Răspuns la amenințarea rusă. România și Ucraina unesc forțele pentru producția de drone
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima TV că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, în contextul consolidării flancului estic al NATO şi al intensificării investiţiilor în apărare. Şeful Guvernului a explicat că Ucraina are o experienţă semnificativă în utilizarea dronelor în război, iar această expertiză va fi valorificată prin parteneriate cu companii româneşti sau prin investiţii străine realizate în România. „Una dintre opţiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investiţiile finanţate prin programele Uniunii Europene să fie direcţionate către producţia de drone”, a spus Bolojan. Premierul a subliniat că România urmăreşte să obţină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci şi beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă şi integrarea industriei autohtone în lanţurile valorice europene din domeniul apărării. El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realităţile geopolitice din estul Europei şi de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să îşi întărească capacităţile militare.
Ilie Bolojan: România vede în Germania un prieten apropiat
Premierul României, Ilie Bolojan, a participat la evenimentul dedicat aniversării a 35 de ani de la unificarea Germaniei, subliniind importanța relațiilor bilaterale dintre cele două state. „Este o bucurie să mă aflu astăzi aici, la marcarea a 35 de ani de la unificarea Germaniei, un moment care a schimbat Europa și a demonstrat că unitatea și libertatea pot construi stabilitate și prosperitate”, a declarat Bolojan. Șeful guvernului român a evidențiat că România și Germania împărtășesc aceleași valori europene și au construit un parteneriat solid bazat pe istorie comună, legături culturale, conexiuni umane și obiective concrete pentru viitor. 145 de ani de relații diplomatice cu Germania În acest an, România marchează și 145 de ani de relații diplomatice cu Germania, iar semnarea recentului Plan de Acțiune România–Germania confirmă dorința ambelor state de a dezvolta cooperarea în domenii precum economie, energie, infrastructură, securitate și educație. Premierul a amintit că, din 2024, pe 21 aprilie, România sărbătorește oficial „Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania”, simbol al legăturii solide dintre cele două națiuni. Germania este cel mai important partener comercial al României, acoperind peste 20% din exporturi, și unul dintre cei mai importanți investitori străini, contribuind la crearea de locuri de muncă și transfer de tehnologie. Companiile germane, apreciate de Bolojan Bolojan a mulțumit companiilor germane pentru investițiile realizate în România și angajaților acestora, precum și comunităților de români din Germania și germani din România, care sunt „punți vii” între cele două țări. În domeniul securității, România apreciază sprijinul Germaniei prin misiunea de Poliție Aeriană Întărită desfășurată pe teritoriul nostru din august 2025 și a subliniat potențialul colaborării în industria de apărare. „România vede în Germania un prieten apropiat. Împreună putem contribui la o Europă mai puternică și mai sigură”, a mai spus premierul. Ilie Bolojan participă, joi seara, la recepția organizată de Ambasada Republicii Federale Germania la București cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea Germaniei din data de 3 octombrie 1990.
Cancelaria lui Bolojan cheltuie 480 de mii de lei lunar, după ce a achiziționat 17 mașini noi pentru demnitari
Cancelaria lui premierului Ilie Bolojan, condusă de Mihai Jurca, a încheiat un contract de leasing cu Grupul Dacia Renault pentru 17 autovehicule N1 Dacia Duster pick-up noi, în garanție, prin achiziție directă prin intermediul SEAP. Cancelaria premierului Bolojan a anunțat joi că a renunțat la contractul de 850.000 de lei lunar cu RAAPPS prin care regia autonomă a protocolului furniza 30 de autoturisme cu șofer. În schimb, cancelaria a încheiat un contract de leasing operațional pentru 17 Dacia Duster pe care demnitarii le vor conduce singuri, potrivit unui comunicat. Cancelaria lui Ilie Bolojan a solicitat oferte pentru mașini fără șofer de la RAAPPS, Dacia și Ford, cu intenția de contracta numai mașini de fabricație românească. Potrivit Cancelariei, oferta Dacia au fost cea mai bună. Ford a fost dispusă să pună la dispoziția Cancelariei, printr-un contract de comodat (gratuit), 2 autoturisme Puma electrice produse în România. Contractul de leasing operațional cu Dacia este pe o durată de 3 luni, plus o lună de grație, începând cu data de 1 octombrie. În acest timp, vor fi derulate procedurile pentru încheierea unui acord-cadru pe 4 ani. Cancelaria avea, inițial, un contract cu RAAPPS cu un cost lunar de 850 de mii de lei pentru 30 de autoturisme cu șofer. Guvernul Bolojan a redus, prin act adițional, numărul mașinilor la 16, cu un cost lunar de 480 de mii de lei. Contractul de leasing operațional cu Grupul Dacia Renault pentru 17 mașini noi, în garanție, costă 80 de mii de lei/lună. Spre comparație, oferta RAPPS includea 17 mașini fără garanție cu un cost lunar de 128 mii lei, arată Cancelaria premierului. Cele 17 mașini în leasing operațional vor fi conduse de demnitarii și angajații cancelariei care au nevoie de transport pentru desfășurarea atribuțiilor de serviciu, mai arată comunicatul citat. Recomandarea autorului: Întâlnire tensionată la Palatul Victoria. Jurca a discutat cu angajații Guvernului despre reorganizare/ Noni Iordache: Au venit cu 40% concedieri După amenințări și „liste ale rușinii” semnalate de Gândul, Guvernul Bolojan revine la gânduri mai bune cu angajații pe care i-a amenințat cu DEMISIA. Acum vrea să-i determine să plece de bunăvoie REVOLTA sindicatelor împotriva lui Ilie Bolojan. Mai multe organizații sindicale fac SCUT și reclamă intimidarea angajaților care au participat la proteste
Ilie Bolojan: Nu avem în vedere alte majorări de taxe anul viitor, problema noastră este să ne reducem cheltuielile
Premierul Ilie Bolojan a fost invitat la postul de televiziune Digi24, unde a vorbit, printre altele de taxe. Acesta a spus că, dincolo de majorarea taxelor locale, care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, nu are în vedere alte majorări de taxe. „Dar în 2026, dincolo de majorarea taxelor locale, care intră în vigoare de la la 1 ianuarie 2026, aveți în vedere alte majorări de taxe?”, a fost întrebarea la care Ilie Bolojan a răspuns: „Nu avem în momentul de față, nici în negocierile cu Comisia, nici în discuțiile din interiorul Guvernului sau Coaliției, astfel de propuneri. Dar așa cum v-am spus, nu creșterea de taxe este problema, ci problema noastră este să ne reducem cheltuielile. Măsurile de până acum au niște efecte, în 2026 se vor vedea efectele. Efectele cumulate ar trebui să fie de peste 2% din PIB, de aceea, ne propunem ca anul viitor să fim cu deficitul într-o zonă în care să se apropie cât mai mult de 6%, sub 6,5%, în așa fel încât să reducem treptat creditele pe care România le contractează, să ne stabilizăm dobânzile în așa fel încât să avem spații bugetare pentru a susține proiecte de investiții, pentru ca să creăm condiții ca țara noastră să se dezvolte în anii următori”, a spus Ilie Bolojan pentru sursa citată. Autorul recomandă: Bolojan, întrebat dacă ajung banii pentru pensii și salarii: Rectificarea propusă va fi aprobată miercuri sau joi
Ilie Bolojan: „România are nevoie să își asigure SECURITATEA ENERGETICĂ. „Nu avem suficientă capacitate de producție”
Primul ministru a punctat că există o diferență majoră între sistemul energetic de astăzi și cel de acum 40-50 de ani. Bolojan s-a referit la industria agricolă pe care România o are, dar cu toate acestea importăm produse, ceea ce nu ar trebui să facem cu gazul prelucrat din Marea Neagră, ba din contră, acesta ar trebui valorificat. „Trebuie să ne asiguram o securitate energetică, asta e baza dezvoltării în anii urmatori. Unul din pilonii importanți pe care orice Guvern trebuie să lucreze și pentru mine este o prioritate în perioada următoare, alături de punerea în valoare a avantajelor noastre din punct de vedere economic cum este susținerea procesării producției agricole și a industriei agroalimentare cum este susținerea unei industrii care să prelucreze gazul care va fi extras din Marea Neagră în România și să nu procedăm cu gazul cum procedăm cu industria agricolă pe care o exportăm și apoi importăm, acest gaz să fie valorificat în România” „Ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție” Lipsa capacității de producție a energiei reprezintă o problemă majoră cu care România se confruntă. Faptul că au dispărut termocentrale și hidrocentrale care produceau energie, iar în locul lor nu a fost făcut nimic nou rezultă faptul că nu avem suficientă capacitate de producție. „Avem câteva probleme de sistem pe care le-am neglijat în acești ani, în primul rând există o realitate diferită astăzi de cea de acum 40-50 de ani când a fost gândit sistemul nostru energetic, noi am gândit un sistem să producă în bandă, avem termocentrale sau hidrocentrale care produceau constant, acum prin extinderea sistemelor fotovoltaice, prin eoliene un mix de energie, în orele de prânz supraproducție ieftină pe care o pierdem, iar seara avem o cerere mare de curent scump pe care îl importăm, seara importurile sunt foarte scumpe, toată lumea are deficit, la preț mediu, prețul din România e mai mare în anumite intervale din această parte de Europă. Pentru că ne-am închis o parte din centrale și nu am pus nimic în loc nu avem suficientă capacitate de producție.”
După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: Nu mai trebuie să creștem taxe
Premierul Ilie Bolojan a declarat că majorările recente de taxe au adus venituri suplimentare la bugetul de stat, însă, în prezent, accentul trebuie pus pe colectarea eficientă a taxelor existente și pe disciplina cheltuielilor publice, și nu pe noi creșteri fiscale. Profimedia Acesta a precizat că efectele reducerilor de cheltuieli nu se văd imediat. „Dar măsurile de reducere de cheltuieli, atunci când sunt luate, nu au efecte de pe zi pe alta. Se văd peste două luni, peste trei luni, peste patru luni de zile, pentru că e nevoie de adoptare de legi, e nevoie de timp de dezbatere, este nevoie de transparență decizională, e nevoie de publicare, unele sunt contestate… Deci toate aceste reduceri de cheltuieli se văd de anul viitor și trebuie să le susținem în continuare, în așa fel încât să ne echilibrăm cheltuielile. Nu ne mai putem permite să cheltuim ceea ce nu avem.” Referitor la deficitul de 8,4% din acest an, Bolojan a explicat impactul asupra economiei. „Gândiți-vă că acest deficit de 8,4% înseamnă 159 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 32 de miliarde de euro. Deci România anul acesta a cheltuit cu 32 de miliarde de euro mai mult decât a încasat. Gândiți-vă că asta înseamnă bani împrumutați, asta înseamnă dobânzi pe care statul român le plătește, care sunt achitate din taxele pe care le colectăm de la cetățeni și asta ce înseamnă de fapt? Înseamnă mult mai puține investiții și lucruri pe care le văd românii.” Profimedia Premierul a detaliat că o parte semnificativă a rectificării bugetare este destinată acoperirii dobânzilor, ceea ce limitează investițiile în infrastructură și proiecte strategice, inclusiv autostrăzi și alte lucrări majore. „O parte din această alocare către Ministerul de Finanțe de la această rectificare înseamnă plus 12 miliarde pe cheltuielile cu dobânzile. Gândiți-vă că dobânzile anul acesta ne costă peste 50 de miliarde de lei. Deci aproape 11 miliarde de euro. 11 miliarde de euro înseamnă valoarea autostrăzii Moldovei, București și până la Pașcani.” În final, Bolojan a subliniat că accentul guvernului trebuie să fie pe disciplină fiscală, colectarea eficientă a taxelor și combaterea evaziunii fiscale, pentru a evita noi dezechilibre și a asigura stabilitatea economică. „Acum, pe componenta de taxe, unde nu mai trebuie să luăm măsuri de creștere a taxelor, trebuie să ne încasăm aceste taxe, să toată lumea care are de plătit trebuie să înțeleagă că trebuie să contribuie cu aceste taxe la bugetul de stat, să luptăm împotriva fraudelor, a evaziunii fiscale, să controlăm prețurile de transfer în așa fel încât toate companiile care fac afaceri în România să plătească impozite aici și, în mod evident, să ne reducem cheltuielile.” Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Napolact, pe masa oligarhilor maghiari. Burduja avertizează că vânzarea companiei către un apropiat al lui Orbán poate afecta securitatea României O nouă speranță pentru pacienții cu ALZHEIMER. Comisia Europeană aprobă primul tratament care poate încetini evoluția bolii DATORIA publică a Franței explodează. 115% din PIB și dobânzi care înghit banii pentru școli și armată
Liderii europeni salută victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova
Numeroși lideri europeni au salutat victoria PAS în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Partidul proeuropean susținut de președinta Maia Sandu a câștigat în mod detașat alegerile de duminică. PAS a obținut peste 50% dintre voturile moldovenilor. Mesajele au apărut luni dimineață după ce autoritatea electorală de la Chișinău a confirmat victoria zdrobitoare a partidului proeuropean (Partidul Acțiune și Solidaritate-PAS). „Franța este alături de Moldova în proiectul său european și în angajarea sa pentru libertate și suveranitate”, a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a pus că „nimic nu oprește un popor care alege democrația și libertatea, nici măcar încercările disperate de interferență străină.” Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că Uniunea Europeană a felicitat Moldova, considerând că aceasta transmite un „mesaj puternic și clar”, în ciuda interferențelor Rusiei. „Poporul moldovenesc s-a exprimat, iar mesajul său este puternic și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei”, a scris António Costa pe X. Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj de felicitare pe X. „Moldova, ai reușit din nou. Nicio încercare de a semăna frică sau diviziune nu ți-a putut clinti hotărârea. Ți-ai exprimat clar alegerea: Europa. Democrația. Libertatea”, a scris luni, Ursula von der Leyen adăugând că „vom fi alături de tine la fiecare pas, viitorul îți aparține”. La Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a lăudat „curajul” poporului moldovenesc pentru „menținerea cursului european”. „Nu numai că ați salvat democrația și ați menținut cursul european, dar ați și stat în calea încercărilor Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni”, a declarat Donald Tusk la X, subliniind această „lecție bună pentru noi toți”. Primele felicitări din România au venit de la premierul României, Ilie Bolojan. „Felicit din inimă cetățenii Republicii Moldova pentru mobilizarea exemplară la alegerile parlamentare de ieri și pentru votul în direcția europeană. Vreau să felicit în mod deosebit și autoritățile Republicii Moldova pentru modul exemplar în care au organizat scrutinul și pentru felul în care au făcut față unui complex de presiuni menite să deturneze dorința oamenilor (…) Locul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Personal, dar și în numele Guvernului României, vom fi alături de Republica Moldova pe acest drum. Felicitări, Republica Moldova!”, a transmis șeful Guvernului. Partidul proeuropean PAS și-a zdrobit adversarii la alegerile parlamentare din Republica Moldova. PAS are peste 50% dintre voturi și va obține cel puțin 55 de mandate în Parlament. Coaliția partidelor proruse nu are nici măcar jumătate din numărul total de voturi obținute de PAS.
Ilie Bolojan, în vizită la Transavia: Nu guvernul dezvoltă o ţară, ci oamenii şi companiile
„Am discutat despre cum facem să debirocratizăm avizările şi obţinerea autorizaţiilor şi cum stabilim politici publice ce susţin creşterea producţiei interne şi a exporturilor”, a declarat Bolojan, într-o postare pe Facebook. Premierul a remarcat că potenţialul agricol al României poate fi valorificat prin dezvoltarea firmelor locale, spunând „Potenţialul agricol al României poate fi pus în valoare prin firmele care s-au dezvoltat în aceşti ani, care pot să-şi crească capacitatea de producţie şi să-şi diversifice sortimentele. Vom avea astfel mai multe produse româneşti în magazine şi mai puţine importuri”. Bolojan a subliniat importanţa companiilor ca Transavia pentru economia României, menţionând: „Cu firme ca Transavia se poate dezvolta România. I-am mulţumit azi domnului Ioan Popa, fondatorul acesteia, pentru produsele de calitate livrate zi de zi, pentru cele peste 2.300 de locuri de muncă şi pentru taxele plătite bugetului de stat”. „Nu un guvern dezvoltă o ţară. Oamenii şi companiile fac acest lucru. Guvernul creează condiţiile pentru ca oamenii şi firmele să performeze”, a încheiat premierul.
Economistul Iancu Guda cere concedieri la stat cu orice preț: Trebuie neapărat să reducem risipa!
Într-o intervenție extrem de categorică, economistul Iancu Guda afirmă că România nu mai are alternative pentru a reduce cheltuielile excesive din administrația publică, motiv pentru care se impune o „restructurare cu forța” la stat. Cu alte cuvinte, concedieri cu orice preț. Declarațiile sale vin în contextul în care a fost invitat la Ministerul Finanțelor pentru a contribui la planurile de reorganizare. „Nu avem de ales, nu este opțional” „Trebuie nepărat să reducem risipa din sectorul public. Ar trebui să se ajungă la o restructurare cu forța până la urmă; dacă nu s-a putut accepta acea scădere a personalului din unităţile locale, vor trebui să le reducă. Nu avem de ales, nu este opțional”, a explicat Iancu Guda, potrivit știripesurse.ro. Poziția lui Ilie Bolojan este clară: premierul admite că sunt necesare reduceri de cheltuieli, dar susține că acestea pot fi făcute și fără concedieri masive. El are în vedere diminuarea salariilor și reforme structurale. „Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici – sau reduci salarii, sau reduci personalul” – Ilie Bolojan. Premierul este de părere că tăierile temporare, precum limitarea unor cheltuieli punctuale, nu pot asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Mai departe, șeful Executivului a atras atenția și asupra poverii financiare tot mai mari a datoriilor statului: „Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps… gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”. Bolojan a conchis că, pentru a putea finanța investiții și proiecte de infrastructură, statul este obligat să reducă din cheltuielile curente, indiferent de metoda aleasă. „Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare. Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a tras concluzia premierul Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda îi distruge pe liberali: Ați FURAT destul! Ați VIOLAT România! Economistul Iancu Guda, vehement cu privire la efectul TVA asupra pensiilor private: „Nicăieri nu am auzit să plătești CASS de două ori”
Miniștrii și premierul Ilie Bolojan nu se înțeleg pe bani. Rectificarea bugetară, amânată din nou
Punerea în transparență publică a proiectului privind rectificarea bugetară, care trebuia să aibă loc vineri, a fost amânată pentru luni, deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase că documentul va fi publicat după deciziile luate în Coaliție. El a revenit însă astăzi, spunând că în urma discuției cu premierul Ilie Bolojan, planurile s-au schimbat în ultimul moment. „Am discutat împreună cu premierul calendarul actualizat al rectificării bugetare, în urma solicitărilor şi nevoilor multiple de finanțare adresate Ministerului de Finanțe. Toate necesită analiză şi decizii responsabile, în contextul actualelor presiuni bugetare şi pe deficit. Luni vom publica proiectul în consultare publică, urmând ca dialogul să continue zilele următoare, iar până la finalul săptămânii viitoare proiectul de rectificare să fie adoptat”, a declarat Nazare. Profimedia El a mai precizat că s-au discutat și „direcțiile majore pentru ANAF și Vamă”, instituții care au mandat să crească gradul de colectare și să accelereze digitalizarea, proces văzut ca prioritate comună. Transporturile și Dezvoltarea, pe plus Surse guvernamentale arată că la rectificarea bugetară vor fi alocate în plus 22,8 miliarde de lei, cu un deficit țintit la 8,4%. Sunt acoperite salariile, pensiile, alocațiile și cheltuielile sociale până la finalul anului, dar și facturile restante la investiții. Profimedia Principalele alocări: Sănătate: +3,4 miliarde lei pentru CNAS, destinați medicamentelor compensate, datoriilor către farmacii și concediilor medicale. Transporturi: +2,1 miliarde lei pentru investiții și facturi restante. Muncă: +2,5 miliarde lei, dintre care 1 miliard pentru facturile la consumatori casnici. Dezvoltare: +2,5 miliarde lei. Energie: +1,2 miliarde lei pentru plăți către furnizori. Educație: aproximativ +900 milioane lei. Mediu: doar +600 milioane lei, deși solicitarea fusese de 4 miliarde. Externe: nicio alocare, deși ceruse 100 milioane lei. Cultură: doar 6 milioane lei din cele 375 milioane solicitate. Finanțe: +18,3 miliarde lei, din care 12,1 miliarde pentru dobânzi și 1,6 miliarde pentru Fondul de Rezervă Bugetară.