Etichetă: infrastructura

România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane de euro. Care este explicația România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane

Înzestrarea Armatei Române cu două noi corvete ușoare a generat un paradox financiar aparent inexplicabil la prima vedere. România și Bulgaria cumpără platforme navale similare, construite de același grup industrial german, Rheinmetall/NVL. Cu toate acestea, pe hârtie, programul naval românesc apare ca fiind cu aproximativ 340 de milioane de euro mai scump. Rapoartele oficiale, contractele și comunicatele producătorului arată că diferența uriașă de preț nu provine din faptul că vecinii bulgari au reușit să negocieze prețuri mai bune ca ale noastre. Plătim mai mult pe aceleași modele de nave din cauza echipamentelor pe care le-am ales pentru corvete și pentru că România a ales să folosească banii din bugetul Apărării pentru a acoperi găurile financiare din industria navală locală. Care este diferența dintre cele două programe militare în documentele oficiale Ca să înțelegem de ce bulgarii plătesc mai puțin decât noi, trebuie să comparăm cele două programe de înzestrare militară. În cazul României, prin Mecanismul SAFE, avem contracte de achiziție cu Rheinmetall/NVL în valoare de 920 de milioane de euro (fără TVA). În schimbul acestor bani urmează să primim patru nave: două de patrulare maritimă și două de intervenție pentru scafandri. Conform informărilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) către Parlament, doar cele două nave de patrulare costă aproximativ 836 de milioane de euro, iar navele ar trebui să fie construite pe plan local. De cealaltă parte, programul Bulgariei (MMPV 90) prevedea un buget inițial de aproximativ 420 de milioane de euro pentru două platforme navale, fără armament și muniție. Costul total al achizițiilor a ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro, sumă care a inclus și logistica sau armamentul de bază. Bulgaria pare că plătește mai puțin pentru că a spart achiziția corvetelor în mai multe contracte Analiza documentelor oficiale arată că această diferență de sute de milioane de euro este generată de trei factori majori veniți din deciziile politice și structurare financiară. Primul este legat de abordarea statului vecin. Bulgaria a ales o strategie a contractelor fragmentate pentru a menține costurile inițiale la un nivel aparent scăzut. Deși bugetul asumat de guvernul bulgar a fost de 500 de milioane de euro, comisia de apărare din Parlamentul de la Sofia a aprobat ulterior un proiect separat, în valoare de aproape 100 de milioane de euro. Această finanțare suplimentară este destinată exclusiv sistemelor de război electronic și capabilităților avansate antisubmarin. Practic, dacă se adună costurile navei de bază, cel al armamentului și cel al sistemelor electronice adiționale, prețul real al programului bulgar este mult mai apropiat de prețul pe care îl plătește și România. Echiparea superioară a navelor. România cumpără corvete care pot fi folosite din prima zi Al doilea factor major este reprezentat de faptul că România a ales să echipeze corvetele cu mai multă tehnologie militară încă de la început. Oferta NVL/Rheinmetall a fost acceptată de MApN tocmai pentru că livrează o soluție integrată: sistem radar de conducere a focului, sonar de corp, sistem de management al luptei complet operațional, artilerie de precizie și rachete moderne. Practic, România cumpără nave gata de luptă, în timp ce Bulgaria le dotează treptat, după achiziție. Salvarea Șantierului Naval Mangalia din bugetul Apărării, prin programul SAFE Cea mai mare diferență dintre prețurile plătite de România și Bulgaria este acoperită de salvarea Șantierului Naval Mangalia. Programul european SAFE, accesat de România, prevede credite cu dobândă redusă pentru investiții militare. O mare parte din creditul accesat de România pentru investiții militare merge către plata datoriilor istorice pe care le are Șantierul Naval Mangalia. Conform tabelului preliminar de creanțe și planului de reorganizare consultat de CITR, Șantierul Naval Mangalia are datorii totale de aproximativ 1,05–1,08 miliarde lei, adică în jur de 207–213 milioane de euro, la care se adaugă datorii curente de peste 160 milioane lei acumulate după intrarea în soluționare a procedurii de faliment. Statul român folosește contractul de aproape un miliard de euro semnat cu Rheinmetall pentru a scăpa de datoriile șantierului de la malul mării, încercând să îl salveze din pragul falimentului și să îl transforme într-un activ viabil pentru apărare.

Cum va arăta Bucureștiul peste câțiva ani. Primăria Capitalei are deja pozele

V-ați întrebat sau imaginat vreodată cum ar putea arăta Capitala peste câțiva ani? Primăria Municipiului București a adus în atenție o serie de imagini în care apare o altă „față” a orașului. Reprezentanții primăriei aduc în discuție regenerarea urbană, precum și importanța proiectelor și a investițiilor viitoare. Primăria Capitalei a anunțat că a finalizat Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și a lansat documentul în dezbatere publică. După analiza propunerilor primite de la cetățeni, varianta finală va fi supusă votului în Consiliul General. Documentul stabilește direcțiile de dezvoltare și prioritățile de investiții pentru București în următorii ani. Cum va arăta Bucureștiul peste câțiva ani. Primăria Capitalei are deja pozele „Cum va arăta Capitala peste câțiva ani? La asta răspunde Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU)! Am finalizat-o și am pus-o în dezbatere publică. După ce vom primi feedback-ul vostru, vom duce varianta finală la vot în fața Consiliului General. Este un document extrem de important și util, care ia în calcul nevoile voastre, al cetățenilor, și care ne ajută să planificăm și gestionăm eficient proiectele și investițile făcute #PentruBucurești”, notează Primăria Municipiului București pe Facebook. Care sunt propunerile pentru București? Primăria Capitalei susține că Bucureștiul nu a avut, în ultimele decenii, o strategie unitară de dezvoltare. Documentul propune regenerarea zonelor centrale, modernizarea spațiilor publice, revitalizarea patrimoniului și extinderea infrastructurii verzi. Strategia va sta la baza accesării fondurilor europene și stabilește proiectele prioritare pentru mobilitate, digitalizare, educație, sănătate și regenerare urbană. „De peste 30 de ani, Bucureștiul a funcționat fără o strategie autentică de dezvoltare. Deciziile au fost luate de multe ori ad-hoc, fără planificare pe termen lung și fără un set clar de priorități. Iar asta a dus la haos în întreg orașul. Este necesară o strategie unitară pentru a putea schimba fața orașului! Și vom începe cu zona centrală. Ghiduri pentru regenerarea urbană Ca parte a strategiei au fost elaborate o serie de ghiduri pentru regenerare urbană, care includ modele, metodologii și concepte de intervenție coerente, de la ✔️reconfigurarea piețelor publice și ✔️a cursului Dâmboviței, la ✔️revitalizarea spațiilor gri, ✔️introducerea infrastructurii verzi urbane și ✔️revitalizarea patrimoniului cultural și istoric. În acest fel, vom putea transforma Bucureștiul într-un oraș compact, cu o identitate vizuală clară, accesibil locuitorilor și turiștilor. SIDU, INSTRUMENT PENTRU ACCESAREA FONDURILOR NERAMBURSABILE În baza #SIDU, vom putea accesa finanțările europene nerambursabile pentru dezvoltarea orașului. Prin acest document, stabilim proiectele prioritare pentru următoarea perioadă din toate domeniile, mobilitate, regenerare urbană, digitalizare, educație, sănatate sau incluziune. În strategie, sunt incluse atât lista lungă a proiectelor, cu direcțiile generale de intervenție, cât și lista scurtă, cu proiecte punctuale. Puteți consulta întreaga strategie, la link-ul din comentarii! 👇 Mai jos, randări cu felul în care ne dorim să arate Bucureștiul! Cu spații verzi puse la punct, zone pietonale, fațade de clădiri unitare!”, mai notează reprezentanții Primăriei Capitalei. Documentul cu proiectul poate fi accesat AICI. Sursă foto: Facebook, Shutterstock (rol ilustrativ)

A0 București Nord Lotul 3 se apropie de finalizare. TECNIC asigură supervizarea unui proiect-cheie pentru infrastructura Capitalei

Cu un stadiu fizic de 90%, Lotul 3 al Autostrăzii A0 București Nord intră în etapa finală de execuție. Prin serviciile de supervizare a proiectării și execuției lucrărilor, TECNIC Consulting Engineering contribuie la implementarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Autostrada de Centură București (A0) este proiectată să realizeze primul inel complet de autostradă din jurul Capitalei (51 km pe seminelul de sud și 50 km pe inelul de Nord), asigurând conexiunea dintre principalele coridoare naționale și europene de transport. Finalizarea acesteia va reduce traficul de tranzit din București, va scurta timpii de deplasare și va crește nivelul de siguranță rutieră. Lotul 3 al Sectorului Nord, cu o lungime de 8,6 kilometri, face legătura între DN2 (cunoscut ca și E85, între București și Siret, la granița cu Ucraina), în zona Afumați, și DN3 (București – Constanța), în zona Cernica. Tronsonul include o autostradă cu profil 2×2 benzi, șapte pasaje, un nod rutier de tip „trompetă dublă”, o parcare de scurtă durată și sisteme moderne de iluminat, drenaj, semnalizare și management inteligent al traficului. Contractul de proiectare și execuție, în valoare de aproape 398 milioane de lei (fără TVA), este realizat de China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), iar termenul de finalizare este iulie 2026. Supervizare tehnică pentru respectarea standardelor de calitate În cadrul proiectului, TECNIC Consulting Engineering asigură supervizarea proiectării și execuției lucrărilor, având un rol esențial în monitorizarea respectării cerințelor tehnice, a standardelor de calitate și a prevederilor contractuale. Activitatea echipei de supervizare acoperă verificarea documentației tehnice, urmărirea progresului lucrărilor, controlul calității materialelor și al execuției, coordonarea fazelor determinante, monitorizarea relocarilor de utilități și gestionarea modificărilor intervenite pe parcursul implementării. Potrivit datelor din șantier, proiectul a atins un stadiu fizic de 90%, lucrările fiind concentrate în prezent asupra finalizării infrastructurii rutiere, a structurilor și a amenajărilor necesare pentru punerea în exploatare a întregului tronson. Prin implicarea în acest proiect strategic, TECNIC Consulting Engineering contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri moderne și sigure, susținând realizarea unui obiectiv cu impact major asupra mobilității din regiunea București–Ilfov și asupra rețelei naționale de transport.

Super Cârtița care va fora tunelul Cornetu – Tigveni, pregătită să intre în piatră

„Super Cârtița” care va săpa prin Carpați drumul Autostrăzii Sibiu – Pitești este așteptată să ajungă în următoarele săptămâni la Sibiu, pe bucăți de la Călărași, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este o o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Se fac ultimele pregătiri pe tronsonul Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana va fi cel mai lung tunel al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Cei aproape 2 kilometri ai fiecărei galerii vor fi forați cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, preia G4Media. Monstrul va fi ansamblat la Sibiu Mașinăria care urmează să ajungă la Sibiu va fi asamblată la portalul dinspre Sibiu. Aceasta are un diametru de peste 12 metri și o înălțime cât un bloc de patru etaje, reprezentând cel mai mare TBM utilizat vreodată în România. „Pe întregul tronson Cornetu – Tigveni, lung de 37 km și cu o valoare de peste 1 miliard de euro, constructorul italian este mobilizat cu aproximativ 1.000 de oameni. Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș poate fi inaugurat vara aceasta Se lucrează deja la 15 dintre cele peste 50 de viaducte ale proiectului, la terasamente, excavații, ziduri de sprijin, consolidări și la impresionantul ecoduct de la Călinești, care va traversa întregul defileu al Oltului”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook. Cosma a prezentat în postarea sa și dimensiunea lucrărilor, pe care o cataloghează drept „impresionantă”: peste 9 milioane m³ de excavații aproximativ 2 milioane m³ de umpluturi peste 1 milion m³ de beton peste 100.000 tone de oțel beton aproximativ 47.000 tone de tabliere metalice aproape 2.000 de grinzi prefabricate Oficialul din Ministerul Transporturilor a afirmat că în această vară se va deschide circulația pe Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, atunci când se „va inaugura primul tunel forat de autostradă din România”.

Ion Țiriac a spus ce crede cu adevărat despre Simona Halep: A fost o minune!

Ion Țiriac (87 de ani) a spus ce crede cu adevărat despre Simona Halep (34 de ani), cea care a scris istorie în tenis pentru România, și a vorbit despre șansele ca o altă sportivă de la noi din țară să ajungă la un asemenea nivel. Magnatul român consideră că infrastructura și turneele de tenis de la noi din țară cântăresc foarte mult în formarea unor sportivi care să lupte cu șanse reale pentru a câștiga cele mai importante turnee. Magnatul Ion Țiriac a vorbit recent despre tenisul românesc și a lăudat-o pe Simona Halep, amintind de performanțele uriașe pe care sportiva din Constanța le-a înregistrat de-a lungul carierei. Celebrul om de afaceri a vorbit și despre șansele ca o altă sportivă de la noi din țară să ajungă la un asemenea nivel și consideră că infrastructura și turneele interne cântăresc foarte mult în formarea unor jucători de tenis care să lupte cu șanse reale pentru a câștiga cele mai importante competiții. „Ilie Năstase, Halep, dar au mai fost și Andrei Pavel și Horia Tecău – ei sunt singularități, excepții. Noi nu am semănat, nu culegem. Foarte simplu. Generația asta de fete care există acum e undeva rezultatul celor 35 de turnee pe care le-am înființat acum 30 de ani. Alea de 10.000 de dolari, de 5.000. Nu trebuiau să se ducă după puncte în Argentina, în Australia. Pe urmă s-a schimbat conducerea Federației și le-au tăiat. Le-am reluat acum, numai Fundația are vreo 30. Revenind: s-ar putea întâmpla să mai iasă încă o minune ca Halep, omul care ne-a adus Wimbledon-ul în casă. Asta nu trebuie uitat niciodată. Adică să ai un Wimbledon în România, ridici pălăria oricând. Deci aici suntem cu tenisul: n-ai de unde să culegi până nu sapi. Și revenim la infrastructură, deși încep și eu să mă satur”, a declarat Ion Țiriac, conform digisport.ro. Verdict despre cazul de dopaj al Simonei Halep Ion Țiriac, co-fondator al Agenției Mondiale Antidoping (WADA), a spus cine sunt vinovații în cazul de dopaj al Simonei Halep. „Astea sunt regulile pe care le-au făcut. Eu am fost la TAS și am întrebat și de Halep și i-au făcut-o. Ea a făcut o singură greșeală. «Dumneata ai fost găsită cu nu știu ce…» / «Nu știu, întrebați echipa mea, pe ăla care mi-a dat de băut, ăla care mi-a dat sticla, ăla care mi-a dat nu știu ce…». Ăla care i-a dat sticla a admis că el i-a dat sticla, dar a făcut-o după trei-patru luni și era târziu deja”, a spus Ion Țiriac pentru GSP.

Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul

România traversează o perioadă complicată în sectorul energetic, iar adaptarea rapidă la noile realități este esențială. Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a avertizat, în cadrul conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că infrastructura, distribuția, transportul și mecanismele de tranzacționare a energiei trebuie regândite urgent, într-un cadru predictibil și stabil. Sistemul energetic are nevoie de schimbări rapide și profunde pentru a face față provocărilor care se conturează, a arătat Liviu Gavrilă. „Este o perioadă complicată, cred că cu toții am înțeles că trebuie să ne mișcăm foarte repede pentru a putea să ne adaptăm la ceea ce urmează. Avem multe de rezolvat, de la infrastructură, la distribuție, transport”, a declarat vicepreședintele RWEA. Schimbarea paradigmei în piața energiei Un alt aspect important vizează transformarea modului în care energia este cumpărată și vândută. „Vrem să schimbăm paradigma și modul în care cumpărăm și vindem energie. Trebuie să facem lucrurile în timp real”, a subliniat Gavrilă. În opinia sa, digitalizarea și reacția rapidă a actorilor din piață vor deveni elemente-cheie în noua arhitectură energetică. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a Investiții accelerate și stabilitate legislativă Pentru ca tranziția să fie posibilă, investițiile trebuie accelerate pe întreg lanțul energetic, de la producție până la infrastructură și distribuție. Totodată, Liviu Gavrilă atrage atenția că lipsa unui cadru predictibil și stabil reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului. „Trebuie să accelerăm investițiile, trebuie să accelerăm practic pe întreg lanțul și să avem un cadru coerent și stabil, ceea ce din păcate nu avem.” Fondurile europene și mixul energetic, esențiale pentru viitor Vicepreședintele RWEA consideră că România trebuie să profite la maximum de finanțările europene disponibile și să mențină dialogul între toți actorii implicați. „Important este să maximizăm fondurile europene, să continuăm să ne ascultăm cu toții, pentru că e nevoie de toți.” De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării unui mix energetic echilibrat. „Să ne păstrăm mixul energetic și, nu în ultimul rând, să înțelegem că energia este de departe cel mai complex lucru.” Tocmai de aceea Liviu Gavrilă a punctat și necesitatea de a prioritiza eolianul. “Vântul bate toamna și iarna, vântul bate noaptea și trebuie să fie corelat cu solarul și stocarea”, a punctat vicpreședintele RWEA. “Nu în ultimul rând, avem șansa de creste pe lanțul de producție pentru ca suntem prezenți ca țară în lanțul de producție echipamente”, a completat vicepreședintele RWEA. Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now Un sector strategic, aflat sub presiune Mesajul transmis de Liviu Gavrilă reflectă presiunea tot mai mare asupra sectorului energetic, într-un context în care viteza deciziilor, investițiile și stabilitatea legislativă vor face diferența între adaptare și blocaj. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”

Bucureștiul a rămas în urmă la toate capitolele. Primarul Ciprian Ciucu trage un semnal de alarmă

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, afirmă că Bucureștiul este în urma altor capitale europene în ceea ce privește serviciile publice, infrastructura și organizarea urbană. Edilul a prezentat principalele probleme și direcțiile de acțiune ale administrației, conform Mediafax. Edilul a declarat că orașul are întârzieri majore în mai multe domenii esențiale, de la calitatea spațiului public până la transport. „Orașul trebuie să se schimbe. A rămas în urmă Bucureștiul în raport cu alte capitale europene. Din ce punct de vedere? Din toate punctele de vedere: calitatea serviciilor publice, calitatea spațiului public, lipsa unui sistem de mobilitate care să încurajeze inclusiv mersul cu transportul în comun. La toate astea lucrez”, a afirmat edilul. Prioritatea: investițiile și gestionarea banilor Primarul a subliniat că una dintre principalele direcții este folosirea eficientă a resurselor financiare pentru proiecte prioritare. „Sunt foarte atent la cum sunt cheltuiți banii, să fie direcționați acolo unde este nevoie de ei, în funcție de priorități și de investiții importante”, a spus Ciucu. Edilul a atras atenția asupra stării clădirilor din Capitală și a riscului seismic ridicat, menționând lipsa unei evidențe clare. „Avem un risc seismic foarte, foarte mare, pentru că avem clădiri care sunt în paragină. Tocmai am dat drumul să facem o inventariere, să avem și noi o bază de date unică cu ce clădiri are Primăria Capitalei”, a declarat primarul general. Clădiri ale primăriei, în stare avansată de degradare O parte dintre imobilele deteriorate aparțin administrației locale, a precizat primarul. „O parte dintre cele care arată foarte prost pe care le vezi în oraș sunt ale noastre. Nu e cineva care să aibă o bază de date unică și să ai o politică în ceea ce privește utilizarea lor. Sunt clădiri mari, prăpădite, cu risc seismic foarte mare, neadministrate, neocupate. Se degradează”, a spus edilul. Primarul a precizat că au fost atrase finanțări pentru consolidarea unor imobile, inclusiv din surse externe. „Am atras fonduri, inclusiv din partea unor bănci de dezvoltare internațională, ca să consolidăm vreo 20 de clădiri. E mult, nu e puțin. S-a ocupat și fostul primar de acest lucru și trebuie să-i recunosc meritul. Pe cele mai bune, care au potențial pentru piață, le concesionezi pe 30-40 de ani. Să vină cineva interesat, să deschidă un hotel mic, o librărie, o cofetărie, să o consolideze și să o reintroducă în circuitul economic sau cultural”, a declarat Ciucu. Concluzia trasă de Ciprian Ciucu: lipsa direcției politice În final, Ciucu a spus că problemele nu țin de lipsa instituțiilor, ci de absența unei politici publice clare. „Avem instituții care se ocupă cu asta, dar în lipsa voinței politice și a manifestării autorității, adică să ai o politică publică, lucrurile au rămas în această stare”, a conchis Ciucu. Recomandarea autorului: Ciprian Ciucu, poziție în privința manifestărilor LGBTQ: „Vreau să trăiesc într-o societate liberă” Grupările #rezist au început mobilizarea pentru un miting pro-Bolojan! Oana Pellea și Andrei Caramitru anunță deja primul eveniment pentru luni seara, în Piața Victoriei. Nu lipsesc nici Manole și „Șora”

Compania românească Citadina 98 țintește marile lucrări de infrastructură. Portofoliul de 145 de milioane de euro îi susține extinderea

Compania românească Citadina 98 vizează extindera către proiecte de anvergură precum autostrăzi, drumuri expres și lucrări feroviare, spune într-un interviu pentru Economedia, Dinu Constantin Mînzat, directorul general al companiei. Constructorul din Galați gestionează în prezent lucrări de aproximativ 145 de milioane de euro, cu un portofoliu dominat de proiecte publice de infrastructură, dar susținut și de contracte private pentru echilibrarea fluxurilor financiare.  În prezent, compania derulează mai multe șantiere, în special în județul Galați și în zona de est a țării, unde lucrările vizează atât modernizarea infrastructurii rutiere (inclusiv DN25), cât și proiecte urbane: transport public cu tramvaiul, modernizarea bulevardelor sau regenerarea urbană. Stadiile de execuție variază de la faze incipiente până la proiecte aproape finalizate, însă unele lucrări depind de asigurarea finanțării, în special prin programul „Anghel Saligny”. Pe lângă proiectele rutiere, compania a intrat și pe segmentul feroviar și are în execuție lucrări pentru redeschiderea circulației pe linia Galați – Bârlad, afectată de calamități naturale. De asemenea, Citadina 98 a depus oferte pentru loturi din drumul expres Suceava – Siret și susține că analizează constant oportunități în funcție de complexitatea de execuție. Pe termen mediu, compania vizează consolidarea poziției în infrastructura mare și diversificarea către noi segmente. Economedia: La ce valoare se ridică în prezent portofoliul total de lucrări al Citadina 98 și ce pondere reprezintă contractele publice vs. cele private? Ce domenii cuprinde portofoliul de lucrări? Dinu Constantin Mînzat: Portofoliul actual reflectă direcția strategică a companiei, fiind concentrat în principal pe lucrări de infrastructură rutieră, construcții hidrotehnice și rețele tehnico-edilitare. Din punct de vedere tehnic, aceste proiecte implică un grad ridicat de complexitate, întrucât presupun integrarea mai multor tipuri de lucrări — terasamente, structuri rutiere, sisteme de drenaj, sisteme de sprijiniri cu palplanse metalice si coloane forate din beton armat, structuri hidrotehnice tip cheu/estacada, lucrări de consolidare versanti, relocări de utilități — fiecare având particularități tehnologice și riscuri specifice. Din perspectivă operațională, provocarea majoră constă în coordonarea simultană a fluxurilor tehnologice, logistice și administrative. În infrastructură, execuția nu înseamnă doar punerea în operă a soluțiilor tehnice, ci un proces continuu de adaptare la condițiile reale din teren, la constrângerile de proiectare și la interdependențele instituționale. Portofoliul companiei este unul solid și diversificat, format preponderent din contracte publice, ceea ce este firesc având în vedere specificul lucrărilor de infrastructură. În același timp, avem și proiecte în zona privată, care ne ajută să menținem un echilibru sănătos al activității și al fluxurilor financiare. Strategia noastră este să menținem un mix echilibrat, astfel încât compania să nu fie dependentă de un singur segment de piață. Valoarea totala a portofoliului de lucrări aflate în derulare este de aproximativ 145 milioane euro. Economedia: Ce domenii majore acoperă portofoliul companiei – infrastructură rutieră, lucrări edilitare, poduri și pasaje, construcții civile, alte segmente?

Video exclusiv | Construim viitorul – Locuința eficientă energetic: cum ajunge casa să producă, să stocheze și să consume inteligent energia

Reducerea consumului de energie și independența față de furnizori devin obiective-cheie pentru locuințele moderne. Dan Tudose – expert în energie verde și sisteme de stocare – explică de ce echipamentele eficiente, producția locală de energie și stocarea transformă casa într-un sistem energetic autonom. O locuință modernă trebuie, înainte de toate, să consume cât mai puțină energie. Aceasta este premisa de la care pornește orice decizie legată de proiectare, echipare și exploatare pe termen lung. „Cel mai mult are nevoie să nu consume foarte multă energie și, implicit, să folosească echipamente eficiente energetic, dar și să-și producă o parte din energia pe care o poate stoca”, spune Dan Tudose. Conceptul de eficiență nu se limitează, însă, la aparate cu consum redus, ci presupune o abordare integrată: modul în care casa este construită. tipul de echipamente instalate. capacitatea de a produce și gestiona energia proprie. „Trebuie să construim casa astfel încât să consume cât mai puțină energie, iar dispozitivele pe care le planificăm în interior să fie cu consum redus. În același timp, este esențial să ne producem și să ne stocăm energia”, a adăugat specialistul. Producție locală și transformare eficientă a energiei Un rol central îl joacă sistemele fotovoltaice, iar energia solară poate fi valorificată prin sisteme de încălzire eficiente, criteriul principal fiind randamentul. „Ideea este să consumăm o anumită unitate de energie electrică, de exemplu kilowați-oră, și să producem mai multă energie termică. De aceea este important să alegem corect pompa de căldură sau alte echipamente eficiente”, spune Tudose. Expertul a și explicat mecanismul: un randament ridicat înseamnă o transformare superioară a energiei electrice în energie termică, ceea ce face ca producția proprie să fie folosită cât mai eficient pe parcursul anului. Stocarea energiei și siguranța alimentării Atunci când producția proprie nu este suficientă pentru a fi asigurat necesarul, energia poate fi preluată din rețeaua națională. Aceasta poate fi și stocată, pentru a evita întreruperile care pot afecta atât confortul locuinței, cât și activitățile economice. Energia stocată poate fi utilizată flexibil, în funcție de scenarii de consum adaptate stilului de viață al locatarilor. „Putem programa intervale orare dimineața, la prânz sau seara, în funcție de când suntem acasă sau nu, inclusiv în weekend, pentru a produce energie termică — caldă iarna și rece vara”, a mai exemplificat Dan Tudose. Backup și independență energetică Capacitatea de stocare este influențată direct de buget, însă există o recomandare minimă pentru siguranță energetică. „Recomandarea este să avem cel puțin o zi de backup, o rezervă în bateriile de stocare”, mai spune Dan Tudose. Scopul final al acestui mix de soluții este reducerea dependenței de furnizori și a cheltuielilor recurente. „Facem un mix, astfel încât să reducem dependența de furnizori, să devenim independenți, să ne producem energia și să reducem cele trei facturi recurente: energia electrică, gazele și combustibilul”, a conchis Dan Tudose. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3) S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani

Video exclusiv | Construim viitorul: De la casă normală la casă pasivă – ce înseamnă performanța unei locuințe

Construirea unei case nu mai înseamnă doar ziduri și acoperiș, ci un proces complex care implică proiectare atentă, autorizare, bugetare realistă și alegeri tehnice cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea explică, pentru Gândul, diferențele esențiale dintre o locuință obișnuită și una pasivă, de la costuri și execuție până la amortizarea investiției și confortul real al locuirii. Construcția unei case este drum care începe cu ideea și se finalizează abia atunci când este nu doar terminată, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale celor care o vor locui. Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în ansamblu. „O casă înseamnă să parcurgi niște pași în proiectare, să obții o autorizare – mai simplă sau mai complexă – și apoi să construiești respectând ceea ce a fost proiectat și autorizat, astfel încât rezultatul final să fie fericit atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea. Autorizația și performanța energetică, impuse sau recomandate Autorizarea unei construcții nu este doar o formalitate birocratică, ci include cerințe tot mai clare legate de performanța energetică și, în unele cazuri, de sustenabilitate. Acestea provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice. „Aceste cerințe pot fi impuse sau doar recomandate, depinde de caz. Important este ca beneficiarul să știe de la început ce își dorește de la proiect, ce așteptări are de la viitoarea clădire și care este bugetul disponibil”, a continuat specialistul. Complexitate mai mare, investiție mai mare Diferențele dintre o locuință „normală” și una cu performanțe ridicate sunt semnificative, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea execuției, dar și nevoia de constructori capabili să respecte proiectul. „Pe măsură ce crește nivelul de complexitate, crește și nivelul de implicare financiară. Mai apare un factor foarte important: capacitatea constructorului de a transpune proiectul și de a atinge obiectivele stabilite”, a mai spus arhitectul. Amortizarea investiției, pe termen lung O casă performantă presupune o investiție inițială mai mare, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin costuri reduse de exploatare: „Există o durată de amortizare care poate fi de 10, 15 sau chiar 20 de ani. Totul depinde de soluțiile stabilite la început de drum și de variabilele luate în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea. Din punct de vedere al performanței energetice, o locuință obișnuită respectă un consum reglementat prin normative legale, calculat fie în kilowați-oră pe metru pătrat pe an, fie prin soluții constructive standard. „O casă normală poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă termoizolație și finisaje. Se montează o tâmplărie bună, de preferat cu trei foi de sticlă, și se adaugă sisteme de încălzire moderne, cum ar fi pompele de căldură”, mai spune arhitectul. La acestea se pot adăuga sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru limitarea pierderilor energetice. Casa pasivă: standarde mult mai stricte Prin comparație, casa pasivă duce toate aceste principii la un nivel superior. Izolația este mai groasă, ferestrele sunt certificate și extrem de performante, iar punțile termice trebuie eliminate aproape complet. De ce? Explică tot arhirectul Sergiu Petrea: „La o casă pasivă vorbim despre absența punților termice – acele zone prin care căldura se pierde spre exterior, cum sunt balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător”. Ventilația cu recuperare de căldură nu mai este opțională, ci obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi mari de energie. Un alt element-cheie este etanșeitatea clădirii „Casele pasive trebuie să respecte un standard foarte clar de etanșare. Pierderile mici, însumate, pot duce la neatingerea standardului de performanță”, a conchis arhitectul Sergiu Petrea. În concluzie, alegerea dintre o casă „normală” și una pasivă nu este doar o chestiune de buget, ci una de viziune pe termen lung. După cum subliniază specialistul, deciziile luate la începutul drumului influențează nu doar costurile inițiale, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pentru zeci de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDARDEA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3) S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani