Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică pentru Gândul
Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a publicat o analiză de specialitate în care a arătat că România a pierdut 4 milioane de români în ultimii 35 de ani. Gândul a stat de vorbă cu un sociolog și un economist pentru a explica amploarea exodului românilor, care nu mai este doar o problemă demografică, ci o probă pentru sustenabilitatea modelului economic și instituțional al României. Populația României a trecut printr-o transformare demografică dramatică în ultimele decenii. Fenomenul emigrației masive a început după 1990, când aproape 100.000 de români au părăsit țara, iar în anul 2024 a fost înregistrat un nou record de plecări definitive. Datele INS arată că în perioada 1990-2024, peste 800.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. Astfel, după un vârf de aproape 100.000 de plecări în 1990, emigrarea s-a redus până la finalul anilor 90, apoi a revenit pe trend ascendent după 2011. Un an mai târziu, în 2012, plecările definitive au depășit 30.000, iar în 2024 au atins din nou pragul de 50.000. Mai mult de jumătate dintre români nu mai au încredere în justiție Aceeași analiză a președintelui INS arată că migrația externă a avut o contribuție de 63% la acest declin, iar sporul natural negativ de 37%. Mai mult, în intervalul 2014-2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în același interval. Un alt indicator îngrijorător este lipsa de încredere în justiție. Un sondaj realizat de INSCOP în 2025 arată că românii au o neîncredere generalizată cu privire la modul în care este aplicată legea. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 68,5%, au încredere în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii și doar 29,8% au încredere în mare sau foarte mare măsură că legea este aplicată în mod egal. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat în 2025, aproximativ 43 de milioane de persoane din UE locuiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, adică aproximativ 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, 32,6% provin dintr-un alt stat membru, iar 67,4% din țări din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se numără printre statele cu ponderi reduse ale populației rezidente născute în străinătate, dar se află printre țările cu cele mai mari fluxuri de emigrație externă. Adrian Mitroi: Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), explică pentru Gândul faptul că reducerea populației României nu este doar o statistică demografică, ci o mutație structurală cu implicații economice, instituționale și morale. De asemenea, acesta susține că deficitul de forță de muncă este acut în sectoarele productive, iar salariile nu au inversat tendința de migrare. „Importul de forță de muncă din Asia atenuează temporar dezechilibrul, dar nu înlocuiește capitalul uman pierdut. Economia poate importa brațe de muncă. Nu poate importa cu aceeași ușurință coeziune socială, cultură profesională și capital de încredere. Dincolo de cifre, se vede un gol: șantiere întârziate, investiții amânate, antreprenori care nu găsesc personal. Dar mai există un gol mai puțin măsurabil – acela al inițiativei și al energiei sociale.” De asemenea, economistul subliniază că exodul românilor trebuie înțeles ca un „vot” economic repetat, prin care cetățenii sancționează calitatea mediului administrativ și a oportunităților oferite în România. În opinia acestuia, o economie poate continua să funcționeze o perioadă din inerție, însă fără un capital uman solid, fără încredere în instituții și fără percepția unui sistem echitabil, nu poate genera prosperitate durabilă. „Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat, individual, asupra calității mediului economic și administrativ. O economie poate funcționa o perioadă prin inerție, susținută de consum și remitențe. Dar fără capital uman solid, fără încredere și fără sentimentul de echitate, nu poate construi prosperitate durabilă.” Vladimir Ionaș: România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială Din perspectivă socială, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că datele prezintă o realitate dură asupra căreia s-a tot atras atenția în ultimii ani. În opinia acestuia, datele INS indică faptul că țara noastră pierde anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică și culturală a României. De asemenea, sociologul susține că efectele exodului se vor reflecta cel mai tare odată cu pensionarea decrețeilor, iar economia României „se va sufoca”. „Datele arată, dincolo de indicatorii economici, de ce România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială. În plus, ne arată că pierdem anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică, culturală a României, dar acești oameni decid să părăsească țara noastră pentru a-și construi o viață peste hotare. Punctul culminant al exodului populației va fi atins în câțiva ani când impactul economic al acestor plecări se va vedea cel mai bine odată cu pensionarea decrețeilor. Va fi punctul în care economia României se va sufoca.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Se inversează exodul românilor? Cât mai merită să lucrezi în străinătate, ca român? În România e mai ieftin și diferența la salarii nu mai este atât de mare Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate
Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
Inflația rămâne la un nivel alarmant pentru buzunarele românilor la început de 2026, în ciuda unei ușoare scăderi față de finalul anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în luna ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a fost de 9,6%. Potrivit datelor publicate de INS, indicele prețurilor de consum a crescut în ianuarie cu 0,86% față de decembrie 2025, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a ost de 7,7%. În termeni anuali, scumpirile continuă să apese puternic asupra bugetelor românilor. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, deși s-a ieftinit ușor față de luna precedentă, cu 0,44%. „Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică La polul opus se află mărfurile alimentare care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică Serviciile rămân în topul scumpirilor În sectorul serviciilor, presiunea devine tot mai vizibilă. Cele mai importante majorări de prețuri au fost consemnate la transportul pe cale ferată, biletele CFR sunt mai scumpe cu 24,40% față de anul trecut, iar serviciile de igienă și cosmetică au crescut cu 17,75%. Alte servicii cu caracter industrial au înregistrat un salt de 16,84%, iar reparațiile auto s-au majorat cu 14,67%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la transportul aerian, cu tarife în creștere de 9,78% și la serviciile de apă, canal și salubritate cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%, iar serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
INS confirmă declinul turismului românesc. Numărul turiștilor străini și al nopților petrecute în structuri de cazare a scăzut în 2025
România rămâne o țară frumoasă, dar fără suficienți turiști care să o viziteze. Anul 2025 nu a fost cel mai bun pentru turismul din țara noastră, iar cifrele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) o confirmă. Numărul persoanelor cazate în hoteluri, pensiuni sau apartamente de închiriat a scăzut, iar turiștii au petrecut mai puțin timp în vacanțe comparativ cu anul precedent. Datele oficiale arată că cei mai mulți turiști au fost români, iar străinii au reprezentat doar 18,6% din total. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au scăzut în 2025 cu 2,4%, la 13,917 milioane de persoane, arată datele INS. Din numărul total de sosiri, cele mai multe au fost ale turiștilor români, 81,4%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 18,6%, cei mai mulți veniți din Germania, Italia și Israel. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică s-au lovit de o scădere cu 1,7% față de cele din anul 2024. Din numărul total de înnoptări, în anul 2025, înnoptările turiștilor români în structurile de cazare au reprezentat 82,1%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 17,9%. Sursa: Institutul Național de Statistică Nici la numărul total de înnoptări nu a fost mai bine. În 2025, durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, atât în cazul turiștilor români cât și al celor străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în anul 2025 a fost de 29,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1,1% față de anul precedent. Pe județe, în 2025, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai bune în București, Constanța și Brașov, iar înnoptările turiștilor în structurile de primire turustică cu funcțiuni de cazare au înregistrat valori mai mari în Constanța, București și Brașov. De asemenea, cei mai mulți turiști străini din țara noastră au venit din Germania, 246.500, Italia, 225.000 și Israel, 182.600. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata șomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, în creștere cu 0,1% față de cea înregistrată în luna octombrie. Numărul șomerilor români a ajuns astfel la 493.700, în creștere față de luna octombrie și față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul total al șomerilor în luna noiembrie 2025 a fost de 493.700, în creștere cu 6.400 de oameni față de luna octombrie. Numărul ridicat al șomajului în rândul tinerilor continuă să fie îngrijorător, astfel că 26,9% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau șomeri. Pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna noiembrie a anului trecut. Numărul șomerilor din această categorie de vârstă reprezintă 73,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru noiembrie 2025. De asemenea, potrivit datelor INS, situația pe sexe arată că rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor. „Rata şomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, ȋn creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna octombrie 2025. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. RECOMANDAREA AUTORULUI: România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024 Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă
Economia României ar putea intra în recesiune tehnică
Economia României ar putea intra în recesiune tehnică în contextul în care PIB-ul României a scăzut pentru două trimestre consecutive, conform economedia.ro. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al țării a scăzut în termeni reali în trimestrul III din 2025 cu 0,2% raportat la trimestrul anterior. Construcțiile, agricultura și IT-ul sunt domeniile care au avut contribuții pozitive la PIB-ul României în primele 9 luni, iar contribuția negativă la PIB au înregistrat-o activitățile profesionale, științifice și tehnice. Specialiștii de la ING Bank se așteaptă la o creștere economică în 2025, dar văd și o posibilă recesiune pentru acest final de an, pe fondul scăderii consumului. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani. Ce reprezintă recesiunea tehnică Recesiunea tehnică se traduce prin perioada în care Produsul Intern Brut a scăzut pentru două trimestre consecutive, prin raportarea la trimestrul anterior. În România, acest lucru s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020, la debutul pandemiei COVID 19, însă atunci scăderea nu a fost doar „tehnică”, ci o recesiune mai mare. Economiștii spun că scăderea abruptă a comerțului în ultimele luni s-a manifestat după majorarea cotei de TVA și a accizelor, care pune presiune pe consum și pe populație. În luna octombrie a acestui an, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 4% în termeni anuali, cel mai mare declin de după pandemie. Totuși, economiștii cred că economia României va avea o creștere cu 1,4% anul viitor datorită investițiilor publice finanțate din PNRR. „Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea ajuta la accelerarea redresării”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale României, cele mai mici din UniuneaEuropeană
În 2024 România a cheltuit aproximativ 8 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, mai puțin de 5% din PIB, și cea mai mică sumă dintre statele europene, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Media cheltuielilor în Uniunea Europeană este de 2,26% din PIB și peste 3% în țări precum Germania, Austria, Suedia sau Danemarca. Anul trecut, în România s-au cheltuit pentru cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare 0,46% din PIB, adică 8,079 mld. lei. Din aceștia, aproximativ 7 mld. lei au fost cheltuieli curente și 732 mil. lei cheltuieli de capital. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru acest sector au suferit o scădere față de nivelul din 2023, de 0,51% din PIB. „Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, din care: 0,30% pentru sectorul privat şi 0,16% pentru sectorul public. În România, în anul 2024, s-au cheltuit 8,079 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare”, arată datele INS. România rămâne pe ultimul loc din UE la investițiile în cercetare-dezvoltare România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și dezvoltare de peste un deceniu. În comparație cu țara noastră, Germania a cheltuit în 2024 aproximativ 90 mld. euro în cercetare-dezvoltare, în timp ce divizia medicală a Johnson & Johnson a cheltuit 3,2 mld. euro pentru acest sector. Totuși, cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul au rămas în urmă în comparație cu țări precum Japonia, Statele Unite și Coreea de Sud care investesc peste 3% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot România a pus cruce cercetării în educație. Țara noastră, zero euro pe cap de locuitor pentru cercetare. Expert educație: „Războaiele se poartă cu inteligență / „O societate manipulabilă și fără orizont”
Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare
Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor. În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
România nu mai face față infației. INS confirmă cifrele dezastruoase.
Românii nu mai fac față inflației și cheltuielilor. Rata sărăciei relative a fost de 19% în 2024, adică aproape 3,6 milioane de români, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, anul trecut, aproape 1 din 5 locuitori din România trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Rata sărăciei relative se referă la procentul din populație care are venituri disponibile mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aceasta se referă la inegalitățile de venituri dintr-o societate și riscul de sărăcie în context național, nu la lipsa absolută de mijloace de subzistență. Riscul de sărăcie afectează diferit populația, în funcție de vârstă, veniturile obținute și capacitatea de muncă. „Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, transmite INS. Rata sărăciei din Oltenia mai mare de 8 ori decât cea din București-Ilfov Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în Sud-Vest Oletania, 29,8%, Sud-Est, 26,8% și Nord-Est, 26,4%. Astfel, în 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în Sud-Vest Oltenia decât cea mai mică rată înregistrată în București-Ilfov, 3,7%. Când vine vorba de sexe, femeile au fost mai sărace cu 0,1% decât bărbații anul trecut, iar cea mai înaltă incidență a sărăciei a fost observată în rândul copiilor și al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei Suntem cei mai săraci din UE. O confirmă, dacă mai era nevoie, datele Eurostat
Anunț crucial privind producția de gaze a României în primele două luni din 2025. Ce s-a întâmplat cu importurile / Anul 2027, considerat un vârf de lance
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2025, de 1,26 milioane tone echivalent petrol, cu 23.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). CNSP estimează, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). Pe de altă parte, în primele două luni din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 23% – plus 255.200 tep – faţă de perioada ianuarie-februarie 2024, până la 462.700 de tone echivalent petrol, potrivit informațiilor agerpres.ro. Producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027 Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, potrivit sursei citate, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producţie de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). În ceea ce priveşte importurile, se aşteaptă o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanţă cu avansul producţiei, prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă Reamintim că prosumatorii sunt îndemnați să oprească invertoarele de Paște dacă pleacă de acasă, apel adresat și firmelor care au instalate panouri solare. Îndemnul aparține Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și a fost luată ca urmare a scăderii consumului de sărbători. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică. Aceștia au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. De asemenea, producția de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit unui anunț făcut marți de autorități după Comandamentul energetic. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. CITIȚI ȘI: Alertă ENERGETICĂ înainte de Paște. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă / Scenarii și planuri de acțiune ANPC anunță un amplu control la furnizorii de ENERGIE electrică. Ce vizează inspectorii lui Piedone Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele