Etichetă: infrastructura

Olivia Ciobanu-Oprescu: Cu toții suntem parteneri și trebuie să punem umărul la dezvoltarea orașului Buftea

Administratorul public al Județului Ilfov, Olivia Ciobanu-Oprescu, a subliniat, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere”, importanța colaborării dintre administrația publică, mediul privat și comunitate. Aceasta a transmis că dezvoltarea Buftei presupune un efort comun, orientat spre soluții și proiecte care să răspundă nevoilor unei comunități aflate în creștere. Olivia Ciobanu-Oprescu a identificat colaborarea dintre administrație, mediul privat și comunitate drept una dintre principalele concluzii ale discuțiilor purtate în cadrul conferinței. „Cea mai importantă concluzie este că noi cu toții suntem parteneri. Atât mediul privat, cât și administrația publică și cam toată lumea trebuie să înțeleagă că, fiind parteneri, trebuie să punem toți umărul”, a declarat administratorul public al Județului Ilfov. În opinia sa, dialogul dintre diferitele componente ale comunității trebuie să fie orientat spre identificarea unor soluții concrete, nu spre dispute sau reproșuri. „Să nu ne mai judecăm așa cum se întâmplă în prezent și să gândim efectiv, să gândim soluții astfel încât să ne bucurăm împreună de roadele proiectelor pe care le implementăm”, a subliniat Olivia Ciobanu-Oprescu. Dezvoltarea imobiliară și economică are nevoie de infrastructură Administratorul public al Județului Ilfov a arătat că dezvoltarea orașului trebuie susținută de investiții corespunzătoare în infrastructură și servicii publice. „Că vorbim de ansambluri rezidențiale, că vorbim de ansambluri logistice sau industriale, avem nevoie de infrastructură, circulație, avem nevoie de infrastructură edilitară”, a explicat aceasta. Potrivit Oliviei Ciobanu-Oprescu, dezvoltarea economică și urbană trebuie să fie însoțită de o planificare care să țină cont de nevoile comunității și de capacitatea infrastructurii publice de a susține creșterea orașului. Școli, grădinițe, spitale și spații de recreere O dezvoltare urbană echilibrată presupune, în același timp, investiții în servicii publice și în calitatea vieții locuitorilor, a mai arătat administratorul public al Județului Ilfov. „Avem, totodată, nevoie de școli, grădinițe și spitale, parcuri, zone de agrement, să ne bucurăm de lacurile acestui oraș minunat”, a declarat Olivia Ciobanu-Oprescu. Astfel, proiectele de dezvoltare trebuie să fie privite într-un context mai larg, care să includă atât infrastructura necesară mobilității și activităților economice, cât și facilitățile de care oamenii au nevoie în viața de zi cu zi. „Un efort colectiv susținut” În viziunea administratorului public al Județului Ilfov, obiectivele de dezvoltare ale orașului Buftea nu pot fi atinse prin acțiuni izolate, ci doar prin implicarea tuturor celor care contribuie la viața comunității. „Toate acestea nu se pot face stând pur și simplu, ci cu un efort colectiv susținut, pe care cu siguranță trebuie să-l facem cu toții pentru a ne bucura cu toții”, a concluzionat Olivia Ciobanu-Oprescu. Mesajul transmis la conferință pune accent pe parteneriat, dialog și responsabilitate comună, într-un moment în care Buftea se află într-un proces de dezvoltare urbană și economică ce presupune investiții atât în infrastructură, cât și în serviciile destinate comunității. Conferința „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere” a fost organizată de Consiliul Județean Ilfov și a pus în dialog liderii administrației publice locale și județene cu reprezentanți din domeniul infrastructurii, educației și serviciilor.

Gheorghe Pistol: Ne dorim ca Buftea să devină un pol de dezvoltare urbană

Primarul orașului Buftea, Gheorghe Pistol, a vorbit, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere”, despre direcția în care trebuie să se dezvolte orașul și despre necesitatea unei implicări comune a administrației, mediului de afaceri, organizațiilor neguvernamentale și locuitorilor. Edilul își propune ca Buftea să devină un oraș atractiv pentru locuire, muncă și investiții, în care oamenii să își dorească să rămână și să își construiască viitorul. Edilul Gheorghe Pistol, ajuns la al patrulea mandat, a subliniat că obiectivul administrației locale este ca Buftea să își consolideze rolul de centru de dezvoltare urbană și economică, capabil să atragă atât locuitori, cât și investiții și noi oportunități de afaceri. „Ne dorim ca Buftea să devină un pol de dezvoltare urbană în care oamenii să fie atrași pentru a locui în Buftea, pentru a munci în Buftea, pentru a atrage investiții, pentru a încuraja mediul de afaceri și a crea noi oportunități pentru cei care vor să vină la noi în localitate”, a declarat primarul orașului. Potrivit lui Gheorghe Pistol, dezvoltarea localității trebuie să aibă în vedere nu doar investițiile în infrastructură, ci și crearea unui mediu favorabil pentru locuire, muncă și dezvoltarea mediului privat. „Este momentul să ne axăm pe viitor” În intervenția sa, primarul a pus accent pe necesitatea unei viziuni pe termen lung pentru Buftea și pe capacitatea comunității de a transforma proiectele de dezvoltare în rezultate concrete. „Este momentul să ne axăm pe viitor, pe tot ceea ce putem schimba în bine”, a transmis Gheorghe Pistol. Edilul consideră însă că această transformare nu poate fi realizată exclusiv prin eforturile administrației locale, ci presupune colaborarea tuturor celor implicați în viața comunității. Dezvoltarea orașului, un proiect al întregii comunități Gheorghe Pistol a vorbit despre necesitatea unei implicări directe și constante din partea tuturor actorilor care pot contribui la dezvoltarea orașului. „Acest lucru este posibil doar prin implicare directă, implicare care să vină dinspre noi toți: autorități locale, centrale, mediu de afaceri, ONG-uri, până la fiecare locuitor în parte”, a afirmat primarul. În viziunea sa, colaborarea dintre administrație, instituțiile centrale, mediul privat și societatea civilă poate reprezenta baza proiectelor care vor defini dezvoltarea orașului în următorii ani. „De acțiunile fiecăruia dintre noi depinde ca acest proiect de viitor să fie o reușită”, a mai spus Gheorghe Pistol. Un oraș în care oamenii să își construiască viitorul Una dintre principalele direcții prezentate de edil este creșterea atractivității orașului pentru locuitori, astfel încât Buftea să nu fie doar un loc de tranzit sau de rezidență, ci o comunitate în care oamenii să își dorească să își construiască viața. „Și pentru că am vorbit de viitor, ne dorim un oraș în care oamenii să își dorească să crească, să trăiască, să muncească și să rămână în localitate”, a concluzionat primarul Gheorghe Pistol. Mesajul transmis la conferință conturează astfel o viziune în care dezvoltarea urbană a Buftei este legată atât de atragerea investițiilor și susținerea mediului de afaceri, cât și de crearea unor condiții care să îi determine pe oameni să aleagă orașul pentru locuire, muncă și construirea unui viitor pe termen lung. Conferința „Dezvoltarea orașului Buftea – infrastructură, mobilitate și investiții pentru o comunitate în creștere” a fost organizată de Consiliul Județean Ilfov și a pus în dialog liderii administrației publice locale și județene cu reprezentanți din domeniul infrastructurii, educației și serviciilor.

România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane de euro. Care este explicația România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane

Înzestrarea Armatei Române cu două noi corvete ușoare a generat un paradox financiar aparent inexplicabil la prima vedere. România și Bulgaria cumpără platforme navale similare, construite de același grup industrial german, Rheinmetall/NVL. Cu toate acestea, pe hârtie, programul naval românesc apare ca fiind cu aproximativ 340 de milioane de euro mai scump. Rapoartele oficiale, contractele și comunicatele producătorului arată că diferența uriașă de preț nu provine din faptul că vecinii bulgari au reușit să negocieze prețuri mai bune ca ale noastre. Plătim mai mult pe aceleași modele de nave din cauza echipamentelor pe care le-am ales pentru corvete și pentru că România a ales să folosească banii din bugetul Apărării pentru a acoperi găurile financiare din industria navală locală. Care este diferența dintre cele două programe militare în documentele oficiale Ca să înțelegem de ce bulgarii plătesc mai puțin decât noi, trebuie să comparăm cele două programe de înzestrare militară. În cazul României, prin Mecanismul SAFE, avem contracte de achiziție cu Rheinmetall/NVL în valoare de 920 de milioane de euro (fără TVA). În schimbul acestor bani urmează să primim patru nave: două de patrulare maritimă și două de intervenție pentru scafandri. Conform informărilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) către Parlament, doar cele două nave de patrulare costă aproximativ 836 de milioane de euro, iar navele ar trebui să fie construite pe plan local. De cealaltă parte, programul Bulgariei (MMPV 90) prevedea un buget inițial de aproximativ 420 de milioane de euro pentru două platforme navale, fără armament și muniție. Costul total al achizițiilor a ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro, sumă care a inclus și logistica sau armamentul de bază. Bulgaria pare că plătește mai puțin pentru că a spart achiziția corvetelor în mai multe contracte Analiza documentelor oficiale arată că această diferență de sute de milioane de euro este generată de trei factori majori veniți din deciziile politice și structurare financiară. Primul este legat de abordarea statului vecin. Bulgaria a ales o strategie a contractelor fragmentate pentru a menține costurile inițiale la un nivel aparent scăzut. Deși bugetul asumat de guvernul bulgar a fost de 500 de milioane de euro, comisia de apărare din Parlamentul de la Sofia a aprobat ulterior un proiect separat, în valoare de aproape 100 de milioane de euro. Această finanțare suplimentară este destinată exclusiv sistemelor de război electronic și capabilităților avansate antisubmarin. Practic, dacă se adună costurile navei de bază, cel al armamentului și cel al sistemelor electronice adiționale, prețul real al programului bulgar este mult mai apropiat de prețul pe care îl plătește și România. Echiparea superioară a navelor. România cumpără corvete care pot fi folosite din prima zi Al doilea factor major este reprezentat de faptul că România a ales să echipeze corvetele cu mai multă tehnologie militară încă de la început. Oferta NVL/Rheinmetall a fost acceptată de MApN tocmai pentru că livrează o soluție integrată: sistem radar de conducere a focului, sonar de corp, sistem de management al luptei complet operațional, artilerie de precizie și rachete moderne. Practic, România cumpără nave gata de luptă, în timp ce Bulgaria le dotează treptat, după achiziție. Salvarea Șantierului Naval Mangalia din bugetul Apărării, prin programul SAFE Cea mai mare diferență dintre prețurile plătite de România și Bulgaria este acoperită de salvarea Șantierului Naval Mangalia. Programul european SAFE, accesat de România, prevede credite cu dobândă redusă pentru investiții militare. O mare parte din creditul accesat de România pentru investiții militare merge către plata datoriilor istorice pe care le are Șantierul Naval Mangalia. Conform tabelului preliminar de creanțe și planului de reorganizare consultat de CITR, Șantierul Naval Mangalia are datorii totale de aproximativ 1,05–1,08 miliarde lei, adică în jur de 207–213 milioane de euro, la care se adaugă datorii curente de peste 160 milioane lei acumulate după intrarea în soluționare a procedurii de faliment. Statul român folosește contractul de aproape un miliard de euro semnat cu Rheinmetall pentru a scăpa de datoriile șantierului de la malul mării, încercând să îl salveze din pragul falimentului și să îl transforme într-un activ viabil pentru apărare.

Cum va arăta Bucureștiul peste câțiva ani. Primăria Capitalei are deja pozele

V-ați întrebat sau imaginat vreodată cum ar putea arăta Capitala peste câțiva ani? Primăria Municipiului București a adus în atenție o serie de imagini în care apare o altă „față” a orașului. Reprezentanții primăriei aduc în discuție regenerarea urbană, precum și importanța proiectelor și a investițiilor viitoare. Primăria Capitalei a anunțat că a finalizat Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și a lansat documentul în dezbatere publică. După analiza propunerilor primite de la cetățeni, varianta finală va fi supusă votului în Consiliul General. Documentul stabilește direcțiile de dezvoltare și prioritățile de investiții pentru București în următorii ani. Cum va arăta Bucureștiul peste câțiva ani. Primăria Capitalei are deja pozele „Cum va arăta Capitala peste câțiva ani? La asta răspunde Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU)! Am finalizat-o și am pus-o în dezbatere publică. După ce vom primi feedback-ul vostru, vom duce varianta finală la vot în fața Consiliului General. Este un document extrem de important și util, care ia în calcul nevoile voastre, al cetățenilor, și care ne ajută să planificăm și gestionăm eficient proiectele și investițile făcute #PentruBucurești”, notează Primăria Municipiului București pe Facebook. Care sunt propunerile pentru București? Primăria Capitalei susține că Bucureștiul nu a avut, în ultimele decenii, o strategie unitară de dezvoltare. Documentul propune regenerarea zonelor centrale, modernizarea spațiilor publice, revitalizarea patrimoniului și extinderea infrastructurii verzi. Strategia va sta la baza accesării fondurilor europene și stabilește proiectele prioritare pentru mobilitate, digitalizare, educație, sănătate și regenerare urbană. „De peste 30 de ani, Bucureștiul a funcționat fără o strategie autentică de dezvoltare. Deciziile au fost luate de multe ori ad-hoc, fără planificare pe termen lung și fără un set clar de priorități. Iar asta a dus la haos în întreg orașul. Este necesară o strategie unitară pentru a putea schimba fața orașului! Și vom începe cu zona centrală. Ghiduri pentru regenerarea urbană Ca parte a strategiei au fost elaborate o serie de ghiduri pentru regenerare urbană, care includ modele, metodologii și concepte de intervenție coerente, de la ✔️reconfigurarea piețelor publice și ✔️a cursului Dâmboviței, la ✔️revitalizarea spațiilor gri, ✔️introducerea infrastructurii verzi urbane și ✔️revitalizarea patrimoniului cultural și istoric. În acest fel, vom putea transforma Bucureștiul într-un oraș compact, cu o identitate vizuală clară, accesibil locuitorilor și turiștilor. SIDU, INSTRUMENT PENTRU ACCESAREA FONDURILOR NERAMBURSABILE În baza #SIDU, vom putea accesa finanțările europene nerambursabile pentru dezvoltarea orașului. Prin acest document, stabilim proiectele prioritare pentru următoarea perioadă din toate domeniile, mobilitate, regenerare urbană, digitalizare, educație, sănatate sau incluziune. În strategie, sunt incluse atât lista lungă a proiectelor, cu direcțiile generale de intervenție, cât și lista scurtă, cu proiecte punctuale. Puteți consulta întreaga strategie, la link-ul din comentarii! 👇 Mai jos, randări cu felul în care ne dorim să arate Bucureștiul! Cu spații verzi puse la punct, zone pietonale, fațade de clădiri unitare!”, mai notează reprezentanții Primăriei Capitalei. Documentul cu proiectul poate fi accesat AICI. Sursă foto: Facebook, Shutterstock (rol ilustrativ)

A0 București Nord Lotul 3 se apropie de finalizare. TECNIC asigură supervizarea unui proiect-cheie pentru infrastructura Capitalei

Cu un stadiu fizic de 90%, Lotul 3 al Autostrăzii A0 București Nord intră în etapa finală de execuție. Prin serviciile de supervizare a proiectării și execuției lucrărilor, TECNIC Consulting Engineering contribuie la implementarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Autostrada de Centură București (A0) este proiectată să realizeze primul inel complet de autostradă din jurul Capitalei (51 km pe seminelul de sud și 50 km pe inelul de Nord), asigurând conexiunea dintre principalele coridoare naționale și europene de transport. Finalizarea acesteia va reduce traficul de tranzit din București, va scurta timpii de deplasare și va crește nivelul de siguranță rutieră. Lotul 3 al Sectorului Nord, cu o lungime de 8,6 kilometri, face legătura între DN2 (cunoscut ca și E85, între București și Siret, la granița cu Ucraina), în zona Afumați, și DN3 (București – Constanța), în zona Cernica. Tronsonul include o autostradă cu profil 2×2 benzi, șapte pasaje, un nod rutier de tip „trompetă dublă”, o parcare de scurtă durată și sisteme moderne de iluminat, drenaj, semnalizare și management inteligent al traficului. Contractul de proiectare și execuție, în valoare de aproape 398 milioane de lei (fără TVA), este realizat de China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), iar termenul de finalizare este iulie 2026. Supervizare tehnică pentru respectarea standardelor de calitate În cadrul proiectului, TECNIC Consulting Engineering asigură supervizarea proiectării și execuției lucrărilor, având un rol esențial în monitorizarea respectării cerințelor tehnice, a standardelor de calitate și a prevederilor contractuale. Activitatea echipei de supervizare acoperă verificarea documentației tehnice, urmărirea progresului lucrărilor, controlul calității materialelor și al execuției, coordonarea fazelor determinante, monitorizarea relocarilor de utilități și gestionarea modificărilor intervenite pe parcursul implementării. Potrivit datelor din șantier, proiectul a atins un stadiu fizic de 90%, lucrările fiind concentrate în prezent asupra finalizării infrastructurii rutiere, a structurilor și a amenajărilor necesare pentru punerea în exploatare a întregului tronson. Prin implicarea în acest proiect strategic, TECNIC Consulting Engineering contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri moderne și sigure, susținând realizarea unui obiectiv cu impact major asupra mobilității din regiunea București–Ilfov și asupra rețelei naționale de transport.

Super Cârtița care va fora tunelul Cornetu – Tigveni, pregătită să intre în piatră

„Super Cârtița” care va săpa prin Carpați drumul Autostrăzii Sibiu – Pitești este așteptată să ajungă în următoarele săptămâni la Sibiu, pe bucăți de la Călărași, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este o o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Se fac ultimele pregătiri pe tronsonul Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana va fi cel mai lung tunel al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Cei aproape 2 kilometri ai fiecărei galerii vor fi forați cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, preia G4Media. Monstrul va fi ansamblat la Sibiu Mașinăria care urmează să ajungă la Sibiu va fi asamblată la portalul dinspre Sibiu. Aceasta are un diametru de peste 12 metri și o înălțime cât un bloc de patru etaje, reprezentând cel mai mare TBM utilizat vreodată în România. „Pe întregul tronson Cornetu – Tigveni, lung de 37 km și cu o valoare de peste 1 miliard de euro, constructorul italian este mobilizat cu aproximativ 1.000 de oameni. Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș poate fi inaugurat vara aceasta Se lucrează deja la 15 dintre cele peste 50 de viaducte ale proiectului, la terasamente, excavații, ziduri de sprijin, consolidări și la impresionantul ecoduct de la Călinești, care va traversa întregul defileu al Oltului”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook. Cosma a prezentat în postarea sa și dimensiunea lucrărilor, pe care o cataloghează drept „impresionantă”: peste 9 milioane m³ de excavații aproximativ 2 milioane m³ de umpluturi peste 1 milion m³ de beton peste 100.000 tone de oțel beton aproximativ 47.000 tone de tabliere metalice aproape 2.000 de grinzi prefabricate Oficialul din Ministerul Transporturilor a afirmat că în această vară se va deschide circulația pe Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, atunci când se „va inaugura primul tunel forat de autostradă din România”.

Ion Țiriac a spus ce crede cu adevărat despre Simona Halep: A fost o minune!

Ion Țiriac (87 de ani) a spus ce crede cu adevărat despre Simona Halep (34 de ani), cea care a scris istorie în tenis pentru România, și a vorbit despre șansele ca o altă sportivă de la noi din țară să ajungă la un asemenea nivel. Magnatul român consideră că infrastructura și turneele de tenis de la noi din țară cântăresc foarte mult în formarea unor sportivi care să lupte cu șanse reale pentru a câștiga cele mai importante turnee. Magnatul Ion Țiriac a vorbit recent despre tenisul românesc și a lăudat-o pe Simona Halep, amintind de performanțele uriașe pe care sportiva din Constanța le-a înregistrat de-a lungul carierei. Celebrul om de afaceri a vorbit și despre șansele ca o altă sportivă de la noi din țară să ajungă la un asemenea nivel și consideră că infrastructura și turneele interne cântăresc foarte mult în formarea unor jucători de tenis care să lupte cu șanse reale pentru a câștiga cele mai importante competiții. „Ilie Năstase, Halep, dar au mai fost și Andrei Pavel și Horia Tecău – ei sunt singularități, excepții. Noi nu am semănat, nu culegem. Foarte simplu. Generația asta de fete care există acum e undeva rezultatul celor 35 de turnee pe care le-am înființat acum 30 de ani. Alea de 10.000 de dolari, de 5.000. Nu trebuiau să se ducă după puncte în Argentina, în Australia. Pe urmă s-a schimbat conducerea Federației și le-au tăiat. Le-am reluat acum, numai Fundația are vreo 30. Revenind: s-ar putea întâmpla să mai iasă încă o minune ca Halep, omul care ne-a adus Wimbledon-ul în casă. Asta nu trebuie uitat niciodată. Adică să ai un Wimbledon în România, ridici pălăria oricând. Deci aici suntem cu tenisul: n-ai de unde să culegi până nu sapi. Și revenim la infrastructură, deși încep și eu să mă satur”, a declarat Ion Țiriac, conform digisport.ro. Verdict despre cazul de dopaj al Simonei Halep Ion Țiriac, co-fondator al Agenției Mondiale Antidoping (WADA), a spus cine sunt vinovații în cazul de dopaj al Simonei Halep. „Astea sunt regulile pe care le-au făcut. Eu am fost la TAS și am întrebat și de Halep și i-au făcut-o. Ea a făcut o singură greșeală. «Dumneata ai fost găsită cu nu știu ce…» / «Nu știu, întrebați echipa mea, pe ăla care mi-a dat de băut, ăla care mi-a dat sticla, ăla care mi-a dat nu știu ce…». Ăla care i-a dat sticla a admis că el i-a dat sticla, dar a făcut-o după trei-patru luni și era târziu deja”, a spus Ion Țiriac pentru GSP.

Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul

România traversează o perioadă complicată în sectorul energetic, iar adaptarea rapidă la noile realități este esențială. Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a avertizat, în cadrul conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că infrastructura, distribuția, transportul și mecanismele de tranzacționare a energiei trebuie regândite urgent, într-un cadru predictibil și stabil. Sistemul energetic are nevoie de schimbări rapide și profunde pentru a face față provocărilor care se conturează, a arătat Liviu Gavrilă. „Este o perioadă complicată, cred că cu toții am înțeles că trebuie să ne mișcăm foarte repede pentru a putea să ne adaptăm la ceea ce urmează. Avem multe de rezolvat, de la infrastructură, la distribuție, transport”, a declarat vicepreședintele RWEA. Schimbarea paradigmei în piața energiei Un alt aspect important vizează transformarea modului în care energia este cumpărată și vândută. „Vrem să schimbăm paradigma și modul în care cumpărăm și vindem energie. Trebuie să facem lucrurile în timp real”, a subliniat Gavrilă. În opinia sa, digitalizarea și reacția rapidă a actorilor din piață vor deveni elemente-cheie în noua arhitectură energetică. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a Investiții accelerate și stabilitate legislativă Pentru ca tranziția să fie posibilă, investițiile trebuie accelerate pe întreg lanțul energetic, de la producție până la infrastructură și distribuție. Totodată, Liviu Gavrilă atrage atenția că lipsa unui cadru predictibil și stabil reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului. „Trebuie să accelerăm investițiile, trebuie să accelerăm practic pe întreg lanțul și să avem un cadru coerent și stabil, ceea ce din păcate nu avem.” Fondurile europene și mixul energetic, esențiale pentru viitor Vicepreședintele RWEA consideră că România trebuie să profite la maximum de finanțările europene disponibile și să mențină dialogul între toți actorii implicați. „Important este să maximizăm fondurile europene, să continuăm să ne ascultăm cu toții, pentru că e nevoie de toți.” De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării unui mix energetic echilibrat. „Să ne păstrăm mixul energetic și, nu în ultimul rând, să înțelegem că energia este de departe cel mai complex lucru.” Tocmai de aceea Liviu Gavrilă a punctat și necesitatea de a prioritiza eolianul. “Vântul bate toamna și iarna, vântul bate noaptea și trebuie să fie corelat cu solarul și stocarea”, a punctat vicpreședintele RWEA. “Nu în ultimul rând, avem șansa de creste pe lanțul de producție pentru ca suntem prezenți ca țară în lanțul de producție echipamente”, a completat vicepreședintele RWEA. Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now Un sector strategic, aflat sub presiune Mesajul transmis de Liviu Gavrilă reflectă presiunea tot mai mare asupra sectorului energetic, într-un context în care viteza deciziilor, investițiile și stabilitatea legislativă vor face diferența între adaptare și blocaj. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”

Bucureștiul a rămas în urmă la toate capitolele. Primarul Ciprian Ciucu trage un semnal de alarmă

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, afirmă că Bucureștiul este în urma altor capitale europene în ceea ce privește serviciile publice, infrastructura și organizarea urbană. Edilul a prezentat principalele probleme și direcțiile de acțiune ale administrației, conform Mediafax. Edilul a declarat că orașul are întârzieri majore în mai multe domenii esențiale, de la calitatea spațiului public până la transport. „Orașul trebuie să se schimbe. A rămas în urmă Bucureștiul în raport cu alte capitale europene. Din ce punct de vedere? Din toate punctele de vedere: calitatea serviciilor publice, calitatea spațiului public, lipsa unui sistem de mobilitate care să încurajeze inclusiv mersul cu transportul în comun. La toate astea lucrez”, a afirmat edilul. Prioritatea: investițiile și gestionarea banilor Primarul a subliniat că una dintre principalele direcții este folosirea eficientă a resurselor financiare pentru proiecte prioritare. „Sunt foarte atent la cum sunt cheltuiți banii, să fie direcționați acolo unde este nevoie de ei, în funcție de priorități și de investiții importante”, a spus Ciucu. Edilul a atras atenția asupra stării clădirilor din Capitală și a riscului seismic ridicat, menționând lipsa unei evidențe clare. „Avem un risc seismic foarte, foarte mare, pentru că avem clădiri care sunt în paragină. Tocmai am dat drumul să facem o inventariere, să avem și noi o bază de date unică cu ce clădiri are Primăria Capitalei”, a declarat primarul general. Clădiri ale primăriei, în stare avansată de degradare O parte dintre imobilele deteriorate aparțin administrației locale, a precizat primarul. „O parte dintre cele care arată foarte prost pe care le vezi în oraș sunt ale noastre. Nu e cineva care să aibă o bază de date unică și să ai o politică în ceea ce privește utilizarea lor. Sunt clădiri mari, prăpădite, cu risc seismic foarte mare, neadministrate, neocupate. Se degradează”, a spus edilul. Primarul a precizat că au fost atrase finanțări pentru consolidarea unor imobile, inclusiv din surse externe. „Am atras fonduri, inclusiv din partea unor bănci de dezvoltare internațională, ca să consolidăm vreo 20 de clădiri. E mult, nu e puțin. S-a ocupat și fostul primar de acest lucru și trebuie să-i recunosc meritul. Pe cele mai bune, care au potențial pentru piață, le concesionezi pe 30-40 de ani. Să vină cineva interesat, să deschidă un hotel mic, o librărie, o cofetărie, să o consolideze și să o reintroducă în circuitul economic sau cultural”, a declarat Ciucu. Concluzia trasă de Ciprian Ciucu: lipsa direcției politice În final, Ciucu a spus că problemele nu țin de lipsa instituțiilor, ci de absența unei politici publice clare. „Avem instituții care se ocupă cu asta, dar în lipsa voinței politice și a manifestării autorității, adică să ai o politică publică, lucrurile au rămas în această stare”, a conchis Ciucu. Recomandarea autorului: Ciprian Ciucu, poziție în privința manifestărilor LGBTQ: „Vreau să trăiesc într-o societate liberă” Grupările #rezist au început mobilizarea pentru un miting pro-Bolojan! Oana Pellea și Andrei Caramitru anunță deja primul eveniment pentru luni seara, în Piața Victoriei. Nu lipsesc nici Manole și „Șora”

Compania românească Citadina 98 țintește marile lucrări de infrastructură. Portofoliul de 145 de milioane de euro îi susține extinderea

Compania românească Citadina 98 vizează extindera către proiecte de anvergură precum autostrăzi, drumuri expres și lucrări feroviare, spune într-un interviu pentru Economedia, Dinu Constantin Mînzat, directorul general al companiei. Constructorul din Galați gestionează în prezent lucrări de aproximativ 145 de milioane de euro, cu un portofoliu dominat de proiecte publice de infrastructură, dar susținut și de contracte private pentru echilibrarea fluxurilor financiare.  În prezent, compania derulează mai multe șantiere, în special în județul Galați și în zona de est a țării, unde lucrările vizează atât modernizarea infrastructurii rutiere (inclusiv DN25), cât și proiecte urbane: transport public cu tramvaiul, modernizarea bulevardelor sau regenerarea urbană. Stadiile de execuție variază de la faze incipiente până la proiecte aproape finalizate, însă unele lucrări depind de asigurarea finanțării, în special prin programul „Anghel Saligny”. Pe lângă proiectele rutiere, compania a intrat și pe segmentul feroviar și are în execuție lucrări pentru redeschiderea circulației pe linia Galați – Bârlad, afectată de calamități naturale. De asemenea, Citadina 98 a depus oferte pentru loturi din drumul expres Suceava – Siret și susține că analizează constant oportunități în funcție de complexitatea de execuție. Pe termen mediu, compania vizează consolidarea poziției în infrastructura mare și diversificarea către noi segmente. Economedia: La ce valoare se ridică în prezent portofoliul total de lucrări al Citadina 98 și ce pondere reprezintă contractele publice vs. cele private? Ce domenii cuprinde portofoliul de lucrări? Dinu Constantin Mînzat: Portofoliul actual reflectă direcția strategică a companiei, fiind concentrat în principal pe lucrări de infrastructură rutieră, construcții hidrotehnice și rețele tehnico-edilitare. Din punct de vedere tehnic, aceste proiecte implică un grad ridicat de complexitate, întrucât presupun integrarea mai multor tipuri de lucrări — terasamente, structuri rutiere, sisteme de drenaj, sisteme de sprijiniri cu palplanse metalice si coloane forate din beton armat, structuri hidrotehnice tip cheu/estacada, lucrări de consolidare versanti, relocări de utilități — fiecare având particularități tehnologice și riscuri specifice. Din perspectivă operațională, provocarea majoră constă în coordonarea simultană a fluxurilor tehnologice, logistice și administrative. În infrastructură, execuția nu înseamnă doar punerea în operă a soluțiilor tehnice, ci un proces continuu de adaptare la condițiile reale din teren, la constrângerile de proiectare și la interdependențele instituționale. Portofoliul companiei este unul solid și diversificat, format preponderent din contracte publice, ceea ce este firesc având în vedere specificul lucrărilor de infrastructură. În același timp, avem și proiecte în zona privată, care ne ajută să menținem un echilibru sănătos al activității și al fluxurilor financiare. Strategia noastră este să menținem un mix echilibrat, astfel încât compania să nu fie dependentă de un singur segment de piață. Valoarea totala a portofoliului de lucrări aflate în derulare este de aproximativ 145 milioane euro. Economedia: Ce domenii majore acoperă portofoliul companiei – infrastructură rutieră, lucrări edilitare, poduri și pasaje, construcții civile, alte segmente?