Etichetă: închisoare Iași

Pușcărie și despăgubiri de 150.000 de euro pentru o tentativă de omor! Unul dintre inculpați este recidivist!

Doi bărbați din Iași riscă să ajungă la pușcărie și să achite despăgubiri de 150.000 de euro victimei pentru o tentativă de omor. Unul dintre inculpați a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, întrucât în luna martie a anului trecut a fost condamnat, de magistrații de la Judecătoria Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor. În prezent, inculpații sunt arestați preventiv în cadrul Penitenciarului Iași. Pușcărie și despăgubiri de 150.000 de euro pentru o tentativă de omor! La data de 9 aprilie, pe rolul Tribunalului Iași a avut loc primul termen de judecată într-un dosar de tentativă de omor, care îi vizează pe inculpații Marcel Nicolas Ionescu și Matei Vasile Cătălin. Ambii se află în prezent încarcerați în Penitenciarul Iași și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de coautorat la tentativă de omor. Potrivit datelor prezentate în instanță, cazul are la bază un conflict izbucnit între inculpați și victimă, conflict care ar fi degenerat într-o agresiune fizică violentă. Procurorii susțin că, în urma incidentului, victima a suferit leziuni ce au necesitat până la 30 de zile de îngrijiri medicale. Un aspect important subliniat în cadrul ședinței de judecată îl reprezintă situația juridică a inculpatului Marcel Nicolas Ionescu. Acesta se află în stare de recidivă, întrucât anterior fusese condamnat de Judecătoria Iași, la data de 23 martie 2025, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată (trei acte materiale). În acel dosar, inculpatul a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a sentinței. Totodată, instanța i-a atras atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune în cazul săvârșirii unor noi infracțiuni sau al nerespectării măsurilor de supraveghere, inclusiv posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei. Cu toate acestea, potrivit acuzațiilor actuale, Ionescu ar fi comis o nouă faptă penală, aspect care cântărește semnificativ în analiza măsurilor preventive. Inculpații trebuie să achite în solidar daune morale victimei În ceea ce privește latura civilă a cauzei, victima s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal și a solicitat, în solidar, de la cei doi inculpați despăgubiri în valoare totală de 150.000 de euro. Din această sumă, 100.000 de euro reprezintă daune morale, iar 50.000 de euro, daune materiale pentru prejudiciul suferit în urma agresiunii. Un moment important al ședinței a fost dezbaterea privind legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestului preventiv, dispusă față de cei doi inculpați. Procurorul de caz a solicitat instanței menținerea acestei măsuri, invocând atât gravitatea faptelor, cât și circumstanțele concrete ale comiterii acestora. „Solicităm menținerea măsurii preventive a arestului preventiv față de inculpați, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei. Pe fondul unui conflict, cei doi inculpați i-au aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii, pentru care aceasta a avut nevoie de până la 30 de zile de îngrijiri medicale”, a declarat procurorul în fața instanței. Apărarea inculpaților a susținut însă contrariul, solicitând înlocuirea arestului preventiv cu măsuri mai blânde, în special arestul la domiciliu. Avocata inculpatului Matei Vasile Cătălin a argumentat că măsura actuală nu mai este justificată în raport cu probele administrate și cu situația concretă a cauzei. „Pentru inculpatul Matei, măsura nu este nici legală, nici temeinică, având în vedere perioada de timp, circumstanțele reale, raportul de expertiză din care nu reiese că viața victimei a fost pusă în pericol, precum și situația coinculpatului înainte de incident. Vă rog să aveți în vedere că lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică. Dacă ați aplica o măsură mai ușoară, nu ar exista un pericol real pentru ordinea publică. La acest moment, nu mai poate fi influențat în vreun fel, iar din nicio direcție nu s-a încercat influențarea martorilor sau a altor persoane. Eu vă rog să aveți în vedere cele precizate mai sus. Cred că este momentul să înlocuiți măsura cu una mai ușoară, mă refer la arestul la domiciliu”, a susținut aceasta. Avocații cer înlocuirea arestului preventiv cu o măsură preventivă mai blândă În mod similar, avocata inculpatului Marcel Nicolas Ionescu a cerut instanței să dispună o măsură preventivă mai blândă, invocând atât situația familială a acestuia, cât și caracterul excesiv al arestului preventiv în acest stadiu procesual. „Pentru inculpatul Ionescu, vă rog să aveți în vedere că măsura arestului preventiv nu mai este nici legală, nici temeinică. Vă rugăm să o înlocuiți cu măsura mai blândă a arestului la domiciliu. Inculpatul are doi copii minori, iar pe unul dintre aceștia nici nu l-a cunoscut, deoarece s-a născut cât timp acesta era în penitenciar, având în prezent 2-3 luni. Înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu i-ar fi de ajutor și mamei copiilor săi”, a declarat aceasta în fața completului de judecată. În ultimul cuvânt acordat de instanță, cei doi inculpați au arătat că sunt de acord cu susținerile avocaților lor, fără a adăuga alte declarații suplimentare. Instanța urmează să analizeze toate argumentele prezentate, atât de acuzare, cât și de apărare, urmând să se pronunțe asupra menținerii sau modificării măsurii arestului preventiv. De asemenea, procesul penal va continua cu administrarea probelor și audierea martorilor, în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției inculpaților. Doi bărbați din Iași riscă să ajungă la pușcărie și să achite despăgubiri de 150.000 de euro victimei pentru o tentativă de omor. Unul dintre inculpați este recidivist, ambii inculpați fiind privați de libertate, în Penitenciarul Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

A rămas fără portofel, după ce a vrut să schimbe o bancnotă! Un ieșean a ușurat-o de peste 7.000 de lei!

O femeie din Iași a rămas fără portofel, după ce a vrut să îi schimbe unui individ o bancnotă de 10 lei în două bancnote de 5 lei. Bărbatul i-a sustras portofelul și a dispărut. În aceeași zi, bărbatul a efectuat mai multe operațiuni financiare cu cardul victimei, producându-i un prejudiciu de peste 7.000 de lei. În timpul procesului penal, cele două părți s-au împăcat cu privire la infracțiunea de furt. În prezent, inculpatul se află sub arest preventiv, fiind încarcerat în Penitenciarul Iași. A rămas fără portofel, după ce a vrut să schimbe o bancnotă! Un caz complex, aflat pe rolul Tribunalul Iași, a adus în atenția opiniei publice detalii despre un concurs de infracțiuni comise de inculpatul Marcelone Bălan, trimis în judecată pentru fapte grave, printre care furt, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și accesul ilegal la un sistem informatic. La termenul de judecată din data de 9 aprilie, instanța a analizat o evoluție importantă în dosar, împăcarea părților în ceea ce privește infracțiunea de furt fiind singura infracțiune pentru care părțile se puteau împăca, dintre cele pentru care a fost trimis în judecată. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, victima a depus un act notarial prin care a confirmat faptul că s-a împăcat cu inculpatul în mod definitiv, total și necondiționat pentru fapta de furt, una dintre acuzațiile principale din dosar. Această împăcare are consecințe juridice semnificative, întrucât, conform legislației penale, pentru anumite infracțiuni, inclusiv furtul, împăcarea părților poate duce la încetarea procesului penal în privința respectivei fapte. Faptele pentru care Marcelone Bălan a fost trimis în judecată datează din noiembrie 2024 și au avut loc într-un context aparent banal, pe o stradă din Iași. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, inculpatul ar fi abordat victima sub pretextul schimbării unei bancnote de 10 lei în două bancnote de 5 lei. Insistența acestuia ar fi determinat victima să își scoată portofelul, moment în care inculpatul ar fi profitat de neatenția acesteia și ar fi deposedat-o de bunuri, după care a fugit de la fața locului. Ulterior, în aceeași zi, inculpatul și-a continuat activitatea infracțională. Potrivit probelor administrate în cauză, inculpatul ar fi utilizat cardul bancar al victimei pentru a efectua mai multe operațiuni financiare. Mai exact, acesta ar fi retras bani de la bancomat în nouă rânduri și ar fi efectuat trei plăți la comercianți, folosind cardul sustras. Prejudiciul total cauzat victimei a fost estimat la aproximativ 7.000 de lei. Inculpatul este judecat pentru un concurs de infracțiuni Aceste acțiuni au determinat încadrarea juridică a faptelor într-un concurs de infracțiuni, ceea ce presupune existența mai multor fapte penale distincte comise de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. În astfel de situații, pedeapsa finală se stabilește potrivit unor reguli speciale, care țin cont de gravitatea cumulată a faptelor. La termenul din 9 aprilie, inculpatul a recunoscut în mod expres atât împăcarea cu victima în ceea ce privește infracțiunea de furt, cât și comiterea faptelor reținute în sarcina sa. Declarațiile sale au fost consemnate în fața instanței. „Recunosc că m-am împăcat definitiv, total și necondiționat cu persoana vătămată în ceea ce privește infracțiunea de furt, fapta din data de 8 noiembrie 2024, pentru care am fost trimis în judecată în prezenta cauză”, a declarat inculpatul în fața judecătorilor. Totodată, acesta a optat pentru procedura simplificată, cunoscută și sub denumirea de procedura recunoașterii învinuirii. Aceasta presupune că inculpatul admite în totalitate faptele descrise în rechizitoriu. Avantajul acestei proceduri constă în reducerea limitelor de pedeapsă: în cazul închisorii, reducerea este de o treime, iar în cazul amenzii penale, de o pătrime. „Recunosc în totalitate faptele, așa cum au fost descrise în rechizitoriu, din 26 august 2025. Regret foarte mult săvârșirea faptelor”, a spus inculpatul în fața instanței. Instanța a luat act de împăcarea părților Instanța urmează să analizeze toate circumstanțele cauzei, inclusiv împăcarea părților pentru infracțiunea de furt și recunoașterea faptelor de către inculpat. Deși împăcarea poate duce la încetarea procesului penal pentru furt, celelalte infracțiuni, în special cele legate de utilizarea frauduloasă a cardului bancar, rămân în continuare în atenția judecătorilor, acestea fiind infracțiuni care se urmăresc din oficiu și pentru care împăcarea nu produce aceleași efecte juridice. Cazul evidențiază un tip de infracționalitate tot mai frecvent întâlnit, în care autorii profită de momentele de neatenție ale victimelor pentru a sustrage nu doar bani, ci și instrumente de plată, pe care le folosesc ulterior pentru tranzacții rapide. Este foarte important de precizat că nimeni nu ar trebui să aibă notat PIN-ul cardului în apropierea acestuia, tocmai pentru a evita astfel de situații nefericite. În funcție de concluziile judecătorilor, Marcelone Bălan ar putea beneficia de o pedeapsă redusă datorită procedurii simplificate, însă rămâne de văzut în ce măsură gravitatea faptelor și prejudiciul creat vor influența soluția finală. O femeie din Iași a rămas fără portofel după ce a vrut să îi schimbe unui individ o bancnotă de 10 lei în două bancnote de 5 lei. Bărbatul a folosit cardul femeii, producându-i un prejudiciu de peste 7.000 de lei. În prezent, inculpatul este încarcerat în Penitenciarul Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Ieșean judecat pentru trafic de persoane! Martorul: Soția inculpatului i-a dat banii victimei după ce a fost arestat soțul său!

Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. La termenul din luna martie a fost audiată și victima, care a relatat că, deși a lucrat mai multe luni la stâna inculpatului, acesta nu l-a plătit. Ieșean judecat pentru trafic de persoane! Dosarul în care inculpatul Dorin Pintilie este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane continuă să scoată la iveală detalii tulburătoare despre exploatarea persoanelor vulnerabile. La termenul din 8 aprilie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, instanța a audiat noi martori, ale căror declarații adaugă nuanțe importante, dar și noi semne de întrebare. Procesul vine în continuarea termenului anterior, din 25 martie 2026, când au fost audiați victima, Alin Ioan Caraiman, și tatăl acestuia. Atunci, comportamentul celor doi a atras atenția instanței, existând suspiciuni că ar fi fost influențați sau chiar instruiți cu privire la declarațiile oferite. În plus, vulnerabilitatea evidentă a victimei, care nu a putut preciza nici măcar data nașterii, a conturat profilul unei persoane extrem de ușor de exploatat. La termenul recent, primul martor audiat a fost Vasile Agape, care a oferit detalii despre mediul din care provine victima. Declarația sa a fost una relativ rezervată, dar relevantă pentru conturarea contextului social. „Îl cunosc din copilărie pe Alin Caraiman, victima, dar pe inculpat nu l-am văzut niciodată. Știu că Alin are niște probleme de sănătate, dar nu știu exact ce. Acesta a mai lucrat în anii precedenți ca cioban la diferite stâne. Victima și tatăl său consumă frecvent băuturi alcoolice la magazinul din localitatea de domiciliu. Nu i-am văzut discutând cu vreo persoană necunoscută. Nu știu dacă Alin Caraiman a lucrat la o stână din Iași. De vreo lună nu l-am mai văzut prin sat”, a declarat martorul în fața instanței. Mărturia lui Agape scoate în evidență un aspect esențial: stilul de viață precar al victimei și al familiei sale. Consumul frecvent de alcool, lipsa stabilității și problemele de sănătate contribuie la crearea unui profil de vulnerabilitate, care poate fi exploatat cu ușurință. Un alt martor ridică suspiciuni cu privire la autenticitatea declarației sale Cel de-al doilea martor audiat, Ștefan Răileanu, a oferit o declarație mult mai detaliată, care aduce în discuție inclusiv momentul în care victima ar fi fost luată la muncă de către inculpat. „Este a doua oară când îl văd pe inculpat. Prima dată l-am văzut în localitatea de domiciliu a victimei, când a venit și l-a luat pentru muncă. În prezent, Alin Caraiman lucrează cu un frate de-al meu, în sat. Inculpatul a venit cu soția în satul nostru, anul trecut, spunând că își caută un om pentru muncă. S-a întâlnit cu tatăl lui Alin Caraiman la magazinul din sat și i-a lăsat 400 de lei, mâncare și haine, iar Alin s-a urcat în mașina lui Pintilie și a plecat la muncă. Eram prezent când i-a dat banii, hainele și mâncarea tatălui victimei”, a declarat martorul. Această afirmație confirmă parțial declarațiile anterioare ale victimei, potrivit cărora o sumă de bani ar fi fost oferită tatălui său în schimbul muncii prestate. Răileanu a continuat prin a descrie și alte aspecte legate de relația dintre inculpat și familia victimei. „Soția inculpatului a venit în urmă cu aproximativ 5-6 luni și i-a dat bani unei persoane din sat, nu familiei Caraiman, pentru ca acea persoană să le dea banii în funcție de nevoile lor, lui Alin Caraiman și tatălui său. La sărbători, Dorin Pintilie a venit și i-a adus tatălui victimei mâncare și 600 de lei, spunându-i să vină la el, unde urma să stea cu fiul său, dar acesta a refuzat”, a adăugat Răileanu. Inculpatul locuia în casă cu victima Conform declarației martorului, inculpatul l-a găzduit pe Alin Caraiman în propria locuință. „S-au înțeles ca inculpatul să îi dea 1.000 de lei lui Alin Caraiman în fiecare lună și să îi plătească datoriile tatălui de la magazin. La noi în zonă, pentru munca cu animalele se oferă aproximativ 120 de lei pe zi, țigări și două mese pe zi, dar depinde de ce știe omul să facă. Alin Caraiman nu știa să mulgă oile, iar după ce consuma alcool nu mai muncea. Nu este un om stabil, stă 2-4 luni și pleacă. La stână i se dădea cel mult 1.000 de lei, pentru că nu avea prea multe de făcut”, a completat martorul. La un moment dat, martorul și-a schimbat unele declarații, spunând că este a treia oară când îl vede pe inculpat. Totodată, s-a constatat și că mama martorului ar fi prietenă cu soția inculpatului. „Am fost la stâna lui Dorin Pintilie și am luat niște capre. Din ce am văzut, nu se făcea diferență între Alin și ceilalți angajați. În aceeași casă locuiau doi angajați și inculpatul cu soția. Mama mea a fost prietenă cu soția inculpatului, fiind colege de școală”, a mai spus martorul. Dosarul rămâne unul complex, în care declarațiile contradictorii, nivelul scăzut de educație al persoanelor implicate și posibilele influențe externe îngreunează stabilirea adevărului. Cazul evidențiază, încă o dată, cât de vulnerabile sunt persoanele din medii defavorizate și cât de ușor pot deveni acestea victime ale unor forme de exploatare greu de demonstrat în instanță. Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. Martorii par să aibă legături cu părțile din dosar, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea cauzei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei! Acesta a fost condamnat, dar cauza se rejudecă!

Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei și are șanse să scape de pedeapsă, după ce cauza a fost trimisă spre rejudecare! În dosar mai este un inculpat, deși ambii au fost condamnați la închisoare cu executare în 2023. În prezent, cauza s-a pus din nou pe rolul Tribunalului Iași. Cauza a fost amânată de zeci de ori până în prezent. Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei! Un nou caz de evaziune fiscală atrage atenția asupra duratei excesive a proceselor din instanțele românești. Dosarul, aflat pe rolul Tribunalului Iași, înregistrat în august 2023 în faza de rejudecare, a fost amânat nu mai puțin de 22 de ori până la data de 7 aprilie 2026. Situația este cu atât mai relevantă cu cât cauza nu este una nouă, ci se judecă de mai mulți ani, fiind reluată de la zero după o decizie a instanței superioare. Dosarul are o istorie procedurală complicată. Inițial, acesta a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iași încă din septembrie 2021. Până la pronunțarea unei prime sentințe, la data de 24 februarie 2023, cauza a fost amânată de 15 ori. În acel moment, instanța a dispus condamnarea inculpaților, însă soluția nu a fost definitivă, iar în prezent, aceasta se rejudecă. La data de 14 iulie 2023, magistrații de la Curtea de Apel Iași au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, de inculpații Gheorghe Stănescu și Cezar Stănescu, precum și de partea civilă ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași. Instanța de apel a decis desființarea integrală a sentinței penale pronunțate de Tribunalul Iași, atât în latură penală, cât și în cea civilă, și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cauza se rejudecă la Tribunalul Iași Potrivit dispozițiilor legale, judecata a fost reluată de la începutul cercetării judecătorești, conform procedurii de drept comun. Această etapă presupune reanalizarea tuturor probelor, reaudierea martorilor și refacerea întregului parcurs procesual, ceea ce explică, cel puțin parțial, durata ridicată a procedurilor. În prima judecată, instanța a stabilit pedepse cu executare pentru cei doi inculpați. Gheorghe Stănescu a fost condamnat la 5 ani și 9 luni de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată, fiind reținute șapte acte materiale. De asemenea, Cezar Stănescu a primit o pedeapsă de 4 ani și 10 luni de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală, tot în formă continuată, fiind identificate cinci acte materiale. Pe lângă pedepsele privative de libertate, instanța a dispus și desființarea totală a unor înscrisuri considerate falsificate. Printre acestea se numără chitanțe, declarații fiscale și documente privind livrările și achizițiile realizate pe teritoriul național, depuse la administrațiile fiscale din Iași. Documentele erau asociate firmelor administrate de inculpați, respectiv S.C. UNIC CONSTRUCT MAX S.R.L. și S.C. PETRODAN CONTINENT S.R.L. Inculpatul ar fi trebuit să achite peste un milion de lei În plan civil, instanța a admis parțial acțiunea formulată de autoritățile fiscale și a dispus obligarea lui Gheorghe Stănescu la plata sumei de 1.141.579,48 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat. La această sumă se adaugă dobânda legală calculată până la achitarea integrală a debitului. Totuși, această hotărâre nu a rămas definitivă, iar reluarea procesului a adus cu sine o serie de întârzieri semnificative. De la reînregistrarea dosarului în 2023 și până în prezent, succesiunea termenelor de judecată a fost marcată de numeroase amânări, cauzate de diverse motive procedurale. Cel mai recent episod, consemnat la termenul din 7 aprilie 2026, evidențiază una dintre problemele frecvente în astfel de dosare complexe: expertizele. Inculpatul Gheorghe Stănescu a contestat capacitatea expertului desemnat de a răspunde tuturor obiecțiunilor și excepțiilor ridicate în cauză. În urma acestei contestații, instanța a decis înlocuirea expertului și numirea unui nou specialist care să analizeze toate aspectele relevante. Această decizie, deși justificată din perspectiva dreptului la un proces echitabil, implică inevitabil noi întârzieri. Un nou expert trebuie să studieze întregul dosar, să efectueze verificări și să întocmească un raport, proces care poate dura luni de zile. Cazul scoate în evidență o problemă sistemică a justiției, durata excesivă a proceselor, în special în cauzele economice complexe. Faza de rejudecare, deși necesară în anumite situații pentru corectarea unor eventuale erori, prelungește semnificativ soluționarea definitivă a dosarelor. Un ieșean a prejudiciat statul cu peste un milion de lei și are șanse să scape de pedeapsă, după ce cauza a fost trimisă spre rejudecare. Cauza se află pe rolul Tribunalului Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Scandal monstru între doi consilieri de la Primăria Bârnova! Sebastian Colotin: Eu deranjez și de asta tot încearcă să mă bage la pușcărie!

Un scandal monstru s-a iscat între doi consilieri din Primăria Bârnova, după ce unul dintre bărbați a solicitat un ordin de protecție împotriva celuilalt. Consilierul local Sebastian Colotin susține că aceasta ar fi o înscenare, fiind persoane care încearcă să-l bage la închisoare. Scandal monstru între doi consilieri de la Primăria Bârnova! Un conflict a izbucnit în comuna Bârnova și a escaladat rapid într-un caz juridic, după ce consilierul personal al viceprimarului, Bogdan Câmpeanu, a solicitat un ordin de protecție împotriva consilierului local Sebastian Colotin. Potrivit consilierului local Sebastian Colotin, conflictul a început la finalul lunii ianuarie 2026, în urma unei solicitări legate de atribuțiile de serviciu ale lui Câmpeanu. „Totul a pornit după ce i-am cerut fișa postului de muncă, în data de 28 ianuarie 2026. Am cerut fișa postului după ședința de consiliu de la Primăria Bârnova, acolo unde consilierul personal al viceprimarului, neavând dreptul să ia cuvântul în ședință fără a i se da cuvântul, a luat totuși cuvântul. Din acest motiv, am decis să aflu care sunt atribuțiile domnului Câmpeanu”, a spus Colotin. Acesta respinge ferm orice acuzații privind un comportament nepotrivit față de consilierul personal al viceprimarului. „Niciodată nu l-am jignit, nu i-am vorbit urât”, a subliniat consilierul local. Susține că a fost tratat cu superioritate în sala de judecată În continuarea declarațiilor sale, Colotin aduce acuzații directe privind comportamentul lui Câmpeanu în instanță. „În sala de judecată, Câmpeanu a mințit, spunând că vrea să-și dea demisia, deși el este demis printr-o ordonanță dată anterior”, a afirmat acesta. Ședința de la Judecătoria Iași este descrisă de consilierul local ca fiind una tensionată, în care susține că nu i s-a permis să își exprime complet punctul de vedere. „Deși mi se dădea cuvântul în instanță, eram întrerupt de fiecare dată. Mereu am fost luat la mișto de către judecătoare. De exemplu, m-a întrebat dacă aș face live din sală, dacă ar fi permis acest lucru. La un moment dat, chiar am întrebat-o dacă are ceva personal cu mine și a făcut o pauză”, a declarat Colotin. Un alt punct important în apărarea sa îl reprezintă natura probelor prezentate în dosar. „Dovezile depuse de reclamant la dosar sunt printscreenuri, în care eu făceam postări pe Facebook pentru a arăta public cu ce se ocupă domnul Câmpeanu. Nu știam să fie ilegal să arăt cetățenilor ce se întâmplă cu banii lor”, a mai spus consilierul local. De cealaltă parte, consilierul viceprimarului a avut o altă perspectivă asupra desfășurării ședinței de judecată. „Domnul procuror a ținut să menționeze, în mod explicit, că atacurile susținute în mediul online, hărțuirea pe conturile de socializare, pot avea consecințe la fel de grave sau chiar mai grave decât cele din mediul fizic. Eu am ales să nu mă implic și să nu dau curs provocărilor luni de zile, atât din mediul online, cât și fizic, pentru că nu am dorit escaladarea situației și alimentarea conflictului personal purtat de acest consilier, ci doar ca aceste acțiuni de intimidare și acțiuni reprobabile să înceteze, pentru a-mi putea desfășura activitatea și viața personală în mod normal”, a spus Bogdan Câmpeanu reporterilor BZI. Consilierul local este dezamăgit de sistemul de justiție Colotin a relatat și modul în care a decurs ziua în care s-a prezentat la instanță, exprimându-și nemulțumirea față de sistemul de justiție. „Ce mi se întâmplă îmi este indiferent, dar modul cum justiția gestionează acest caz, și nu doar, nu doresc nimănui să fie în postura mea. Pe baza citației care s-a emis pe 2 aprilie 2026, am fost prezent, începând cu ora 11:30 și până la ora 13:00, am stat în sala de judecată, la Judecătoria Iași. Acest ordin de protecție s-a solicitat pe baza capturilor de ecran ale postărilor mele sau ale conversațiilor cu unii cetățeni, precum și părerile pe care le au aceștia la ceea ce se întâmplă în comuna Bârnova”, a adăugat acesta. În plus, consilierul local contestă temeinicia ordinului de protecție emis. „Acest ordin de protecție, emis de către Poliția Bârnova, nu s-a emis pe baza unor dovezi clare, precum amenințări, agresiuni verbale sau fizice, sau altele, să îi pună viața în pericol, dar, în schimb, s-a emis!”, a adăugat Colotin. Acesta consideră că activitatea sa de consilier local este interpretată în mod eronat. „Prezența mea în ședințele de Consiliu Local și toate activitățile pe care le am, fie în mediul online sau fizic, adică să merg prin comună să depistez problemele comunității sau să fac sesizări atunci când cetățenii îmi aduc la cunoștință diferite probleme, eu mă sesizez și, prin puterile mele, încerc să îi ajut cum pot. În viziunea consilierului, cică ar fi un lucru greșit, deși legea și fișa postului de muncă din postura de consilier local îmi permit să fac asta”, a spus Sebastian Colotin. Bogdan Câmpeanu susține că a fost indulgent prea mult timp De cealaltă parte, Bogdan Câmpeanu adoptă o poziție rezervată, afirmând că nu există încă o decizie finală în acest caz. „Mi s-au adus acuzații grave și postări în mediul online, inclusiv pe un grup de Facebook pe care îl administrează, cu caracter denigrator, pe perioada unui an, pline de informații false, poze modificate din partea unui consilier local care și-a înțeles greșit rolul. Am fost urmărit în timpul meu liber, la serviciu, atât în munca de teren, cât și la birou, filmat fără acord și postat, scos din context și trunchiat, cu capturi video însoțite de mesaje jignitoare și instigatoare la ură. Am ignorat câteva luni, până când acest consilier a început să își folosească funcția în false demersuri administrative, cu scopul personal de a mă ataca și prezenta urmăritorilor săi și, mai grav, să intre în detalii legate de familie și viața mea personală”, a declarat consilierul personal al viceprimarului. Conflictul dintre cei doi oficiali locali arată modul în care neînțelegerile profesionale pot escalada rapid în dispute juridice. „Vineri, 3 aprilie, s-a prelungit ordinul de protecție provizoriu instituit de Poliție, ordin emis în urma unei analize elaborate independent de intervenția agentului constatator, constând în completarea unei cereri online, direct

Infractor de mic! Un minor, trimis după gratii, a recidivat după majorat

Un minor, care a fost trimis după gratii, într-un centru de detenție, a recidivat după majorat. Tânărul a săvârșit mai multe infracțiuni de tâlhărie, pentru care a fost trimis în judecată. În prezent, este închis în Penitenciarul Vaslui. Un minor, trimis după gratii, a recidivat după majorat Magistrații de la Judecătoria Bârlad au pronunțat, la data de 3 decembrie 2025, o sentință de condamnare în cazul tânărului Denis-Bogdan Manea, în vârstă de 19 ani, care a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată. Instanța a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare, care, în urma contopirii cu o măsură educativă anterioară, a fost majorată la 3 ani și 4 luni de închisoare, cu executare în regim de detenție. Inculpatul se află, în prezent, încarcerat în Penitenciarul Vaslui, fiind arestat preventiv încă din luna iunie 2025. Tânărul are antecedente penale din perioada minoratului și a mai fost vizat de măsuri educative privative de libertate. Potrivit hotărârii instanței, faptele pentru care Denis-Bogdan Manea a fost condamnat constau în trei acte materiale de furt calificat, comise la interval scurt de timp, respectiv în datele de 8 iunie 2025, 1 iulie 2025 și 2 iulie 2025. Persoanele vătămate în cauză sunt Acatrinei Sevastița, Manolache Gabi Cătălin și Stafie Denis Mirel. Instanța a reținut forma continuată a infracțiunii, având în vedere că cele trei fapte au fost comise în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, într-un interval apropiat și în condiții similare. Judecătorii au constatat că faptele de furt calificat din prezenta cauză se află în concurs real cu infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept. Pentru această faptă, inculpatului i-a fost aplicată, anterior, măsura educativă a internării într-un centru de detenție pentru o perioadă de 2 ani și 10 luni. Instanța a dispus contopirea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicate prin prezenta sentință cu măsura educativă de 2 ani și 10 luni. Pedeapsa rezultantă a fost majorată cu 10 luni, stabilindu-se astfel o pedeapsă finală de 3 ani și 4 luni închisoare, care urmează să fie executată în regim de detenție, conform art. 60 Cod penal. Inculpatul a formulat apel La termenul de judecată, procurorul de caz a solicitat menținerea măsurii arestării preventive, arătând că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza dispunerii acesteia. „Solicităm menținerea arestării preventive, deoarece nu s-au schimbat temeiurile”, a declarat reprezentantul Ministerului Public. De cealaltă parte, avocatul inculpatului, Răzvan Pătrașcu, a cerut înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai blândă, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu. Apărătorul a subliniat că tânărul a recunoscut faptele și nu s-a sustras urmăririi penale. „Solicităm înlocuirea măsurii cu control judiciar sau arest la domiciliu, având în vedere că a recunoscut fapta și nu s-a sustras de la urmărirea penală”, a afirmat avocatul. Când i s-a dat cuvântul, inculpatul a arătat că este de acord cu cele spuse de apărătorul său. „Sunt de acord cu tot ce a spus avocatul”, a spus inculpatul. La același termen, apărarea a menționat că urmau să fie depuse anumite înscrisuri, respectiv caracterizări din partea familiei, în special din partea mamei inculpatului. Aceasta se află, în prezent, internată într-un spital din București, motiv pentru care a fost solicitat un nou termen pentru completarea probatoriului. Apărarea a susținut că aceste documente ar putea contribui la o individualizare mai justă a pedepsei și la conturarea unei imagini complete asupra situației personale a tânărului. „Am formulat apel, deoarece hotărârea este prea drastică, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei. Nu are un trecut infracțional consistent, iar vârsta fragedă ar trebui avută în vedere. Inculpatul dorește să-și găsească un loc de muncă în domeniul construcțiilor. Arestul preventiv este o măsură foarte drastică. Solicităm o soluție care să-i ofere o șansă concretă de reabilitare”, a declarat avocatul Răzvan Pătrașcu. Procurorul cere închisoare pentru inculpat Procurorul a reiterat poziția acuzării, arătând că măsura arestării preventive este legală și temeinică, în contextul în care inculpatul se află privat de libertate încă din 26 martie 2024, când a fost trimis într-un centru de detenție în baza unei măsuri educative anterioare. „Având în vedere că inculpatul a fost închis încă din 26.03.2024, susținem că este legală, în continuare, măsura arestării preventive”, a precizat procurorul. La rândul său, inculpatul a reiterat în fața instanței: „Sunt de acord cu tot ce a declarat avocatul”. Cazul lui Denis-Bogdan Manea scoate în evidență parcursul infracțional al unui tânăr care, deși are doar 19 ani, a trecut deja prin mai multe proceduri judiciare și măsuri privative de libertate. De la măsuri educative dispuse în perioada minoratului, până la condamnări cu executare în regim de detenție, situația sa juridică s-a agravat în ultimii doi ani. Rămâne de văzut care va fi soluția instanței superioare în urma apelului formulat. Până la o decizie definitivă, tânărul va rămâne încarcerat în Penitenciarul Vaslui. Dosarul readuce în atenție problematica recidivei în rândul tinerilor și eficiența măsurilor educative aplicate în perioada minoratului, într-un context în care sistemul judiciar încearcă să îmbine sancțiunea cu șansa reală de reintegrare socială.

Stăneștii lovesc din nou! Au prejudiciat statul cu sute de mii de lei, dar vor doar o amendă!

După ce a prejudiciat statul cu sute de mii de lei, inculpatul vrea doar o amendă penală. Magistrații de la Tribunalul Iași l-au condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare, dar nu este mulțumit, formulând apel. La fiecare termen de judecată a solicitat câte un nou termen, pentru a se împlini termenul de prescripție. Au prejudiciat statul cu sute de mii de lei, dar vor doar o amendă! Magistrații de la Tribunalul Iași au pronunțat, la data de 8 ianuarie a acestui an, o sentință într-un dosar de evaziune fiscală, care îl vizează pe inculpatul Istrate Stănescu. Instanța a decis condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, stabilind totodată că fapta a fost comisă, în concurs real, cu o altă infracțiune, de aceeași natură, pentru care acesta fusese condamnat anterior. Potrivit hotărârii instanței, Istrate Stănescu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă pentru care magistrații au stabilit o pedeapsă de 3 ani de închisoare. Judecătorii au constatat însă că această faptă a fost săvârșită, în concurs real, cu infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, pentru care inculpatul fusese deja condamnat anterior. În acel dosar, acesta primise o pedeapsă de 2 ani și 4 luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 4 luni. Sentința fusese pronunțată de Tribunalul Gorj și menținută definitiv prin decizia penală a Curții de Apel Craiova. Ca urmare a noii condamnări, judecătorii de la Tribunalul Iași au dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite anterior. Astfel, a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită anterior, rezultând o pedeapsă finală de 3 ani, 9 luni și 10 zile de închisoare. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a stabilit că inculpatul trebuie să achite suma de 722.434 de lei către stat, reprezentând prejudiciul principal rezultat din activitatea infracțională. Avocatul a cerut un nou termen, dar instanța a respins cererea La termenul din 5 martie, avocata Manuela Gheorghe a precizat că, pe 24 ianuarie, a fost informată de către un nepot al inculpatului despre termenul de judecată. Contractul de asistență juridică a fost încheiat abia pe 4 martie, iar din acest motiv, avocata a cerut instanței acordarea unui termen scurt pentru pregătirea apărării. Judecătorii au respins însă solicitarea, apreciind că partea a avut suficient timp pentru a-și pregăti apărarea. În cadrul ședinței de judecată, avocata inculpatului a depus la dosar două chitanțe despre care a susținut că demonstrează faptul că Istrate Stănescu a început să achite din prejudiciul stabilit. „Depun la dosar două chitanțe care atestă că inculpatul a început să achite din prejudiciu”, a declarat apărătorul în fața instanței. Judecătorii au observat însă că pe aceste chitanțe au fost făcute mențiuni care nu aveau legătură directă cu dosarul aflat pe rol. Din acest motiv, instanța a precizat că nu poate stabili cu certitudine legătura dintre plăți și cauza analizată. Președintele completului a explicat că, în mod normal, pe astfel de documente trebuie menționate datele dosarului pentru a se putea identifica exact pentru ce obligație a fost făcută plata. „Pe chitanțe se notează numărul de dosar, numărul sentinței, pentru a putea ști cu exactitate pentru ce anume s-a achitat”, a precizat magistratul. Cu toate acestea, în final, instanța a decis să admită proba cu aceste înscrisuri și să le atașeze dosarului. Nu este mulțumit de condamnarea cu suspendare În pledoaria finală, avocatul inculpatului a solicitat instanței individualizarea pedepsei stabilite de Tribunalul Iași. Apărarea a susținut că pedeapsa de 3 ani de închisoare este excesivă și a cerut, în primul rând, înlocuirea acesteia cu o amendă penală. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei cu închisoarea. Unul dintre argumentele invocate a fost trecerea unui interval de aproximativ 10 ani de la momentul săvârșirii faptelor. Potrivit avocatului, acest interval de timp ar fi estompat consecințele infracțiunii și ar crea cadrul pentru o reevaluare a sancțiunii. De asemenea, apărarea a arătat că inculpatul nu a mai săvârșit alte infracțiuni în această perioadă și că, deși prejudiciul nu a fost achitat integral, acesta și-a manifestat disponibilitatea de a respecta obligațiile stabilite de lege. „Nu a mai săvârșit alte fapte penale de la săvârșirea acesteia, iar acest lucru indică faptul că nu ar mai fi necesară executarea pedepsei în regim de detenție”, a susținut avocatul în fața instanței. Procurorul a arătat că aplicarea unei amenzi penale nu este oportună, având în vedere antecedentele inculpatului, care sunt tot în domeniul evaziunii fiscale. „Nu se impune pedeapsa cu amendă penală, având în vedere antecedentele inculpatului, tot cu privire la o infracțiune de evaziune fiscală”, a declarat procurorul. La finalul dezbaterilor, Istrate Stănescu a avut posibilitatea să ia cuvântul în fața instanței, însă a ales să nu facă declarații. „Nu vreau să mai spun nimic”, a afirmat acesta. După ce a prejudiciat statul cu sute de mii de lei, inculpatul vrea doar o amendă penală. Avocata inculpatului a solicitat un nou termen pentru realizarea apărării, însă, de această dată, instanța a respins cererea.

Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean! Lăsat în libertate, a spart cardul unei fete pentru câteva mii de lei!

Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima a reușit să-și recupereze prejudiciul integral, încă din faza de urmărire penală. Acum, bărbatul riscă pedeapsa închisorii cu executare, deși el susține că ar dori să fie lăsat în libertate pentru a-și îngriji mama bolnavă. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean În data de 18 februarie 2026, pe rolul Tribunalului Iași, s-a pus în discuție un dosar care are ca inculpat un recidivist. Bărbatul ar fi săvârșit grave infracțiuni de criminalitate informatică și fraude financiare, păgubind o tânără în vârstă de 20 de ani. În data de 27.08.2025, s-a emis rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, privind pe inculpatul Adrian Capraru, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos şi acces ilegal la un sistem informatic. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost săvârșite în condițiile unui concurs de infracțiuni, în stare de recidivă postcondamnatorie. Conform informațiilor prezentate în instanță, Adrian Capraru a fost condamnat definitiv în anul 2020 într-o altă cauză, soluționată de Judecătoria Pașcani. Noua anchetă penală a scos la iveală faptul că inculpatul ar fi revenit la comportamente infracționale, de această dată într-un dosar ce vizează infracțiuni informatice și financiare de amploare. Procurorii susțin că Adrian Capraru ar fi comis nu mai puțin de 87 de acte materiale ce intră sub incidența infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos. Acuzațiile indică utilizarea neautorizată a unor instrumente de plată electronică, cum ar fi un card de credit, în paralel cu accesarea ilegală a unui sistem informatic, adică folosirea unui astfel de card. Persoana vătămată în dosar este Raluca V., care a declarat în fața instanței că prejudiciul a fost recuperat. „Prejudiciul l-am recuperat. Nu doresc să mă constitui parte civilă și nu mă interesează ce se întâmplă cu inculpatul”, a afirmat aceasta. Partea civilă este persoana fizică sau juridică vătămată printr-o infracțiune care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal, solicitând despăgubiri materiale sau morale. Aceasta se constituie parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, având rolul de a dovedi prejudiciul suferit în fața instanței penale. Există situații în care, dacă inculpatul acoperă prejudiciul integral în faza de urmărire penală, acesta poate beneficia de o reducere a pedepsei. Măsura preventivă dispusă inculpatului, care a mai fost condamnat anterior La data de 10 septembrie 2024, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași a dispus față de Adrian Capraru măsura controlului judiciar. Decizia a permis inculpatului să fie cercetat în stare de libertate, cu respectarea unor obligații stricte, printre care prezentarea periodică la organele judiciare și interdicția de a părăsi anumite limite teritoriale. Controlul judiciar este o măsură preventivă menită să asigure buna desfășurare a procesului penal, fără a recurge la privarea de libertate a acestuia. La termenul anterior de judecată, Adrian Capraru a solicitat ca dosarul să fie soluționat în procedură simplificată, recunoscând în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată. Potrivit Codului de procedură penală, această opțiune permite reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul condamnării. Recunoașterea vinovăției este adesea interpretată ca un semn de asumare a responsabilității, însă instanța este cea care va decide în ce măsură această atitudine influențează individualizarea pedepsei. Elementul care complică situația juridică a inculpatului este faptul că, potrivit procurorului de ședință, în luna iulie 2025, acesta ar fi săvârșit din nou infracțiuni, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie. În acest context, Ministerul Public solicită condamnarea la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa. Totodată, având în vedere condamnarea definitivă din 2020, procurorul a cerut anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispuse anterior și executarea efectivă a pedepsei privative de libertate. În cazul în care instanța va admite această solicitare, Adrian Capraru ar putea ajunge în penitenciar. Victima nu știe dacă vrea ca inculpatul să intre după gratii Întrebată de completul de judecată dacă dorește condamnarea inculpatului, victima, Raluca V., a declarat că nu știe ce să răspundă. Aceasta nu a beneficiat de asistență juridică, întrucât legea nu prevede obligativitatea unui avocat pentru persoana vătămată în astfel de cauze. Situația a evidențiat dificultățile cu care se confruntă uneori părțile neasistate juridic, în special în dosare cu o complexitate tehnică ridicată, cum sunt cele de criminalitate informatică. Avocatul inculpatului a susținut în fața instanței că Adrian Capraru a avut o atitudine cooperantă în cursul urmăririi penale. Apărarea a arătat că, deși clientul său este recidivist, acesta a recunoscut faptele și ar fi contribuit la desfășurarea corectă a anchetei. „A ajutat la efectuarea corectă a urmăririi penale, a recunoscut fapta și a sprijinit înfăptuirea justiției”, a argumentat avocatul În ultimul cuvânt, Adrian Capraru a declarat că regretă faptele comise și a invocat situația personală dificilă. „Regret faptele! M-am mutat cu mama mea și sunt singura persoană care poate avea grijă de ea. Este foarte bolnavă și sunt sprijinul ei”, a spus inculpatul în fața instanței. Închisoare cu suspendare pentru un recidivist ieșean, care a săvârșit infracțiuni grave de criminalitate informatică și fraude financiare. Victima și-a recuperat întreg prejudiciul încă din faza de urmărire penală, dar nu știe dacă vrea sau nu ca inculpatul să fie trimis după gratii.

Șofer cu o alcoolemie uriașă, condamnat cu suspendare! Procurorii cer trimiterea lui după gratii!

Un șofer cu o alcoolemie uriașă a fost condamnat cu suspendare. Un an de închisoare pentru un șofer din Iași, prins la volan, cu o alcoolemie de 2,49g/l. Bărbatul nu se putea ține pe picioare, fiind un adevărat pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Judecătoria Hârlău l-a condamnat la o pedeapsă cu suspendare, însă procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău au formulat apel. Șofer cu o alcoolemie uriașă, condamnat cu suspendare În data de 10 februarie a anului în curs, la Curtea de Apel Iași a avut loc primul termen, în faza de apel, într-un dosar ce are ca obiect conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe. Inculpat este Dumitru F., condamnat la închisoare prin hotărârea pronunțată de Judecătoria Hârlău la data de 13 noiembrie 2025. Instanța a decis condamnarea bărbatului la o pedeapsă de un an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive. Judecătorii au dispus însă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de doi ani. Pe durata acestui termen, Dumitru F. trebuie să respecte mai multe obligații impuse de instanță, printre care se numără și prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia nu este definitivă, fiind atacată cu apel de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău, considerând că sancțiunea aplicată nu reflectă gravitatea faptei comise și riscul major la care au fost expuși ceilalți participanți la trafic. Potrivit informațiilor din dosar, incidentul a avut loc în data de 15 mai 2023. În acea zi, Dumitru F. a fost oprit de polițiști în trafic, pe un drum public, după ce comportamentul său la volan a atras atenția echipajului. Testarea alcoolscopică a indicat o alcoolemie record de 2,49 g/l, o valoare extrem de ridicată și care afectează sever capacitatea de reacție, coordonarea și discernământul unei persoane. Inculpatul a recunoscut fapta în integralitate Agenții de poliție au consemnat în procesul-verbal faptul că inculpatul se clătina vizibil la coborârea din autoturism și avea nevoie să se sprijine pentru a-și menține echilibrul. Acest comportament a fost invocat de procurori la termenul din 10 februarie 2026, ca dovadă a stării avansate de ebrietate și a pericolului concret creat în trafic. „Așa cum reiese din probatoriu, inculpatul nu își putea ține echilibrul, sprijinindu-se de portieră atunci când agenții de poliție l-au somat să coboare din autoturism”, a declarat procurorul de caz, Dana-Alexandra Rotaru. Prezența unui șofer cu o asemenea alcoolemie pe drumurile publice reprezintă un risc major pentru societate, indiferent dacă s-a produs sau nu un accident. În fața instanței de fond, Dumitru F. a ales să fie judecat conform procedurii simplificate, recunoscând în integralitate fapta reținută în sarcina sa. Această opțiune, prevăzută de Codul de procedură penală, permite reducerea limitelor de pedeapsă în cazul în care inculpatul își recunoaște vinovăția și acceptă probele administrate în faza de urmărire penală. În fața instanței de judecată, bărbatul și-a arătat regretul cu privire la săvârșirea faptei, solicitând blândețe din partea magistraților. „Nu contest nimic, am multe probleme în familie. Am cinci copii, unul este minor, și aș vrea ca hotărârea să rămână aceeași”, a spus Dumitru F., în fața instanței de judecată. Procurorii solicită o pedeapsă mai aspră Procurorii nu împărtășesc însă punctul de vedere al apărării. În apelul formulat, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău arată că instanța de fond a dispus o condamnare mult prea blândă, raportat la gravitatea ridicată a faptei. Reprezentanții Ministerului Public consideră că alcoolemia de 2,49 g/l depășește cu mult pragurile obișnuite, iar suspendarea executării pedepsei nu transmite un mesaj suficient de ferm privind intoleranța față de șofatul sub influența alcoolului. Prin apel, procurorul solicită majorarea pedepsei, urmând ca instanța superioară să analizeze dacă se impune fie o pedeapsă mai mare, fie înăsprirea condițiilor de executare. Cazul lui Dumitru F. nu este unul izolat. În ciuda campaniilor de prevenție și a sancțiunilor severe prevăzute de lege, conducerea sub influența alcoolului rămâne o problemă majoră pe drumurile din România. Numeroase accidente grave, unele soldate cu pierderi de vieți omenești, au avut drept cauză consumul de alcool la volan. Un șofer cu o alcoolemie uriașă a fost condamnat cu suspendare. Reprezentanții Ministerului Public au contestat hotărârea de condamnare, solicitând o pedeapsă mai aspră, având în vedere gravitatea faptei săvârșite. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

A tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare! Avocatul femeii susține că aceasta ar avea probleme psihice

O femeie în vârstă de 52 de ani a tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare. Aceasta a profitat de starea vădită de vulnerabilitate a victimei. Femeia a fost condamnată de Judecătoria Bârlad la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare. În prezent, inculpata se află în arest la domiciliu, după ce i-a fost înlocuită măsura arestării preventive. Avocatul femeii susține că aceasta ar avea probleme psihice, motiv pentru care ar fi săvârșit fapta. A tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare! Liliana Felea, o femeie în vârstă de 52 de ani, a săvârșit, în septembrie 2024, o faptă prevăzută de legea penală împotriva unui bărbat. Inculpata a fost condamnată în primă instanță la patru ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată. Avocatul femeii solicită reindividualizarea pedepsei, invocând circumstanțe personale și o schimbare de atitudine față de fapta comisă. „Apelul inculpatei vizează redozarea pedepsei aplicate prin hotărârea de condamnare, având în vedere situația sa delicată. Nivelul ei de percepție, referitor la ceea ce se petrece în jurul său, nu este tocmai corect”, a spus Maricel Ciobanu, avocatul inculpatei, în fața instanței de judecată. Potrivit actelor din dosar, faptele pentru care Liliana Felea a fost trimisă în judecată au avut loc în luna septembrie a anului 2024. Ancheta a stabilit că aceasta ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a victimei, reușind să sustragă mai multe bunuri. Gravitatea faptelor, modul de comitere și consecințele asupra victimei au determinat încadrarea faptei ca tâlhărie calificată. În luna octombrie 2024, Judecătoria Bârlad a dispus luarea măsurii preventive a arestării preventive față de inculpată. Liliana Felea a fost încarcerată în Penitenciarul Bacău, unde a rămas până în primăvara anului următor. O lună mai târziu, în noiembrie 2024, aceasta a formulat contestație împotriva măsurii preventive, dosarul fiind analizat de Tribunalul Vaslui. Instanța a menținut însă, la acel moment, măsura privativă de libertate. În fața instanței de fond a negat orice acuzație, însă a recunoscut totul la primul termen, în faza de apel Procesul pe fond s-a finalizat la 17 noiembrie 2025, când Judecătoria Bârlad a pronunțat o sentință de condamnare la patru ani de închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, comisă la data de 10 septembrie 2024. Instanța a apreciat că pedeapsa este una proporțională cu pericolul social al faptei, având în vedere atât circumstanțele concrete, cât și atitudinea procesuală a inculpatei pe parcursul judecății. Un element important este faptul că, în cursul judecății pe fond, Liliana Felea nu a dorit să recunoască faptele pentru care a fost trimisă în judecată. A negat orice fel de acuzații aduse împotriva sa. Situația s-a schimbat în faza de apel. În fața magistraților de la Curtea de Apel Iași, la termenul din 10 februarie 2026, inculpata a adoptat o atitudine diferită, recunoscând comiterea faptei. „Recunosc săvârșirea faptei așa cum a fost descrisă în rechizitoriu”, a spus Liliana Felea în fața judecătorilor. Aceasta a susținut că își asumă greșeala făcută, că regretă cele întâmplate și că declarațiile anterioare ar fi fost influențate de presiunea și starea psihică din timpul procesului pe fond. „Regret fapta săvârșită și îmi pare rău!”, a mai spus femeia. Apelul formulat de inculpată prin avocatul ales, Maricel Ciobanu, vizează în principal redozarea pedepsei. Apărarea a invocat nivelul de percepție al inculpatei asupra realității, descris ca fiind unul redus, precum și situația sa familială. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului ca nefondat. Procurorul de ședință a arătat că pedeapsa aplicată în primă instanță reflectă în mod corect gravitatea infracțiunii și pericolul social concret al faptei. „Nu se impune reducerea pedepsei, având în vedere gravitatea faptei, atitudinea inculpatei și rezultatul”, a declarat procurorul de caz, Dana-Alexandra Rotaru. Schimbarea măsurii preventive: din arest preventiv în arest la domiciliu Totodată, reprezentantul Parchetului a cerut menținerea măsurii preventive a arestului la domiciliu, considerând-o, în continuare, necesară și proporțională. „Măsura preventivă a arestului la domiciliu este, în continuare, necesară și proporțională”, a mai precizat procurorul. Magistrații de la Curtea de Apel Iași, investiți cu soluționarea cauzei în care Liliana Felea este inculpată, urmează să analizeze probatoriul, ca mai apoi să dispună o hotărâre definitivă. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, Liliana Felea rămâne sub măsura preventivă a arestului la domiciliu. Din octombrie 2024, față de inculpată s-a dispus măsura preventivă a arestării preventive, Liliana Felea fiind încarcerată în Penitenciarul Bacău. Aceasta a fost încarcerată în Penitenciarul de femei până în 24 aprilie 2025, când s-a dispus înlocuirea măsurii preventive cu arestul la domiciliu. Așadar, o femeie în vârstă de 52 de ani a tâlhărit un bătrân și s-a ales cu 4 ani de închisoare cu executare. În prezent, femeia se află sub incidența măsurii preventive a arestului la domiciliu. Femeia cere indulgență după ce a recunoscut în integralitate săvârșirea faptei pentru care a fost trimisă în judecată.