Etichetă: Institutul Național de Statistică (INS)

INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere

Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut față de anul 2024, ca serie brută, cu 2,2% în 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Activitățile agențiilor turistice și a tur-operatorilor au scăzut cel mai mult, cu aproximativ 14%, în timp ce serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare au crescut cu 7,6%.  Potrivit INS, activitatea de servicii de piață prestate populației a scăzut în 2025 ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la activitățile agențiilor turistice și a tur-operatorilor, -13,9%, activitățile de spălare și curățare a articolelor textile și a produselor din blană, -3,2%, activitățile de jocuri de noroc și alte activități reacreative, -3,1% și activitățile hotelurilor și restaurantelor, -1,9%. La polul opus se află serviciile de coafură și alte activități de înfrumuseţare, care au înregistrat o creștere de 7,6%. „Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în anul 2025 a înregistrat o cifră de afaceri cu 2,2% mai mică comparativ cu anul 2024, ca urmare a scăderilor cifrei de afaceri la: activităţile agenţiilor turistice şi turoperatorilor (-13,9%), activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană  (-3,2%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-3,1%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor  (-1,9%)”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește serviciile de piață prestate populației, serie brută, în luna decembrie 2025, față de luna precedentă, volumul cifrei de faceri a înregistrat o creștere cu 7,9%, datorită creșterilor înregistrate la serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare, +18,8%, activitățile hotelurilor și restaurantelor, +8,3% și la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative, +7,1%. Scăderi au înregistrat activitățile de spălare și curățare a articolelor textile și a produselor din blană, -1,5% și activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor, -1,1%. Decembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024 Comparativ cu luna decembrie 2024, în luna decembrie 2025 activitatea de servicii de piață prestate populației, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 1,2% mai mică. Scăderea a fost cauzată de activitățile de spălare și curățare a articolelor textile și a produselor de blană, -9,9%, activitățile agențiilor turisitice și tur-operatorilor, -8,9%, activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative, -3,3% și activitățile hotelurilor și restaurantelor, -1,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%

România e campioană la importurile de gaze naturale. Producția a scăzut cu 0,9% în 2025, în timp ce importurile au crescut cu 75%

Producția de gaze naturale a României a scăzut cu 0,9% în 2025, echivalentul a 67.600 tep sub nivelul anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În paralel, țara noastră a devenit lider la importurile de gaze naturale, care au crescut cu 75% față de 2024. Deși România importă mai mult decât exportă, prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză sunt optimiste și indică o creștere a producției interne și o reducere a importurilor până în 2027. Datele publicate de INS arată că producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 7,503 milioane tone de petrol în 2025, cu 0,9% mai puțin decât în 2024. Pe de altă parte, importurile au crescut cu 1,368 milioane tep față de 2024, până la aproximativ 3,2 milioane tep. Este important de menționat faptul că datele INS se referă la producția efectivă din 2025, în timp ce datele CNSP estimează evoluția producției și importurilor pentru perioada 2025–2027. CNSP spune că producția va crește până în 2027, iar importurile vor scădea De asemenea, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că producția de gaze naturale a României ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima prognoză publicată de CNSP, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep, pentru 2026 una de 7,907 milioane tep și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep. Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză În ceea ce privește importurile de gaze, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027, de -6%, în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar cu o menținere a tranzitului către piețele externe. CNSP estima, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). România importă gaze naturale deși depozitele sunt pline Chiar dacă prognoza CNSP indică o reducere a importurilor în următorii ani, România a importat masiv în 2025.  Deși țara noastră are în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană, într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Capacitatea maximă de extracție a gazelor din depozite este de 30-32 milioane de metri cubi pe zi, dar aceasta poate fi atinsă doar la începutul sezonului rece, la începutul lunii decembrie, atunci când depozitele sunt pline. Sursa foto: Mediafax foto De asemenea, capacitatea de extracție scade pe măsură ce din depozite încep să fie scoase și, pe lângă motivele tehnice, există motive comerciale legate de costuri. Furnizorii de gaze naturale decid dacă aduc gaze din import dacă acestea sunt mai ieftine decât cele produse intern.  Ministrul Energiei: România are suficiente gaze pentru sezonul rece Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România are suficiente resurse pentru sezonul rece și a respins zvonurile potrivit cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze din cauza ajutorului acordat Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, Ivan a precizat că „folosim gazele naturale ale altor state pentru a-i ajuta pe vecinii noștri” și susține că în acest fel „companiile românești fac profituri”. „România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 milioane m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul Riscă România să intre în colaps energetic? În cea mai grea iarnă din ultimii 5 ani, țara noastră a importat 12,6 milioane de metri cubi de gaze. Facturi cu 30% mai mari în ianuarie

Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare încă merg încă

Cifra de afaceri din industrie a încheiat anul 2025 cu o creștere de 3,2% față de anul precedent, însă sectorul energetic a tras în jos rezultatul general, după o scădere de 5,3% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Industria bunurilor de folosință și industria bunurilor intermediare au înregistrat cele mai mari scăderi din 2025.  Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna precedentă, a scăzut per total cu 6,7%, arată datele INS. Cauza o reprezintă scăderile înregistrate în industria extractivă, -8,7% și în industria prelucrătoare, -6,7%. Pe marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat scăderi de 22,1%, industria bunurilor intermediare, 17,6% și industria energetică, scăderi de 7,5%. Creșteri au fost înregistrate la industria bunurilor de uz curent, 3,0% și la industria bunurilor de capital, 0,5%. Este important de menționat faptul că datele publicate de Institutul Național de Statistică sunt exprimate în termeni nominali, fără ajustarea cu inflația. Astfel, în condițiile în care inflația anuala a României a fost de 10%, iar cifra de afaceri a crescut cu doar 5%, în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor, rezultă o scădere de aproximativ 5%. Practic, creșterea este doar pe hârtie pentru că, în mod realist, volumul efectiv de activitate al companiilor a scăzut. Sursa: Institutul Național de Statistică Datele INS mai indică faptul că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în decembrie 2025 față de aceeași lună a anului precedent, cu 6,1% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +6,4%. Comparativ cu anul trecut, industria extractivă a scăzut cu 0,9% iar pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat industria bunurilor de capital, +8,5%, industria bunurilor de uz curent, +7,3% și industria bunurilor intermediare, +5,8%. Și în acest caz industria energetică a înregistrat o scădere de 3,4%, iar industria bunurilor de folosință îndelungată o scădere de 2,5%. Industria energetică a scăzut în 2025 comparativ cu 2024 Comparația dintre anul 2025 și 2024 arată că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali cu 3,2% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă, +9,5% și în industria prelucrătoare, +2,9%. Când vine vorba de marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată, cea a bunurilor de capital, a bunurilor de uz curent și a bunurilor intermediare au crescut. La polul opus se află industria energetică, cu o scădere de 5,3% a cifrei de afaceri, în cursul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă

Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică pentru Gândul

Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a publicat o analiză de specialitate în care a arătat că România a pierdut 4 milioane de români în ultimii 35 de ani. Gândul a stat de vorbă cu un sociolog și un economist pentru a explica amploarea exodului românilor, care nu mai este doar o problemă demografică, ci o probă pentru sustenabilitatea modelului economic și instituțional al României. Populația României a trecut printr-o transformare demografică dramatică în ultimele decenii. Fenomenul emigrației masive a început după 1990, când aproape 100.000 de români au părăsit țara, iar în anul 2024 a fost înregistrat un nou record de plecări definitive. Datele INS arată că în perioada 1990-2024, peste 800.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. Astfel, după un vârf de aproape 100.000 de plecări în 1990, emigrarea s-a redus până la finalul anilor 90, apoi a revenit pe trend ascendent după 2011. Un an mai târziu, în 2012, plecările definitive au depășit 30.000, iar în 2024 au atins din nou pragul de 50.000. Mai mult de jumătate dintre români nu mai au încredere în justiție Aceeași analiză a președintelui INS arată că migrația externă a avut o contribuție de 63% la acest declin, iar sporul natural negativ de 37%. Mai mult, în intervalul 2014-2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în același interval. Un alt indicator îngrijorător este lipsa de încredere în justiție. Un sondaj realizat de INSCOP în 2025 arată că românii au o neîncredere generalizată cu privire la modul în care este aplicată legea. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 68,5%, au încredere în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii și doar 29,8% au încredere în mare sau foarte mare măsură că legea este aplicată în mod egal. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat în 2025, aproximativ 43 de milioane de persoane din UE locuiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, adică aproximativ 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, 32,6% provin dintr-un alt stat membru, iar 67,4% din țări din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se numără printre statele cu ponderi reduse ale populației rezidente născute în străinătate, dar se află printre țările cu cele mai mari fluxuri de emigrație externă. Adrian Mitroi: Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), explică pentru Gândul faptul că reducerea populației României nu este doar o statistică demografică, ci o mutație structurală cu implicații economice, instituționale și morale. De asemenea, acesta susține că deficitul de forță de muncă este acut în sectoarele productive, iar salariile nu au inversat tendința de migrare. „Importul de forță de muncă din Asia atenuează temporar dezechilibrul, dar nu înlocuiește capitalul uman pierdut. Economia poate importa brațe de muncă. Nu poate importa cu aceeași ușurință coeziune socială, cultură profesională și capital de încredere. Dincolo de cifre, se vede un gol: șantiere întârziate, investiții amânate, antreprenori care nu găsesc personal. Dar mai există un gol mai puțin măsurabil – acela al inițiativei și al energiei sociale.” De asemenea, economistul subliniază că exodul românilor trebuie înțeles ca un „vot” economic repetat, prin care cetățenii sancționează calitatea mediului administrativ și a oportunităților oferite în România. În opinia acestuia, o economie poate continua să funcționeze o perioadă din inerție, însă fără un capital uman solid, fără încredere în instituții și fără percepția unui sistem echitabil, nu poate genera prosperitate durabilă. „Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat, individual, asupra calității mediului economic și administrativ. O economie poate funcționa o perioadă prin inerție, susținută de consum și remitențe. Dar fără capital uman solid, fără încredere și fără sentimentul de echitate, nu poate construi prosperitate durabilă.”  Vladimir Ionaș: România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială Din perspectivă socială, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că datele prezintă o realitate dură asupra căreia s-a tot atras atenția în ultimii ani. În opinia acestuia, datele INS indică faptul că țara noastră pierde anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică și culturală a României. De asemenea, sociologul susține că efectele exodului se vor reflecta cel mai tare odată cu pensionarea decrețeilor, iar economia României „se va sufoca”. „Datele arată, dincolo de indicatorii economici, de ce România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială. În plus, ne arată că pierdem anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică, culturală a României, dar acești oameni decid să părăsească țara noastră pentru a-și construi o viață peste hotare. Punctul culminant al exodului populației va fi atins în câțiva ani când impactul economic al acestor plecări se va vedea cel mai bine odată cu pensionarea decrețeilor. Va fi punctul în care economia României se va sufoca.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Se inversează exodul românilor? Cât mai merită să lucrezi în străinătate, ca român? În România e mai ieftin și diferența la salarii nu mai este atât de mare Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate

Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%

Inflația rămâne la un nivel alarmant pentru buzunarele românilor la început de 2026, în ciuda unei ușoare scăderi față de finalul anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în luna ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a fost de 9,6%.  Potrivit datelor publicate de INS, indicele prețurilor de consum a crescut în ianuarie cu 0,86% față de decembrie 2025, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a ost de 7,7%. În termeni anuali, scumpirile continuă să apese puternic asupra bugetelor românilor. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, deși s-a ieftinit ușor față de luna precedentă, cu 0,44%. „Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică La polul opus se află mărfurile alimentare care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică Serviciile rămân în topul scumpirilor În sectorul serviciilor, presiunea devine tot mai vizibilă. Cele mai importante majorări de prețuri au fost consemnate la transportul pe cale ferată, biletele CFR sunt mai scumpe cu 24,40% față de anul trecut, iar serviciile de igienă și cosmetică au crescut cu 17,75%. Alte servicii cu caracter industrial au înregistrat un salt de 16,84%, iar reparațiile auto s-au majorat cu 14,67%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la transportul aerian, cu tarife în creștere de 9,78% și la serviciile de apă, canal și salubritate cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%, iar serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare

INS confirmă declinul turismului românesc. Numărul turiștilor străini și al nopților petrecute în structuri de cazare a scăzut în 2025

România rămâne o țară frumoasă, dar fără suficienți turiști care să o viziteze. Anul 2025 nu a fost cel mai bun pentru turismul din țara noastră, iar cifrele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) o confirmă. Numărul persoanelor cazate în hoteluri, pensiuni sau apartamente de închiriat a scăzut, iar turiștii au petrecut mai puțin timp în vacanțe comparativ cu anul precedent. Datele oficiale arată că cei mai mulți turiști au fost români, iar străinii au reprezentat doar 18,6% din total.  Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au scăzut în 2025 cu 2,4%, la 13,917 milioane de persoane, arată datele INS. Din numărul total de sosiri, cele mai multe au fost ale turiștilor români, 81,4%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 18,6%, cei mai mulți veniți din Germania, Italia și Israel. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică s-au lovit de o scădere cu 1,7% față de cele din anul 2024. Din numărul total de înnoptări, în anul 2025, înnoptările turiștilor români în structurile de cazare au reprezentat 82,1%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 17,9%. Sursa: Institutul Național de Statistică Nici la numărul total de înnoptări nu a fost mai bine. În 2025, durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, atât în cazul turiștilor români cât și al celor străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în anul 2025 a fost de 29,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1,1% față de anul precedent. Pe județe, în 2025, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai bune în București, Constanța și Brașov, iar înnoptările turiștilor în structurile de primire turustică cu funcțiuni de cazare au înregistrat valori mai mari în Constanța, București și Brașov. De asemenea, cei mai mulți turiști străini din țara noastră au venit din Germania, 246.500, Italia, 225.000 și Israel, 182.600. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește

Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata șomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, în creștere cu 0,1% față de cea înregistrată în luna octombrie. Numărul șomerilor români a ajuns astfel la 493.700, în creștere față de luna octombrie și față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul total al șomerilor în luna noiembrie 2025 a fost de 493.700, în creștere cu 6.400 de oameni față de luna octombrie. Numărul ridicat al șomajului în rândul tinerilor continuă să fie îngrijorător, astfel că 26,9% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau șomeri. Pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna noiembrie a anului trecut. Numărul șomerilor din această categorie de vârstă reprezintă 73,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru noiembrie 2025. De asemenea, potrivit datelor INS, situația pe sexe arată că rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor. „Rata şomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, ȋn creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna octombrie 2025. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. RECOMANDAREA AUTORULUI: România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024 Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică în contextul în care PIB-ul României a scăzut pentru două trimestre consecutive, conform economedia.ro. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al țării a scăzut în termeni reali în trimestrul III din 2025 cu 0,2% raportat la trimestrul anterior. Construcțiile, agricultura și IT-ul sunt domeniile care au avut contribuții pozitive la PIB-ul României în primele 9 luni, iar contribuția negativă la PIB au înregistrat-o activitățile profesionale, științifice și tehnice. Specialiștii de la ING Bank se așteaptă la o creștere economică în 2025, dar văd și o posibilă recesiune pentru acest final de an, pe fondul scăderii consumului. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani. Ce reprezintă recesiunea tehnică Recesiunea tehnică se traduce prin perioada în care Produsul Intern Brut a scăzut pentru două trimestre consecutive, prin raportarea la trimestrul anterior. În România, acest lucru s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020, la debutul pandemiei COVID 19, însă atunci scăderea nu a fost doar „tehnică”, ci o recesiune mai mare. Economiștii spun că scăderea abruptă a comerțului în ultimele luni s-a manifestat după majorarea cotei de TVA și a accizelor, care pune presiune pe consum și pe populație. În luna octombrie a acestui an, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 4% în termeni anuali, cel mai mare declin de după pandemie. Totuși, economiștii cred că economia României va avea o creștere cu 1,4% anul viitor datorită investițiilor publice finanțate din PNRR. „Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea ajuta la accelerarea redresării”. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale României, cele mai mici din UniuneaEuropeană

În 2024 România a cheltuit aproximativ 8 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, mai puțin de 5% din PIB, și cea mai mică sumă dintre statele europene, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Media cheltuielilor în Uniunea Europeană este de 2,26% din PIB și peste 3% în țări precum Germania, Austria, Suedia sau Danemarca.  Anul trecut, în România s-au cheltuit pentru cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare 0,46% din PIB, adică 8,079 mld. lei. Din aceștia, aproximativ 7 mld. lei au fost cheltuieli curente și 732 mil. lei cheltuieli de capital. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru acest sector au suferit o scădere față de nivelul din 2023, de 0,51% din PIB. „Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, din care: 0,30% pentru sectorul privat şi 0,16% pentru sectorul public. În România, în anul 2024, s-au cheltuit 8,079 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare”, arată datele INS. România rămâne pe ultimul loc din UE la investițiile în cercetare-dezvoltare România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și dezvoltare de peste un deceniu. În comparație cu țara noastră, Germania a cheltuit în 2024 aproximativ 90 mld. euro în cercetare-dezvoltare, în timp ce divizia medicală a Johnson & Johnson a cheltuit 3,2 mld. euro pentru acest sector. Totuși, cheltuielile UE pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul au rămas în urmă în comparație cu țări precum Japonia, Statele Unite și Coreea de Sud care investesc peste 3% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot România a pus cruce cercetării în educație. Țara noastră, zero euro pe cap de locuitor pentru cercetare. Expert educație: „Războaiele se poartă cu inteligență / „O societate manipulabilă și fără orizont”

Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare

Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%