Industria, altădată mândrie națională, continuă în picaj și în 2026. Cu cât a scăzut producția industrială în primele 5 luni ale anului
Producția industrială a scăzut în primele cinci luni ale anului cu 3,3% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,1%, pe fondul scăderilor înregistrate la industria prelucrătoare și industria extractivă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în luna mai, față de aprilie 2026, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută, însă a scăzut cu 2,8% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Comparativ cu mai 2025, producția industrială a fost mai mică cu 7,3% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată. Loading … În luna mai 2026, comparativ cu aprilie, producția industrială a crescut cu 3,1% ca serie brută. Evoluția a avut la bază creșterea industriei prelucrătoare, de 4,7%, și a industriei extractive, de 1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 7,7%. Sursa: INS Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția industrială a fost mai mică cu 2,8% față de luna precedentă, din cauza scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,2%, industria prelucrătoare, -2,4%, și industria extractivă, -1,1%. Toate sectoarele industriale au fost pe minus comparativ cu anul 2025 Comparativ cu mai 2025, producția industrială a scăzut cu 7,3% ca serie brută. Industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 7,9%, industria extractivă de 5%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat de 3,8%. Sursa: INS Ca serie ajustată, producția industrială a fost cu 5,3% sub nivelul din mai 2025, după scăderi în industria prelucrătoare, -5,5%, industria extractivă, -4,8% și în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, -3,1%. Scăderea din primele cinci luni a venit din industria prelucrătoare și cea extractivă În primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 3,3%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare, 4,5%, şi industria extractivă, 1,8%. În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,1%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost mai mică cu 3,1%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (4,3%) şi industriei extractive (1,8%), în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,6%, arată INS.
Moștenirea lui Bolojan. Inflația a scăzut ușor în iunie, dar serviciile continuă să se scumpească accelerat. Ce prețuri au explodat
Cele mai mari majorări de prețuri au fost consemnate în sectorul serviciilor, unde creșterea anuală a fost de 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, în timp ce alimentele au înregistrat o creștere de 5,75%. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru compararea inflației la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, acesta a fost de 99,94% în iunie față de mai, ceea ce indică o ușoară scădere lunară. Care au fost cele mai mari scumpiri La servicii și la mărfuri nealimentare sunt cele mai mari scumpiri: în iunie, serviciile erau mai scumpe cu 13,67% față de aceeași lună din 2025, iar mărfurile nealimentare cu 12,29%. Sursa: Institutul Național de Statistică În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune asupra inflației, cu o creștere anuală de aproape 60%, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Scumpiri importante au fost înregistrate și la carburanți. Benzina este mai scumpă cu 22,75%, iar motorina cu 28,16% comparativ cu iunie 2025. De asemenea, energia termică a crescut cu 10,70%, iar cărțile, ziarele și revistele s-au scumpit cu 10,76%. Sursa: Institutul Național de Statistică În același interval, detergenții au înregistrat o majorare de 9,41%, articolele de igienă și cosmeticele de 6,96%, tutunul și țigările de 6,81%, gazele naturale de 4,70%, iar medicamentele de 4,30%. Ce alimente s-au scumpit cel mai mult La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia urcând cu 19,90%, lapte de vacă, cu o creștere de 12,13% și carnea de vită care s-a scumpit cu 11,95%. Sursa: Institutul Național de Statistică
INS: Veniturile gospodăriilor au crescut cu 13,6% în 2025, dar cheltuielile au reprezentat 85,5% din total. Pe ce dau românii cei mai mulți bani lunar
Veniturile gospodăriilor din România au continuat să crească în 2025, însă și cheltuielile au crescut într-un ritm susținut. Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei, respectiv 3.782 lei per persoană, în creștere cu 13,6%, respectiv cu 14,5% față de anul 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Cheltuielile au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creștere cu 1.024 lei față de 2024. Potrivit datelor publicate de INS, cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii. Acestea au reprezentat 68,5% din totalul încasărilor unei gospodării, echivalentul a 6.438 lei pe lună. Pe locul al doilea s-au situat prestațiile sociale, care au adus în medie 1.879 de lei pe lună și au reprezentat 20% din veniturile totale. Datele arată și o diferență semnificativă între orașe și sate. În mediul urban, venitul mediu lunar pe persoană a ajuns la 4.489 de lei, în timp ce în mediul rural a fost de 3.038 de lei. Sursa: Institutul Național de Statistică Ce mai mare pondere a cheltuielilor unei gospodării este destinată consumului curent. În medie, românii au cheltuit 4.833 de lei lunar pentru consum, adică 60% din totalul cheltuielilor. O altă categorie importantă este reprezentată de impozite, contribuții și taxe care au însumat aproape 2.700 de lei pe gospodărie și o treime din cheltuielile totale. Sursa: Institutul Național de Statistică Aceleași date arată că o treime din cheltuieli merge pe alimente și băuturi nealcoolice. Astfel, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au rămas principala destinație a banilor, cu o medie de 1.533 de lei pe lună. Pe locul doi se situează cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu 761 de lei pe lună, respectiv 15,7% din consum. La polul opus se află educația, iar datele INS arată că gospodăriile au cheltuit în medie doar 27 de lei pe lună pentru această categorie, adică doar 0,6% din cheltuielile totale de consum. Sursa: Institutul Național de Statistică Mediul urban continuă să cheltuie mai mult decât cel rural Diferențele dintre mediul urban și cel rural se observă și la capitolul cheltuieli. O gospodărie din mediul urban a cheltuit în medie 9.123 de lei pe lună, cu aproximativ 30% mai mult decât una din mediul rural. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.816 lei în orașe și de 2.622 lei la sate. Sursa: Institutul Național de Statistică
România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România
Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială. Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Producția industrială din România a crescut în martie 2026 cu 11,6% față de luna precedentă, pe serie brută, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, sectorul industrial rămâne pe scădere comparativ cu anul trecut și pe ansamblul primului trimestru din 2026. Datele publicate de INS confirmă că industria românească continuă să fie afectată de slăbirea cererii și de probleme din industria prelucrătoare, principlaul motor al economiei industriale. Comparativ cu martie 2025, producția industrială a scăzut cu 0,7% pe serie brută și cu 2,2% pe serie ajustată sezonier. Sursa: Institutul Național de Statistică „Faţă de luna martie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 0,7% ca serie brută și cu 2,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, arată datele INS. Pe ansamblul primului trimestru din 2026 (ianuarie-martie), industria a înregistrat un declin de 2% față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută și de 2,4% pe serie ajustată. Seria brută arată evoluția efectivă a producției industriale, fără ajustări sezoniere, în timp ce seria ajustată elimină influențele sezoniere și ale numărului de zile lucrătoare, pentru a reflecta mai clar tendința reală. Industria prelucrătoare trage în jos rezultatele INS arată că scăderea pe termen anual este determinată în principal de industria prelucrătoare, unde producția a coborât cu 3,2%. În schimb, industria extractivă și sectorul energetic au înregistrat creșteri ușoare, între 1 și 3%, fără să compenseze însă pierderile din zona manufacturieră. Sursa: Institutul Național de Statistică „Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,2%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 3,7%, respectiv cu 1,3%”. Sectoarele din industrie au evoluat diferit Susținută de creșteri de două cifre pe termen scurt, +24% față de februarei, pe partea de structură, industria extractivă a crescut atât lunar, cât și anual. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a avut un parcurs neuniform, creștere lunară de 13,3%, dar scădere anuală, ceea ce indică fluctuații mari în producție. De asemenea, energia electrică și termică a scăzut ușor față de februarie, -2,8%, dar a înregistrat o creștere de 3,6% pe termen anual. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut cu 11% în ultimul trimestru din 2025. Cât de mulți bani merg pe mâncare și locuință
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut în ultimul trimestru din 2025 cu 11% față de perioada similară a anului anterior, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor publicate de INS, în trimestrul IV al anului 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei lunar pe o gospodărie, ceea ce înseamnă 3.566 lei pe o persoană, în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.466 lei lunar pe o gospodărie și au format 68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor. Sursa: Institutul Național de Statistică De aemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție au avut-o veniturile din prestații sociale de 1.877 lei lunar pe o gospodărie, cât și veniturile în natură de 591 lei lunar pe o gospodărie. Au crescut însă și cheltuielile. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul IV din 2025, în termeni nominali, de 8075 lei pe o gospodărie, adică 3249 lei pe o persoană, și au reprezentat 85,4% din veniturile totale, în scădere cu 4 lei pe o gospodărie față de trimestrul III 2025. Comparativ cu trimestrul IV al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4511 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 74,2%, mai mare cu 14,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Sursa: Institutul Național de Statistică Câți bani merg pe mâncare? Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1555 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor, 32,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 761 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 379 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru transport în valoare de 339 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,0%. Care au fost principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării În trimestrul IV 2025, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4834 lei lunar pe o gospodărie (59,9%) şi transferurile către administraţia publică şi către fondurile publice şi private de asigurări sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2.711 lei pe o gospodărie (33,6%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii plătesc mai mult pe TAXE și impozite decât pe mâncare/Date-șoc din ultimul raport al INS Românii cumpără mai puțin de Paște decât de alte sărbători. Un sondaj recent arată că trei sferturi dintre oameni sunt stresați din cauza banilor
Comerțul cu amănuntul a scăzut cu peste 6% în luna februarie. Vânzările de produse nealimentare și carburanți sunt cele mai afectate
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, cu 6,8% ca serie brută și 6,2% ajustat sezonier, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Datele INS semnalează o deteriorarea clară a consumului populației. Scăderea este generalizată și afectează aproape toate segmentele majore de retail, cu excepția unei contracții marginale mai temperate la alimente. Declinul anual din februarie este explicat în principal de scăderile la produsele alimentare, -10,1%, carbunrați, -10,3% și alimente, băuturi și tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică „Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 7,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-10,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%)”, arată datele INS. Februarie 2026 comparativ cu ianuarie 2026 În luna februarie volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a scăzut comparativ cu luna precedentă pe ansamblu cu 0,4% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, -1,2% și la vânzările de produse nealimentare, -0,9%. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 0,6%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna februarie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 0,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, +1,2% şi la vânzările de produse nealimentare, +0,1%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,4%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 În februarie 2026, comparativ cu februarie anul trecut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o scădere pe ansamblu, cu 6,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -10,3%, vânzările de produse nealimentare, -10,1% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2026, comparativ cu luna februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 6,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare, -9,4%, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -4,3% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,8%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu avertizează că „scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul” Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025
Afacerile din comerțul cu ridicata s-au prăbușit în luna ianuarie 2026. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), față de decembrie 2025, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a scăzut cu peste 23%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, ca sere brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%. „În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, s-au înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri, -47,9%, comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații, -35,6%, comerțul cu ridicata nespecializat, -28,4%, activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, -24,9%, comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, -23,5%, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, -23,3%, comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, -12,8% și la comerțul cu ridicata specializat al altor produse, -12,0%. Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Sursa: Institutul Național de Statistică Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata nespecializat, -15,2%, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii, -8,4%, comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului, -7,0%, comerţul cu ridicata specializat al altor produse, -3,4% și la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri, -2,0%. Creșteri au înregistrat: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, +22,0%, comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, +0,9% și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, +0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
INS: Exporturile au scăzut cu 4,7% în ianuarie 2026, faţă de ianuarie 2025, iar importurile au scăzut cu 7,7%.
Exporturile României au scăzut cu 4,7% în ianuarie 2026, față de aceeași lună a anului precedent, iar importurile au scăzut cu 7,7%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, deficitul balanței comerciale a scăzut cu 15,5%. În ianuarie 2026, România a exportat bunuri în valoare de 6,9 miliarde de euro și a importat bunuri în valoare de 9,2 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a fost de 2,3 miliarde de euro, mai mic decât în ianuarie 2025, atunci când depășea 2,7 miliarde de euro. În ianuarie 2026, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport, 45,3% la export și 35,5% la import și alte produse manufacturate, 27,8% la export și 27,9% la import. „În luna ianuarie 2026, exporturile FOB au însumat 6903,1 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 9228,6 milioane euro. Faţă de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au scăzut cu 4,7%, iar importurile au scăzut cu 7,7%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2026 a fost de 2325,5 milioane euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025”, arată datele INS. În categoria alimente și animale vii, România a exportat aproximativ 485 milioane euro și a importat de aproximativ 778 milioane euro. Importurile de alimente au scăzut puternic față de anul trecut, -16,3%, iar la combustibili și energie, exporturile și importurile au scăzut și ele cu -12,9%, respectiv -14,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, datele publicate de INS arată că atât exporturile, cât și importurile au scăzut față de aceeași lună din 2025. Exporturile au scăzut cu 4,7%, în timp ce importurile au scăzut cu 7,7%, iar deficitul comercial s-a redus pentru că importurile au scăzut mai mult decât exporturile. RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
Început de an dezastruos pentru turismul românesc. INS confirmă declinul: Sosirile şi înnoptările turiștilor au scăzut în ianuarie 2026
Austeritatea continuă să lovească în turismul românesc în 2026, iar cifrele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă trendul. Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au scăzut cu 7,3%, respectiv cu 8,5% în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în prima lună a anului au însumat 785.800 persoane, din care cele ale turiștilor români au reprezentat 81,6%, iar sosirile turiștilor străini 18,4%. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în ianuarie 2026 au însumat 1,486 milioane, în scădere cu 8,5% față de cele din luna ianuarie 2025. Sursa: Institutul Național de Statistică Din numărul total de înnoptări, cele ale turiștilor români au reprezentat 78,2%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 21,8%. Situația nu este mai bună nici la numărul de înnoptări petrecute de turiști în unitățile de cazare. Durata medie a șederii în ianuarie 2026 a fost de 1,8 zile la turiștii români și de 2,2 zile la turiștii străini. „Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna ianuarie 2026, a fost de 20,4% din total structurilor de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2025”, se arată în comunicatul transmis de INS. Capitala conduce clasamentul la numărul de turiști Pe județe, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat în ianuarie 2026 valori mai bune în București, 124.000 de persoane, Brașov, 122.100 de persoane și Prahova, 49.900 de persoane. La capitolul înnoptări în astfel de structuri, clasamentul a rămas neschimbat, iar pe țări, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Italia, 17.300 de persoane, Republica Moldova, 11.300 de persoane și Israel, 11.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale INS confirmă declinul turismului românesc. Numărul turiștilor străini și al nopților petrecute în structuri de cazare a scăzut în 2025