Reîmpărțirea banilor din buget, principalul subiect al ședinței Coaliției de joi Reîmpărțirea banilor din buget, principalul subiect al ședinței Coaliției de joi
Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit joi dimineață la Palatul Victoria. Tema principală a discuțiilor a fost rectificarea bugetară, potrivit surselor Gândul. Pe masa negocierilor s-a aflat împărțirea banilor către ministere. Printre instituțiile care ar urma să primească fonduri suplimentare se numără Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Transporturilor, potrivit unor surse guvernamentale. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi pus în transparență, cel târziu, joi sau vineri dimineață. „Această rectificare va fi demarată, practic, în cursul zilei de mâine și, cel mai târziu vineri dimineața, va fi publicată în transparență decizională în vederea consultării rectificarea de buget. Ea se va încadra în liniile pe care vi le-am prezentat”, a spus Bolojan. Executivul va adopta forma finală marți, într-o ședință extraordinară. „Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene – practic, ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate. În loc de puțin peste 20 de miliarde de euro, grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele”, a adăugat premierul miercuri, într-o conferință de presă. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax
Premierul Ilie Bolojan critică protestul angajaților din Guvern: Nu este corect nicăieri, în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă că nu a solicitat întocmirea unei liste cu angajații Cancelariei premierului prezenți la protest. El spune însă că „dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă și să fii și pontat și salarizat, nu este corect”. Sindicatul funcționarilor publici a acuzat acest demers drept o tentativă de intimidare. „Știu doar că l-am întrebat pe domnul ministru Pîslaru (Dragoș Pîslaru, ministul Fondurilor Europene-n.r.), când a fost mitingul angajaților Ministerului Fondurilor Europene, dacă sunt liberi sau dacă sunt plătiți în ziua respectivă și l-am rugat să verifice. Să fie un minister întreg în fața Guvernului și să fie și plătit o zi întreagă nu mi se pare în regulă. Deci cred că dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi acest lucru, nu e niciun fel de problemă. N-are nimeni nicio treabă cu tine, dar să mergi la cumpărături sau oriunde în altă parte și să fii și pontat și salarizat, nu este corect nicăieri în niciun domeniu, chiar nici la Cancelarie”, a precizat Ilie Bolojan. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului acuză șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, că a cerut liste cu angajații care au participat la protestele spontane din 15 septembrie 2025, într-o acțiune pe care o califică drept „intimidare și hărțuire”. FOTO – Mediafax Foto / Alexandru Dobre
Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget
Premierul este dispus să analizeze varianta reformei administrației fără concedieri Întrebat, miercuri, despre părerea sa privind varianta PSD de reformă a administrației locale fără concedieri, ci doar prin reducerea salariilor și a cheltuielilor curente, prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat principiile care stau la baza oricărei reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici. S-au redus salarii, sau s-au redus personal”, a declarat Bolojan. Premierul a precizat că celelalte tipuri de reduceri nu sunt sustenabile „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare”. Întrebat dacă ar fi de acord să nu fie concediați oamenii, Bolojan a spus că este de acord să găsească orice formulă și să se facă economii. „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a mai precizat prim-ministrul. „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar, în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”, avertizează Bolojan. Bolojan a ilustrat costul de oportunitate al dobânzilor „Gândiți-vă ce ar însemna că, în 3-4 ani de zile, acești bani din dobânzi să se vadă în infrastructura României. Nu ne-a mai recunoaștet țara. Și atunci, înțelegem ce pierderi enorme sunt, când această datorie a României crește accelerat, te duce, practic, la o sufocare”. Bolojan, despre banii pentru partide: Toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reducerea subvențiilor pentru partidele politice, odată cu rectificarea bugetară ce urmează să fie adoptată în aceste zile. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul. Întrebat dacă tăierea subvențiilor va fi inclusă în rectificarea bugetară, Bolojan a precizat că decizia va fi clarificată odată cu publicarea proiectului oficial: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri”. Bolojan, despre pensionarea timpurie: Nu mai este sănătos și suportabil Întrebat despre sustenabilitatea sistemului de pensii din România și necesitatea unei eventuale majorări a vârstei de pensionare în contextul deficitului mare cu care se confruntă acest sistem, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că „este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea”. declarat Bolojan. Premierul a subliniat situația precară a forței de muncă active din România „Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Gândiți-vă că între 55 și 64 de ani doar 53% din români lucrează. Ceilalți sau prin diferite excepții au ieșit în pensie sau nu lucrează, sau unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României”. „Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani”, a precizat Bolojan. În schimb, premierul propune eliminarea excepțiilor. „Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos și nu mai este suportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”. Bolojan: Așteptăm deciziile CCR la noul termen, am încredere că proiectele respectă prevederile Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul așteaptă deciziile CCR cu privire la proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și că are încredere că acestea vor fi declarate constituționale. „În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că datorită acestei respectări proiectele respectă prevederele constituționale, dar Curtea sigur se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a declarat Ilie Bolojan. Întrebat dacă își dă demisia în cazul în care proiectele vor fi declarate neconstituționale, premierul a spus că nu la asta se gândește, ci la măsurile care trebuie luate în perioada următoare, „cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”. „Eu am spus și continuu să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare”, a adăugat premierul. Bolojan, despre reforma administrativă: o reducere în procente a cheltuielilor ar nedreptăți pe unii Despre reforma administrativă, Bolojan spune că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”. „Fără a face o administrație mai
România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă:
Cătălin Drulă îi cere lui Ilie Bolojan să reziste presiunilor: Să rămână cu capul sus
Liderul USR a criticat atitudinea PSD-ului față de premier și a avertizat că România are nevoie de stabilitate pentru a depăși criza economică moștenită. „N-am văzut să fie fost înghesuială la funcția de premier în luna iunie. Adică nu era coada acolo și domnul Bolojan i-a dat pe unii la o parte și s-a băgat în față să ia rolul ăsta. Pentru că toți știau ce nenorocire au lăsat în urmă”, a spus Drulă la Europa FM, subliniind că toți știau gravitatea situației moștenite. Liderul USR l-a îndemnat pe Bolojan să reziste. „Eu îl încurajez pe domnul Bolojan să le dea cu sec. Adică, față de acest bluff, de această cacealma, să rămână cu capul sus”. Drulă a subliniat că premierul nu trebuie să demisioneze și că are toate atribuțiile legale. „Premierul are atributul… Să facă ce vrea, ce simte. Așa scrie în legea organizării guvernului. Că guvernul se conduce prin consens și atunci când nu există consens, premierul sparge acel consens”.
Mesajul premierului Ilie Bolojan pentru Comunitățile Evreiești din România: Trebuie să ne opunem ferm urii
Mesajul a fost publicat pe portalul Guvernului. „Transmit salutul meu tuturor membrilor Comunităților Evreiești din România și din lume, la începutul Anului Nou Iudaic 5786, și îmi exprim recunoștința pentru contribuțiile lor. Comunitățile Evreiești au avut un rol esențial în dezvoltarea României moderne, prin realizările în cultură, artă, știință și multe alte domenii, și continuă să fie un sprijin important al societății românești. Această sărbătoare a reînnoirii și speranței ne invită să reflectăm asupra valorilor comune și asupra unității noastre, construite pe legături istorice și pe dorința de a servi binele comun”, a scris Ilie Bolojan. Premierul s-a referit și la provocările actuale. „Într-o perioadă marcată de provocări și de extremism, care alimentează antisemitismul și intoleranța, solidaritatea și respectul devin cu atât mai importante. Trebuie să ne opunem ferm urii și să cultivăm împreună valorile care ne asigură pacea, libertatea și dezvoltarea democratică. Guvernul României rămâne angajat ferm în combaterea antisemitismului, xenofobiei și discursului instigator la ură, în protejarea diversității și în păstrarea memoriei victimelor Holocaustului, în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic. Vă doresc un an nou cu sănătate, pace și împliniri. Shana Tova u Metuka!”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
După ce Guvernul Bolojan a strâns cureaua la maximum, Ministrul Finanțelor evită să garanteze că nu vin taxe noi: Nu vreau să discutăm pe ipoteze
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat luni că speculațiile privind introducerea unor noi taxe nu corespund realității și că eventualele măsuri suplimentare sunt deja cuprinse în pachetele fiscale adoptate anterior. România continuă să implementeze măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. În ultimele luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat mai multe pachete fiscale care au inclus ajustări bugetare și modificări ale taxelor și impozitelor. În cadrul unei intervenții recente, Nazare a explicat că, deși au existat speculații în spațiul public despre posibile noi taxe, acestea nu au fost discutate oficial în ședințele Coaliției. „Nu am discutat de creșteri de taxe. Deși există această informație în spațiu public, pot să vă confirm acum, nu am discutat despre alte creșteri de taxe sau altceva în plus față de ceea ce știm în momentul de față.” Totuși, întrebat dacă poate garanta că nu vor mai fi alte majorări de taxe, ministrul a evitat să ofere un răspuns direct: „Nu vreau să discutăm pe ipoteze. Nivelul taxelor pe care am vrut să le creștem sunt cuprinse deja în pachetele fiscale 1 și 2″. Ministrul a subliniat că declarațiile sale se referă la discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului Ecofin de la Copenhaga și că rolul Ministerului de Finanțe este să gestioneze situația astfel încât țintele fiscal-bugetare să fie respectate. Nazare a anunțat că rectificarea bugetară va fi „o recalibrare importantă, responsabilă a bugetului” și că România vizează revenirea în traiectoria asumată până la finalul anului 2026. În ceea ce privește perspectiva economică, Nazare a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „ani grei” din punct de vedere fiscal, însă a menționat că 2027 ar putea reprezenta un an de relaxare fiscală, în funcție de evoluția economiei și a veniturilor bugetare.
Elena Lasconi nu l-ar mai nominaliza premier pe Ilie Bolojan: A lovit în oameni
Elena Lasconi, care în campania prezidențială a fost primul candidat care a vehiculat numele lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că nu l-ar mai nominaliza în această funcție având în vedere măsurile de austeritate pe care le-a promovat și care au „lovit în oameni”. Mai mult, fosta candidată la prezidențiale l-a acuzat pe premier că a mințit atunci când a afirmat că a descoperit abia când a ajuns în fruntea Guvernului că bugetul nu reflecta realitatea economică din țară. „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus Elena Lasconi. Întrebată ce părere are despre declarația lui Ilie Bolojan care a spus că nu a știut realitatea bugetară a României până când nu a ajuns la Guvern, Elena Lasconi a spus că premierul „minte”. „Minte sută la sută. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus că vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice… o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală” a mai spus Lasconi. Elena Lasconi a criticat dur măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, pe care l-a acuzat că alimentează ura împotriva funcționarilor publici.
Ion Cristoiu: Marcel Ciolacu a încercat după 30 de ani să mai CONSTRUIASCĂ ceva
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre sacrificiile pe care le cere Bolojan poporului român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan ne propune să suferim. Dar după măsurile astea de austeritate ce se construiește? Nimic!” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre sacrificiile pe care le cere Bolojan poporului român. Acesta începe prin a spune că întregul context cu Nicolae Ceaușescu este unul important. Cultura românească, adaugă jurnalistul, și spiritualitatea acestui neam, ambele sunt strâns legate de construcțiile grandioase. În consecință, poporul este obsedat de absența marilor construcții din ultimii 30 de ani. Analistul susține că acest popor nu a avut mari boieri care să își construiască palate grandioase. Ar fi câteva excepții de menționat în sens contrar. Jurnalistul spune că Ciolacu a încercat să construiască ceva după 30 de ani de absență. Însă, cei care au venit imediat după au blocat proiectele. Cristoiu susține că Ilie Bolojan cere românilor să strângă cureaua degeaba. În aceeași ordine de idei, și Ceaușescu le spunea românilor să se sacrifice, dar măcar erau niște clădiri impunătoare care se ridicau în urma sacrificiului, a mai adăugat analistul. „Povestea cu Ceaușescu este foarte importantă. Cultura românească și spiritualitatea românească sunt obsedate de absența marilor construcții. Adică, uite-te aici. Noi nu avem palat ca ăsta. Adică nu am avut nici măcar boieri, cu mici excepții, care să își construiască palate. Toți marii scriitori… Construcții de canale, autostrăzi, palate, piscine, cutare, cutare… A încercat regimul Marcel Ciolacu, anul trecut, hai să începem, după 30 de ani, să mai construim ceva. Le-a oprit pe toate, ăsta care a venit. Nicolae Ceaușescu, sigur, cu mari greșeli, punând și poporul… El a explicat, eu am citit… Ce spune Bolojan acum? Spune să ne sacrificăm? Păi așa a zis și Ceaușescu. Numai că noi ne sacrificăm pentru nimic. El a zis, ne sacrificăm, dar facem măcar niște construcții. În sensul acesta am zis. Sunt momente în istoria unei țări în care vine unul… Ilie Bolojan ne propune să suferim. Dar ne construiește o sală? Că dacă el ar veni și ar spune așa, băi români, uite ce se întâmplă… Noi avem nevoie de o sală pentru operă, de 3600 de locuri. Hai să ne strângem cureaua și să o facem. Păi după măsurile astea de austeritate ce se construiește? Nimic! Ba chiar din potrivă.”, a explicat jurnalistul.
Bolojan, sfidare totală la adresa categoriilor speciale, obligate la plata CASS: „Fiecare om care beneficiază de un serviciu trebuie să contribuie”
Premierul Ilie Bolojan a precizat, referitor la eliminarea scutirii de CASS pentru categoriile speciale, cum ar fi părinții aflați în concediu de creștere a copilului sau veteranii de război că „fiecare om care beneficiază de un serviciu de sănătate trebuie să contribuie”. „Am fost niște oameni foarte largi la mână și am dat multe scutiri în acești 10-15 ani. Am ajuns în situația în care la CNAS să plătească 6,3 milioane de contributori și să beneficieze 16,5 milioane. Nu funcționează un astfel de sistem. Și a trebuit să eliminăm aceste scutiri date la multe categorii sociale. Convingerea mea personală e că fiecare om care beneficiază de un serviciu de sănătate trebuie să contribuie, cu o sumă cât de mică, cu cât poate el la bugetul de sănătate. Dar nu poți să ai pretenția ca sistemul să funcționeze bine și noi să dăm scutiri în cascadă. Eram una din țările europene în care aveam un fel de sistem de taxare de tip anglo-saxone, în unele zone abordări sociale de tip nordic, și comportamente de plată de tip balcanic. Acest mixaj nu poate funcționa. Nu am avut altă posibilitate. La burse am ajuns ca suma totală să fie de aproape un miliard de euro, creștere de la 40 de miliarde de euro în doar trei ani. Singura formă prin care putem recâștiga încrederea oamenilor e să eliminăm nedreptățile. Curățenia în sistemul public e o urgență națională”, a declarat Bolojan la Antena 3.