Venezuelei din ultimii ani de trafic de droguri, de încurajarea criminalității, a migrației legale și, așa cum știm, de o perioadă de timp, marina Statelor Unite este în zona țărmului Venezuelui și lovește ambarcațiunile care sunt suspecte de trafic de droguri și așa mai departe”, a explicat Bolojan. Întrebat dacă situația din Venezuela poate fi comparată cu războiul din Ucraina, premierul a respins o astfel de paralelă. „Sunt lucruri total diferite, care nu au legătură unele cu altele”, a declarat el, adăugând că Washingtonul aplică propria doctrină de securitate. Ilie Bolojan a mai spus că România se va alinia poziției Uniunii Europene, iar Ministerul Afacerilor Externe se află în consultări pentru formularea unei poziții comune. În ceea ce privește siguranța cetățenilor români, premierul a precizat că, până în prezent, nu există informații privind probleme sau solicitări de ajutor din partea acestora în Venezuela.

Premierul Ilie Bolojan critică amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: Este o problemă de minimă justețe socială

Șeful Guvernului a subliniat că, în lipsa unor informații din interiorul CCR, din relatările publice reiese existența unei „minorități de blocaj” care ar fi dus la amânarea deciziei, deși, în opinia sa, astfel de chestiuni ar trebui tranșate cât mai rapid pentru a permite intrarea în vigoare a legii și pentru a evita tergiversările. „Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”, a afirmat Bolojan, făcând referire la următorul termen stabilit de CCR. Premierul a insistat că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva unei categorii profesionale și nu reprezintă o inițiativă de imagine sau o ambiție politică, ci răspunde unei necesități de echitate socială și sustenabilitate bugetară. El a arătat că pensionările la vârste de 48-52 de ani, cu pensii apropiate de ultimul salariu, sunt greu de justificat în contextul în care majoritatea populației active lucrează până la 65 de ani, iar sistemul public de pensii funcționează cu subvenții consistente de la bugetul de stat. „Dacă vrem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală și un sistem de pensii sustenabil”, a spus premierul, adăugând că majorarea vârstei de pensionare în cazurile de pensionare anticipată este inevitabilă. Întrebat despre faptul că patru dintre judecătorii CCR care nu au intrat în ședință au fost numiți de Partidul Social Democrat, Ilie Bolojan a evitat să sugereze o coordonare politică, precizând că nu dorește să amplifice tensiuni instituționale. El a afirmat că speră ca deciziile judecătorilor să fie luate în mod independent, „așa cum le dictează conștiința”. Totodată, premierul a avertizat că, deși blocajul poate continua teoretic în lipsa cvorumului necesar, o astfel de practică este „anormală” pentru o instanță constituțională și nu ar trebui să se bazeze pe tactici de amânare. „Cei care ocupă aceste funcții bine plătite au datoria să fie prezenți la ședințe și să ia decizii”, a concluzionat Ilie Bolojan. Următoarea ședință a Curții Constituționale pe tema pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie.

Anunțul începutului de an. Premierul Bolojan promite creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile

Premierul Ilie Bolojan a declarat că în toate domeniile ar trebui ca vârsta de pensionare să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. El s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24. Premierul a dat drept exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. El a invocate motive precum echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini.  Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a încheiat premierul. Recomandările autorului:

Bolojan: Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.     Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.  Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini.  Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a conchis premierul.