România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă:
Vești sumbre de la vârful BNR. Nu scăpăm de creșterea prețurilor nici anul viitor
Infația rămâne mare, iar prețurile nu se vor liniști prea curând. Economistul-șef al BNR spune că abia în 2026 am putea ajunge la o inflație de 3,5%, dar până atunci urmează noi scumpiri la gaze. Prețurile din România rămân ridicate, iar inflația, acum la aproape 10%, nu va coborî la un nivel suportabil prea repede. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale, a explicat că abia la finalul lui 2026 inflația ar putea ajunge la 3,5%, cu o condiție clară: Guvernul să aplice toate măsurile fiscale, inclusiv înghețarea salariilor bugetarilor. „Trebuie să spun că nivelul actual al inflaţiei de 9,9%, care este foarte ridicat, se datorează în mare măsură liberalizării preţurilor la energia electrică, care a contribuit cu 2,2 puncte procentuale la creşterea inflaţiei, majorării TVA, care a contribuit cu 1,6 la creşterea inflaţiei, şi majorării accizelor, care a contribuit cu 0,4% la inflaţie. Astfel, toate aceste trei măsuri, care au fost inevitabile pentru Guvern cu scopul reducerii deficitului, au contribuit la o creştere a inflaţiei de 4,2. Trebuie să avem răbdare ca naţiune şi să aşteptăm următoarele 12 luni până când acest efect se va disipa, deoarece în august, anul viitor, efectul acestor trei măsuri va dispărea, iar inflaţia va scădea net la aproximativ 4%.” Chiar dacă în a doua parte a anului 2025 prețurile ar putea începe să scadă, urmează un nou șoc în aprilie 2026, când va fi liberalizat gazul, ceea ce va adăuga alte scumpiri. „Va urma un alt şoc în aprilie 2026, când va avea loc liberalizarea preţurilor la gaze, iar impactul va fi probabil de aproximativ 0,6 asupra creşterii inflaţiei.Per ansamblu, până în decembrie anul viitor, inflaţia ar trebui să scadă la aproximativ 3,5%, cu condiţia implementării complete a pachetului fiscal, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public. Şi pentru că creşterea economică este atât de aproape de zero, nimeni nu vrea să fie învinovăţit pentru împingerea economiei în recesiune.” Pe lângă problemele interne, România resimte și impactul contextului internațional. Statele Unite au introdus tarife suplimentare pentru produsele europene, ceea ce va afecta și economia românească. „România se confruntă cu tarife americane de 15% pentru toate produsele, cu excepţia oţelului şi aluminiului, pentru care tarifele sunt de 50%. În cazul nostru, acest lucru va duce la o scădere a PIB-ului anual de aproximativ 0,2 – 0,3% pe an, ceea ce nu este foarte semnificativ, în timp ce impactul tarifelor asupra inflaţiei ar putea fi neglijabil, deoarece importurile din Statele Unite nu vor fi supuse unor tarife mai mari.” Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Guvernul Bolojan, un nou RECORD. Inflația crește necontrolat și se apropie de 10%. Acum o lună, era de 7,8%. Cea mai mare din UE
Inflația, sau, mai simplu spus, creșterea prețurilor, a ajuns la aproape 10% în august 2025, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Sunt primele cifre despre creșterea prețurilor, după măsurile fiscale ale guvernului Bolojan din Pachetul I, care, în cea mai mare parte, au intrat în vigoare de la 1 august. Este vorba de creșterea de TVA de la 19% la 21%, dar și de creșterea unor cote reduse de TVA la noua cotă standard de 21%. În aceste condiții, automat avansul prețurilor a sărit, într-o singură lună, de la 7% la 10%, adică o accelerare de aproape 50%. Ținta de inflație a Băncii Naționale a României este de 2,5%, plus / minus un punct. Banca centrală garantează valoarea monedei naționale și, cu cât inflația crește, cu atât leul se devalorizează. Inflația a depășit toate așteptările Deși la începutul anului se anticipa o inflație moderată, realitatea a depășit așteptările din mai multe direcții, potrivit celor mai recente rapoarte publicate de Banca Națională a României (BNR), instituții financiare internaționale și organisme ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, prin Direcția pentru Economie și Finanțe, estima la începutul lui 2025 o inflație medie pe anul curent de 5,1%. Previziunile BNR până de curând indicau valori relativ moderate, de până la 9% până la finalul anului, chiar și după creșterea din iulie. Acum, însă, instituțiile și analiștii își vor revizui în sus prognozele de inflație. În plus, se anticipa o temperare graduală a presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului și o revenire spre țintele băncii centrale. De ce cresc prețurile Revocarea plafonului la electricitate a dus la o creștere substanțială a prețului energiei electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Măsuri fiscale, cum ar fi creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului au crescut automat prețurile. Care sunt prognozele de inflație BNR prevede o revenire spre țintă în 2026, cu inflația la final de 2026 la circa 3% în scenariul optimist, dacă nu apar alte șocuri mari. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale și de tarifare (în special cele legate de energie) vor continua să exercite presiune pe prețuri în perioada următoare. Foto: Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: Că ești angajat la stat sau la privat, guvernul BOLOJAN ți-a tăiat salariul. Statul este cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor Alimentele și energia electrică, printre cele mai lovite de noul val de SCUMPIRI. Vezi cu cât au crescut prețurile pentru produsele de bază
Alexandru Nazare: Avem o creștere temporară mare a inflației, dar trecem peste ea în acest an de zile
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a fost prezent în platoul Antena 3. El a vorbit despre inflație, spunând că acaesta afectează puterea de cumpărare a românilor. De precizat este că, în momentul acesta, România are o inflație de 5.8%, iar românii sunt deja afectați de creșterile de prețuri. „E adevărat că inflația afectează puterea de cumpărare și cum v-am spus și la ultima noastră întâlnire, acum două săptămâni, această creștere a inflației, care reflectă aici eliminarea subvenției la energie, pentru care, în momentul de față, România nu mai putea să o susțină la nivelul la care a fost susținută în ultimii ani, pentru că a creat niște arierate uriașe, 6-7 miliarde de lei, aceste arierate s-au rostogolit și acești bani, la un moment dat, va trebui să-i plătim, îi plătim eșalonat, dar efectul economic al acestor întârzieri nu e deloc bun. În mod clar afectează puterea de cumpărare, dar luând măsuri prin care reducem deficitul, într-un interval de un an de zile, aceste măsuri vor tempera indirect și această evoluție a inflației. Într-un orizont de timp de un an, pentru că, după cum ați văzut, și guvernatorul în prezentarea raportului asupra inflației a precizat că inflația ar reveni în decembrie, anul viitor, sub intervalul de referință. Deci, vorbim de o evoluție temporară a inflației. Da, avem o creștere temporară mare a inflației, dar trecem peste ea în acest an de zile. Și dacă vom cheltui fondurile europene cum trebuie și dacă facem consolidarea bugetară și scădem deficitul, și scădem presiunile pe care le avem în momentul de față, vom reuși să temperăm acest trend. Și mai putem să facem un lucru: eu am adresat o scrisoare președintelui Consiliului Concurenței, să verifice modul în care se elaborează marii retaileri formează prețurile. Pentru că mi se pare foarte important să fim atenți în această perioadă pentru că anumite prețuri se și rotunjesc. Trebuie să știm, să avem o evidență foarte clară”, a spus Alexandru Nazare, la Antena 3. Autorul recomandă: Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare anunță o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare
Vești proaste de la BNR. În ziua în care INFLAȚIA ajunge aproape de 8%, Isărescu anunță că greul vine în septembrie
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță o creștere semnificativă a inflației în trimestrul al doilea, influențată de fenomene meteo extreme, creșterea costurilor cu forța de muncă și deprecierea cursului de schimb, în cadrul coferinţei de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. Isărescu arată că inflația va ajunge la 9,6-9,7% în septembrie, față de 9,2% cât arată proiecția curentă, având în vedere evoluțiile din iulie. De asemenea, la finele anului inflația probabil că va depăși 9%, mai spune guvernatorul BNR. „În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, arată şeful băncii centrale. Potrivit guvernatorului BNR, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. „Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, precizează Isărescu. Guvernatorul BNR spune că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, adaugă el. AUTORUL RECOMANDĂ: Rata inflației a EXPLODAT la 7,8% în luna iulie, față de 5,7% în iunie. Energia electrică s-a scumpit cu 63%. Fructele, cu 40% mai scumpe
Cu cât s-au scumpit, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea din Piața Obor
Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 a fost de 5,7%, comparativ cu aceeași lună a anului 2024. Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. În același timp, unele legume, precum cartofii sau castraveții au înregistrat creșteri de peste 10%. Prețurile diferă, de multe ori, de la o piață la alta, de la un oraș la altul. Totodată, analiza comparativă a prețurilor relevă atât tendințe de scumpire, cât și corecții de preț în anumite sectoare. Prețul final al legumelor și fructelor diferă ușor în funcție de locația de achiziție. În 2025, mai multe tipuri de legume au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut. Reporterii Gândul au fost în Piața Obor pentru a compara prețurile de anul acesta cu cele de anul trecut. Spre exemplu, găsim acum roșii pe care le putem cumpăra cu prețuri cuprinse între 8 și 12 lei, în funcție de soi sau dimensiune, față de 8 – 10 lei, în urmă cu un an. Pentru un kilogram de castraveți plătim mai mult în 2025, prețul fiind cuprins între 7 și 9 lei. La preț dublu față de aceeași perioadă a anului trecut găsim usturoiul. Prețurile legumelor în piață Fructele, mai scumpe în 2025 Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. Astfel că, în Obor, pentru un kilogram de prune plătim aproape dublu față de aceeași perioadă a anului 2024. În piață, găsim cireșe la 30 de lei kilogramul, căpșuni la 20 de lei kilogramul, prețurile fiind în ușoară creștere. Pe de altă parte, prețul fructelor de pădure precum zmeura și afinele s-a dublat. Un kilogram de zmeură se vinde acum cu 50 de lei față de 30 de lei, anul trecut. Afinele costă tot 50 de lei, iar anul trecut prețurile porneau de la 22 de lei. Prețurile fructelor în piață Rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 3,1%. Totodată, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,45% în iunie 2025 față de mai 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor Banalul măr românesc a ajuns să coste mai mult în magazine decât fructele exotice. Cu cât se vinde kilogramul de căpșuni sau zmeură Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe, potrivit lui Dumitru Dragomir: „Ilie Bolojan este om de sacrificiu”
Tanczos Barna: Vom resimți creșterea inflației în a doua parte a anului / Companiile de pe piața concurențială trebuie tratate diferit
„Orice majorare de TVA duce la o creștere de inflație”, declară, miercuri seara, vicepremierul Tanczos Barna. El adaugă că „în România, în a doua parte a anului, vom avea acest efect, dar împreuna cu BNR vom putea să ținem sub control acest fenomen”. Vicepremierul declară, la B1 TV, că „România mai are 2 teme de rezolvat pentru a avea pachetul complet de reformă fiscală”. „Trebuie sa regândim sistemul de impozite locale pe avere, să generăm un sistem mai echitabil, cei cu averi mari să plătească la valoare de piață”, explică el. „Companiile care activează pe o piață concurențială trebuie tratate diferit”, declară, miercuri seara, vicepremierul Tanczos Barna. Potrivit vicepremierului, „Nuclearelectrica e pe profit, aici tratezi altfel și salariul directorului și al specialistilor, nu e agricultură, e activitate nucleară”. „La fel și la Hidroelectrica, a vărsat peste 3 miliarde de lei la bugetul de stat. CFR este o campanie strategică, dar nu poți să te lauzi cu salariul pe care îl ai, trebuie un pic de smerenie, trebuie să spui . Nu trebuie sa îți dublezi indemnizația într-o perioadă în care toată lumea strânge cureaua”, adaugă Tanczos, la B1 TV. Vicepremierul spune că „unele sunt companii strategice care au fost ținute în viață și pe timp de pace, de exemplu cele din industria apărării”. „Sunt 15 companii care sunt pe profit operational din 2024. Celelalte, care nu sunt justificate ca activitate, trebuie închise. Acum câteva minute am plecat de la o ședință unde am discutat pe legea insolvenței, companiile care nu sunt viabile trebuie curățate”, subliniază Tanczos.
Rata inflației a crescut la 5,7%. Cele mai mari SCUMPIRI s-au înregistrat la alimente, în special fructe
Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică, care arată că mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%. Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2025 comparativ cu luna mai 2025 a fost 0,45% iar rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 3,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) a fost 5,1%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,8% iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%. Comparativ cu iunie 2024, fructele proaspete s-au scumpit cu 33,4%, fructele de conservă +25,5, la cafea +11,5. Ieftiniri au fost la zahăr – 3,76, la telefonie – 3,63, transport aerian – 1,38. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Inflația zonei euro este la nivelul optim vizat de BCE /Lagarde: Trebuie să rămânem vigilenți
Rata anuală a inflației în zona euro a atins, în iunie, nivelul de 2,0%, considerat optim de către Banca Centrală Europeană (BCE), anunță Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). ”Inflația anuală în zona euro urmează să fie la nivelul de 2,0% în iunie 2025, în creștere de la 1,9% în mai, conform estimărilor preliminare”, a comunicat marți Eurostat. ”Analizând principalele componente ale inflației zonei euro, serviciile ar urma să aibă cea mai puternică rată anuală în iunie (3,3%, comparativ cu 3,2% în mai), urmate de alimente, alcool și tutun (3,1%, față de 3,2% în mai), produse industriale non-energetice (0,5%, față de 0,6% în mai) și energie (-2,7%, comparativ cu -3,6% în mai)”, precizează Eurostat. Slovacia are cea mai mare inflație din zona euro (4,6%), fiind urmată de Croația (4,4%) și Letonia (4,0%). Cele mai scăzute evoluții ale prețurilor sunt în Cipru (0,5%), Franța (0,8%), Irlanda (1,6%) și Italia (1,7%). Germania are o inflație anuală de 2,0%, iar Spania de 2,2%. BCE va menține vigilența Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a salutat noile date despre inflație, dar a insistat pentru menținerea vigilenței, în scopul obținerii stabilității prețurilor pe termen lung. “Principala provocare din ultimii ani a vizat stabilizarea inflației, într-un context economic incert. Va trece ceva timp până vom aduna suficiente date pentru a fi siguri că riscurile inflaționiste au trecut. Noi ne-am încheiat activitatea, dar trebuie să rămânem vigilenți. Nu ne vom opri până nu vom readuce inflația la 2% pe termen lung”, a subliniat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Iranul pregătește comiterea de atacuri asupra obiectivelor evreiești din GERMANIA /Un individ suspectat de spionaj a fost arestat ANALIZĂ Bloomberg: Piețele europene devin tot mai greu de IGNORAT /Politicile lui Trump forțează investitorii să se reorienteze Trump crede că Rusia va fi forțată să oprească războiul din Ucraina /Kremlin: NATO invocă amenințarea rusă pentru a obține BANI de la cetățeni Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Președintele Fed îi răspunde lui Trump că nu a redus dobânzile din cauza tarifelor vamale /Prognozele privind inflația au crescut
Rezerva Federală, instituția bancară centrală din Statele Unite, ar fi redus dobânda de referință dacă președintele Donald Trump nu ar fi impus tarife vamale, afirmă președintele Fed, Jerome Powell, răspunzând criticilor liderului de la Casa Albă. ”Economia SUA este într-o situație destul de bună, inflația a scăzut până aproape de 2,0%, are o medie de 2,3%, iar nucleul inflației este la nivelul de 2,7%, rata șomajului este de 4,2%. Este o economie solidă. Dacă am ignora taxele vamale o secundă, inflația s-ar comporta exact cum ne așteptam și sperăm că așa va fi. Deocamdată, nu am observat efecte ale tarifelor, dar nu le-am fi așteptat până acum, am spus mereu că momentul adecvat, cuantumul și persistența inflației vor fi foarte incerte, dar am îmbunătățit situația. Urmărim evoluțiile, ne așteptăm la cifre mai mari în cursul verii, dar suntem pregătiți de surprize, pot fi cifre mai mari sau mai mici, mai devreme sau mai târziu”, a afirmat Jerome Powell, la Forumul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), desfășurat în Sintra, Portugalia. Întrebat dacă Rezerva Federală (Fed) ar fi redus deja dobânzile dacă nu ar fi fost taxele vamale, Jerome Powell a confirmat abordarea. ”Cred că este corect, noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea. Deocamdată, nu au apărut, așteptăm”, a subliniat președintele Fed. Președintele SUA, Donald Trump, critică în mod constant refuzul Rezervei Federale (Fed) de relaxare a politicii monetare. Luni, Trump a prezentat o listă a dobânzilor din zeci de țări, cele mai multe din Europa, notând că Statele Unite sunt la finalul clasamentului. ”Președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care acționează mereu prea târziu, și celorlalți membri ai Comitetului Fed ar trebui să le fie rușine pentru că permit să se întâmple acest lucru Statelor Unite. Au una dintre cele mai ușoare poziții de prestigiu din SUA, dar au eșuat și continuă să facă acest lucru. Dacă și-ar face treaba cum trebuie, țara noastră ar economisi mii de miliarde de dolari din dobânzi. (…) Ar trebui să plătim dobânzi de doar 1,0% sau chiar mai bine”, a afirmat Donald Trump. Foto: Profimedia Video: Bloomberg TV Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele