România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România
Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială. Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Producția industrială din România a crescut în martie 2026 cu 11,6% față de luna precedentă, pe serie brută, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, sectorul industrial rămâne pe scădere comparativ cu anul trecut și pe ansamblul primului trimestru din 2026. Datele publicate de INS confirmă că industria românească continuă să fie afectată de slăbirea cererii și de probleme din industria prelucrătoare, principlaul motor al economiei industriale. Comparativ cu martie 2025, producția industrială a scăzut cu 0,7% pe serie brută și cu 2,2% pe serie ajustată sezonier. Sursa: Institutul Național de Statistică „Faţă de luna martie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 0,7% ca serie brută și cu 2,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, arată datele INS. Pe ansamblul primului trimestru din 2026 (ianuarie-martie), industria a înregistrat un declin de 2% față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută și de 2,4% pe serie ajustată. Seria brută arată evoluția efectivă a producției industriale, fără ajustări sezoniere, în timp ce seria ajustată elimină influențele sezoniere și ale numărului de zile lucrătoare, pentru a reflecta mai clar tendința reală. Industria prelucrătoare trage în jos rezultatele INS arată că scăderea pe termen anual este determinată în principal de industria prelucrătoare, unde producția a coborât cu 3,2%. În schimb, industria extractivă și sectorul energetic au înregistrat creșteri ușoare, între 1 și 3%, fără să compenseze însă pierderile din zona manufacturieră. Sursa: Institutul Național de Statistică „Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,2%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 3,7%, respectiv cu 1,3%”. Sectoarele din industrie au evoluat diferit Susținută de creșteri de două cifre pe termen scurt, +24% față de februarei, pe partea de structură, industria extractivă a crescut atât lunar, cât și anual. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a avut un parcurs neuniform, creștere lunară de 13,3%, dar scădere anuală, ceea ce indică fluctuații mari în producție. De asemenea, energia electrică și termică a scăzut ușor față de februarie, -2,8%, dar a înregistrat o creștere de 3,6% pe termen anual. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut cu 11% în ultimul trimestru din 2025. Cât de mulți bani merg pe mâncare și locuință
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut în ultimul trimestru din 2025 cu 11% față de perioada similară a anului anterior, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor publicate de INS, în trimestrul IV al anului 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei lunar pe o gospodărie, ceea ce înseamnă 3.566 lei pe o persoană, în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.466 lei lunar pe o gospodărie și au format 68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor. Sursa: Institutul Național de Statistică De aemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție au avut-o veniturile din prestații sociale de 1.877 lei lunar pe o gospodărie, cât și veniturile în natură de 591 lei lunar pe o gospodărie. Au crescut însă și cheltuielile. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul IV din 2025, în termeni nominali, de 8075 lei pe o gospodărie, adică 3249 lei pe o persoană, și au reprezentat 85,4% din veniturile totale, în scădere cu 4 lei pe o gospodărie față de trimestrul III 2025. Comparativ cu trimestrul IV al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4511 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 74,2%, mai mare cu 14,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Sursa: Institutul Național de Statistică Câți bani merg pe mâncare? Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1555 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor, 32,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 761 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 379 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru transport în valoare de 339 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,0%. Care au fost principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării În trimestrul IV 2025, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4834 lei lunar pe o gospodărie (59,9%) şi transferurile către administraţia publică şi către fondurile publice şi private de asigurări sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2.711 lei pe o gospodărie (33,6%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii plătesc mai mult pe TAXE și impozite decât pe mâncare/Date-șoc din ultimul raport al INS Românii cumpără mai puțin de Paște decât de alte sărbători. Un sondaj recent arată că trei sferturi dintre oameni sunt stresați din cauza banilor
Comerțul cu amănuntul a scăzut cu peste 6% în luna februarie. Vânzările de produse nealimentare și carburanți sunt cele mai afectate
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, cu 6,8% ca serie brută și 6,2% ajustat sezonier, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Datele INS semnalează o deteriorarea clară a consumului populației. Scăderea este generalizată și afectează aproape toate segmentele majore de retail, cu excepția unei contracții marginale mai temperate la alimente. Declinul anual din februarie este explicat în principal de scăderile la produsele alimentare, -10,1%, carbunrați, -10,3% și alimente, băuturi și tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică „Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 7,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-10,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%)”, arată datele INS. Februarie 2026 comparativ cu ianuarie 2026 În luna februarie volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a scăzut comparativ cu luna precedentă pe ansamblu cu 0,4% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, -1,2% și la vânzările de produse nealimentare, -0,9%. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 0,6%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna februarie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 0,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, +1,2% şi la vânzările de produse nealimentare, +0,1%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,4%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 În februarie 2026, comparativ cu februarie anul trecut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o scădere pe ansamblu, cu 6,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -10,3%, vânzările de produse nealimentare, -10,1% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2026, comparativ cu luna februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 6,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare, -9,4%, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -4,3% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,8%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu avertizează că „scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul” Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
INS: Comerțul cu ridicata s-a prăbușit în prima lună din an. Cât de mult a scăzut cifra de afaceri față de decembrie 2025
Afacerile din comerțul cu ridicata s-au prăbușit în luna ianuarie 2026. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), față de decembrie 2025, cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a scăzut cu peste 23%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, ca sere brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%. „În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, s-au înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri, -47,9%, comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații, -35,6%, comerțul cu ridicata nespecializat, -28,4%, activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, -24,9%, comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, -23,5%, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, -23,3%, comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, -12,8% și la comerțul cu ridicata specializat al altor produse, -12,0%. Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Sursa: Institutul Național de Statistică Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata nespecializat, -15,2%, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii, -8,4%, comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului, -7,0%, comerţul cu ridicata specializat al altor produse, -3,4% și la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri, -2,0%. Creșteri au înregistrat: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, +22,0%, comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare, +0,9% și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii, +0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria începe anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în ianuarie 2026 cu 16% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
INS: Exporturile au scăzut cu 4,7% în ianuarie 2026, faţă de ianuarie 2025, iar importurile au scăzut cu 7,7%.
Exporturile României au scăzut cu 4,7% în ianuarie 2026, față de aceeași lună a anului precedent, iar importurile au scăzut cu 7,7%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, deficitul balanței comerciale a scăzut cu 15,5%. În ianuarie 2026, România a exportat bunuri în valoare de 6,9 miliarde de euro și a importat bunuri în valoare de 9,2 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a fost de 2,3 miliarde de euro, mai mic decât în ianuarie 2025, atunci când depășea 2,7 miliarde de euro. În ianuarie 2026, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport, 45,3% la export și 35,5% la import și alte produse manufacturate, 27,8% la export și 27,9% la import. „În luna ianuarie 2026, exporturile FOB au însumat 6903,1 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 9228,6 milioane euro. Faţă de luna ianuarie 2025, exporturile din luna ianuarie 2026 au scăzut cu 4,7%, iar importurile au scăzut cu 7,7%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2026 a fost de 2325,5 milioane euro, mai mic cu 425,1 milioane euro (-15,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025”, arată datele INS. În categoria alimente și animale vii, România a exportat aproximativ 485 milioane euro și a importat de aproximativ 778 milioane euro. Importurile de alimente au scăzut puternic față de anul trecut, -16,3%, iar la combustibili și energie, exporturile și importurile au scăzut și ele cu -12,9%, respectiv -14,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, datele publicate de INS arată că atât exporturile, cât și importurile au scăzut față de aceeași lună din 2025. Exporturile au scăzut cu 4,7%, în timp ce importurile au scăzut cu 7,7%, iar deficitul comercial s-a redus pentru că importurile au scăzut mai mult decât exporturile. RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
Început de an dezastruos pentru turismul românesc. INS confirmă declinul: Sosirile şi înnoptările turiștilor au scăzut în ianuarie 2026
Austeritatea continuă să lovească în turismul românesc în 2026, iar cifrele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă trendul. Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au scăzut cu 7,3%, respectiv cu 8,5% în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în prima lună a anului au însumat 785.800 persoane, din care cele ale turiștilor români au reprezentat 81,6%, iar sosirile turiștilor străini 18,4%. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în ianuarie 2026 au însumat 1,486 milioane, în scădere cu 8,5% față de cele din luna ianuarie 2025. Sursa: Institutul Național de Statistică Din numărul total de înnoptări, cele ale turiștilor români au reprezentat 78,2%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 21,8%. Situația nu este mai bună nici la numărul de înnoptări petrecute de turiști în unitățile de cazare. Durata medie a șederii în ianuarie 2026 a fost de 1,8 zile la turiștii români și de 2,2 zile la turiștii străini. „Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna ianuarie 2026, a fost de 20,4% din total structurilor de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2025”, se arată în comunicatul transmis de INS. Capitala conduce clasamentul la numărul de turiști Pe județe, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat în ianuarie 2026 valori mai bune în București, 124.000 de persoane, Brașov, 122.100 de persoane și Prahova, 49.900 de persoane. La capitolul înnoptări în astfel de structuri, clasamentul a rămas neschimbat, iar pe țări, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Italia, 17.300 de persoane, Republica Moldova, 11.300 de persoane și Israel, 11.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale INS confirmă declinul turismului românesc. Numărul turiștilor străini și al nopților petrecute în structuri de cazare a scăzut în 2025
INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut față de anul 2024, ca serie brută, cu 2,2% în 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Activitățile agențiilor turistice și a tur-operatorilor au scăzut cel mai mult, cu aproximativ 14%, în timp ce serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare au crescut cu 7,6%. Potrivit INS, activitatea de servicii de piață prestate populației a scăzut în 2025 ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la activitățile agențiilor turistice și a tur-operatorilor, -13,9%, activitățile de spălare și curățare a articolelor textile și a produselor din blană, -3,2%, activitățile de jocuri de noroc și alte activități reacreative, -3,1% și activitățile hotelurilor și restaurantelor, -1,9%. La polul opus se află serviciile de coafură și alte activități de înfrumuseţare, care au înregistrat o creștere de 7,6%. „Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în anul 2025 a înregistrat o cifră de afaceri cu 2,2% mai mică comparativ cu anul 2024, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la: activităţile agenţiilor turistice şi turoperatorilor (-13,9%), activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-3,2%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-3,1%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-1,9%)”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește serviciile de piață prestate populației, serie brută, în luna decembrie 2025, față de luna precedentă, volumul cifrei de faceri a înregistrat o creștere cu 7,9%, datorită creșterilor înregistrate la serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare, +18,8%, activitățile hotelurilor și restaurantelor, +8,3% și la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative, +7,1%. Scăderi au înregistrat activitățile de spălare și curățare a articolelor textile și a produselor din blană, -1,5% și activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor, -1,1%. Decembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024 Comparativ cu luna decembrie 2024, în luna decembrie 2025 activitatea de servicii de piață prestate populației, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 1,2% mai mică. Scăderea a fost cauzată de activitățile de spălare și curățare a articolelor textile și a produselor de blană, -9,9%, activitățile agențiilor turisitice și tur-operatorilor, -8,9%, activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative, -3,3% și activitățile hotelurilor și restaurantelor, -1,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
România e campioană la importurile de gaze naturale. Producția a scăzut cu 0,9% în 2025, în timp ce importurile au crescut cu 75%
Producția de gaze naturale a României a scăzut cu 0,9% în 2025, echivalentul a 67.600 tep sub nivelul anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În paralel, țara noastră a devenit lider la importurile de gaze naturale, care au crescut cu 75% față de 2024. Deși România importă mai mult decât exportă, prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză sunt optimiste și indică o creștere a producției interne și o reducere a importurilor până în 2027. Datele publicate de INS arată că producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 7,503 milioane tone de petrol în 2025, cu 0,9% mai puțin decât în 2024. Pe de altă parte, importurile au crescut cu 1,368 milioane tep față de 2024, până la aproximativ 3,2 milioane tep. Este important de menționat faptul că datele INS se referă la producția efectivă din 2025, în timp ce datele CNSP estimează evoluția producției și importurilor pentru perioada 2025–2027. CNSP spune că producția va crește până în 2027, iar importurile vor scădea De asemenea, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că producția de gaze naturale a României ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima prognoză publicată de CNSP, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep, pentru 2026 una de 7,907 milioane tep și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep. Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză În ceea ce privește importurile de gaze, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027, de -6%, în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar cu o menținere a tranzitului către piețele externe. CNSP estima, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). România importă gaze naturale deși depozitele sunt pline Chiar dacă prognoza CNSP indică o reducere a importurilor în următorii ani, România a importat masiv în 2025. Deși țara noastră are în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană, într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Capacitatea maximă de extracție a gazelor din depozite este de 30-32 milioane de metri cubi pe zi, dar aceasta poate fi atinsă doar la începutul sezonului rece, la începutul lunii decembrie, atunci când depozitele sunt pline. Sursa foto: Mediafax foto De asemenea, capacitatea de extracție scade pe măsură ce din depozite încep să fie scoase și, pe lângă motivele tehnice, există motive comerciale legate de costuri. Furnizorii de gaze naturale decid dacă aduc gaze din import dacă acestea sunt mai ieftine decât cele produse intern. Ministrul Energiei: România are suficiente gaze pentru sezonul rece Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România are suficiente resurse pentru sezonul rece și a respins zvonurile potrivit cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze din cauza ajutorului acordat Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, Ivan a precizat că „folosim gazele naturale ale altor state pentru a-i ajuta pe vecinii noștri” și susține că în acest fel „companiile românești fac profituri”. „România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 milioane m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul Riscă România să intre în colaps energetic? În cea mai grea iarnă din ultimii 5 ani, țara noastră a importat 12,6 milioane de metri cubi de gaze. Facturi cu 30% mai mari în ianuarie
Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare încă merg încă
Cifra de afaceri din industrie a încheiat anul 2025 cu o creștere de 3,2% față de anul precedent, însă sectorul energetic a tras în jos rezultatul general, după o scădere de 5,3% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Industria bunurilor de folosință și industria bunurilor intermediare au înregistrat cele mai mari scăderi din 2025. Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna precedentă, a scăzut per total cu 6,7%, arată datele INS. Cauza o reprezintă scăderile înregistrate în industria extractivă, -8,7% și în industria prelucrătoare, -6,7%. Pe marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat scăderi de 22,1%, industria bunurilor intermediare, 17,6% și industria energetică, scăderi de 7,5%. Creșteri au fost înregistrate la industria bunurilor de uz curent, 3,0% și la industria bunurilor de capital, 0,5%. Este important de menționat faptul că datele publicate de Institutul Național de Statistică sunt exprimate în termeni nominali, fără ajustarea cu inflația. Astfel, în condițiile în care inflația anuala a României a fost de 10%, iar cifra de afaceri a crescut cu doar 5%, în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor, rezultă o scădere de aproximativ 5%. Practic, creșterea este doar pe hârtie pentru că, în mod realist, volumul efectiv de activitate al companiilor a scăzut. Sursa: Institutul Național de Statistică Datele INS mai indică faptul că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în decembrie 2025 față de aceeași lună a anului precedent, cu 6,1% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +6,4%. Comparativ cu anul trecut, industria extractivă a scăzut cu 0,9% iar pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat industria bunurilor de capital, +8,5%, industria bunurilor de uz curent, +7,3% și industria bunurilor intermediare, +5,8%. Și în acest caz industria energetică a înregistrat o scădere de 3,4%, iar industria bunurilor de folosință îndelungată o scădere de 2,5%. Industria energetică a scăzut în 2025 comparativ cu 2024 Comparația dintre anul 2025 și 2024 arată că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali cu 3,2% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă, +9,5% și în industria prelucrătoare, +2,9%. Când vine vorba de marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată, cea a bunurilor de capital, a bunurilor de uz curent și a bunurilor intermediare au crescut. La polul opus se află industria energetică, cu o scădere de 5,3% a cifrei de afaceri, în cursul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă