VIDEO | Ambasadorul SUA la București are rădăcini est-europene, dar tot nu s-a putut hotărî: sarmale sau burgeri?
Diplomatul, care a preluat funcția ca reprezentant personal al președintelui Donald Trump, a povestit că, înainte să ajungă la post, a făcut ceva ce puțini s-ar fi gândit: a căutat lista completă a foștilor ambasadori americani în România. Așa a aflat că primul dintre ei, pe atunci trimis diplomatic, venea, la fel ca el, din nordul statului New York. Ce l-a surprins la România Nirenberg spune că bunicii lui aveau rădăcini est-europene și că moștenirea asta i-a transmis din copilărie anumite așteptări despre România, familie, credință, muncă. Ce nu se aștepta să găsească a fost cealaltă latură: căldura oamenilor, reziliența lor și, spune el, energia unei țări aflate în plină ascensiune. „Când americanii aud România, se gândesc la Dracula”, a spus ambasadorul, adăugând însă că țara are mult mai mult de oferit, de la peisaje spectaculoase până la o economie și o societate în plină dezvoltare. Întrebat dacă preferă mâncarea românească sau pe cea americană, Nirenberg nu a ales, a spus că le vrea pe amândouă, cu o singură condiție impusă de soția lui: să nu uite de legume. A fost unul dintre răspunsurile din „Ping Pong„-ul pus la punct special pentru interviu, alături de întrebări despre selfie-uri cu lideri mondiali sau despre statul american cu care ar compara România. 322 de zile dedicate studiului limbii române Ambasadorul a rostit și o propoziție în limba română, direct în fața camerei: „Mi-e foame.” A mărturisit apoi că a ajuns la peste 300 de zile consecutive de exersat limba pe Duolingo și că spune „mulțumesc” din reflex, chiar și atunci când se întoarce în Statele Unite. De ce România ar fi mai multe state americane Pus să aleagă un singur stat american cu care ar compara România, Nirenberg a spus că e imposibil să se limiteze la unul. Ar fi, spune el, o combinație între zonele montane din vestul Statelor Unite, statele agricole din Midwest, ospitalitatea din sud și diversitatea culturală din nord-est, la fel cum România însăși e o îmbinare de regiuni unite sub o singură identitate națională. Mesajul pentru tinerii care vor să ajungă diplomați Întrebat ce sfat ar da unui tânăr care își dorește o carieră diplomatică, ambasadorul a răspuns simplu: să fie el însuși, să muncească din greu și să aibă o pasiune reală pentru serviciul public. Iar despre ce și-ar dori să se spună despre el atunci când nu e de față, a spus că politica lui a fost mereu aceeași, să nu vorbească despre nimeni pe la spate ceva ce nu i-ar spune direct, în față.
David Popovici, răspuns spectaculos la întrebare primită la Televiziunea Română: Dacă îți spun, va trebui să te omor!
David Popovici a oferit un răspuns spectaculos în momentul în care a fost întrebat despre strategia pe care a ales-o pentru Campionatele Europene de la Paris. Reamintim că sportivul în vârstă de 21 de ani a reuşit al treilea timp al anului, 47,13, care este şi cel mai bun din istoria seriilor de la Europene. David Popovici, pus pe glume după evoluția spectaculoasă de la Europene David Popovici a reușit al treilea timp al anului, 47,13, și cel mai bun timp din istoria seriilor de la Campionatele Europene la proba de 100 de metri liber. Astfel, românul este favorit să câștige pentru a treia oară în carieră aurul la proba regină de la Europene, de data aceasta la Paris. Imediat după cursa foarte bună pe care a reușit-o în serii, sportivul în vârstă de 21 de ani a oferit mai multe declarații și s-a arătat pus pe glume în momentul în care a fost întrebat despre strategia pe care a ales-o pentru competiția din capitala Franței. „Cu cât pare mai ușor cu atât mai multă muncă a fost depusă. Dar asta e și ideea: depui munca grea în antrenament și ajungi la concurs, unde ideal este să vină partea ușoară. (n.r. – ce strategie de dozare a efortului ai?) Dacă îți spun, va trebui să te omor. E un concurs unde am decis să încep un pic mai tare, pentru că sunt mai bine pregătit decât în alți ani, așa că de ce nu să-mi testez capabilitățile încă din prima cursă”, a spus Popovici, citat de TVR. David Popovici s-a calificat în semifinale David Popovici s-a calificat fără probleme, marţi 11 august 2026, în semifinalele probei de 100 m liber de la Campionatului European de nataţie, la Paris, el reuşind cel mai bun timp în serii. Sportivul în vârstă de 21 de ani a concurat în ultima serie și a înregistrat timpul de 47.13. Al doilea în serii a fost croatul Jere Hribar, cu timpul 47.80, iar al treilea spaniolul Luca Hoek le Guenedal (47.90). La proba de 100 m liber au concurat şi Eric Ştefan Andrieş şi Patrick Sebastian Dinu, dar nu s-au calificat în semifinale.
Elon Musk preconizează că inteligența artificială ar putea depăși inteligența umană în 5 ani
În interviul acordat pentru The Economist, Elon Musk a preconizat că inteligența artificială va depăși intelectul uman în următorii 5 ani. Miliardarul american, care deține platforma Grok, spune că inteligența artificială va putea realiza mai rapid toate sarcinile umane, cu o singură excepție. Loading … Elon Musk: Oamenii vor pierde controlul în 10 ani Elon Musk se așteaptă ca inteligența artificială să depășească inteligența umană în aproximativ cinci ani și crede că oamenii nu vor mai deține controlul în zece ani. În interviul cu Zanny Minton Beddoes, redactorul-șef al publicației The Economist, el prezice o „eră a abundenței uimitoare”. „Cred că inteligența artificială ar putea depăși capacitatea intelectului uman în aproximativ cinci ani. În cinci ani – aproximativ cinci ani – cred. Oamenii nu vor mai deține controlul în 10 ani. Deci, nu va exista nimic ce AI să nu poată facă mai bine decât oamenii, în afară de a fi uman, poate. Cel mai probabil rezultat va fi o eră a abundenței, în care oricine poate avea orice îi trece în minte.” Directorul Tesla crede că sunt totuși riscuri, precum un război atomic, care ar putea distruge civilizația umană. „Iată-ne în 2026, să vedem unde ne vom afla în 2036. Desigur, se poate deraia totul din cauza unui război termonuclear global sau ceva de genul ăsta. Dar presupunând că nu va fi Al Treilea Război Mondial, cred că vom avea o eră a abundenței. Este un mesaj de optimism și entuziasm pentru viitor”. Când a încercat să explice cât de superioară va fi inteligența artificială creierului uman, Elon Musk a spus: „Diferența dintre AI și oameni este la fel de mare ca diferența între AI și cimpanzei. E greu să-ți imaginezi că cimpanzeii să fie la conducere. Și noi, suntem oarecum, o formă evoluată din cimpanzei. Deci, nu cu mult timp în urmă, ne legănam în copaci și mâncam banane. Încă mâncăm banane”. Elon Musk: 20% șanse ca roboții să ne omoare Directorul Tesla, compania care produce mașini electrice și roboții Optimus, crede că sunt șanse considerabile ca scenariul din filmul „Terminator” să se adeverească. El a spus anterior că sunt 10-20% ca roboții să anihileze specia umană în viitor, dar ulterior, a ales să devină mai optimist. Miliardarul a spus că se opune stopării dezvoltării tehnologiilor AI. „Încă cred că este un riscuri asociate cu AI și roboții. Am ajuns la concluzia mea filosifică să văd partea bună a lucrurilor. Nu văd nicio modalitate să opresc impusul incredibil al AI și al roboților. Dacă ar exista un buton de STOP, nu ar trebui să-l apăsăm, pentru că cel mai probabil rezultat ar fi abundență pentru toți. Hai să ne bucurăm de călătorie”. Elon Musk, despre migrația ilegală și frontiere Elon Musk a dezbătut și subiecte de probleme sociale și politice. El a advocat politicile lui Trump privind migrația și securitatea frontierelor. Miliardarul a reamintit că și fostul președinte american Barack Obama și fosta secretară de Stat Hillary Clinton au susținut politici anti-migrație. „Unul dintre trucurile pe care le consider destul de amuzante este să iei un discurs de la Obama și Hillary și să te duci la cineva care face parte din ceea ce eu numesc stânga nebună și să-i spui: „Ce părere ai despre acest discurs al lui Trump?” Vor spune: „Oh, uau, e cea mai rea persoană din lume.” De fapt, acela a fost un discurs al lui Obama. De fapt, acela a fost un discurs al lui Hillary.” Foarte mulți migranți ilegali din America de Sud au fost deportați în timpul președinției lui Barack Obama. Elon Musk a mustrat-o chiar pe gazda emisiunii Miliardarul i-a făcut observație inclusiv gazdei emisiunii, Zanny Minton Beddoes, și a rugat-o să nu taie secvența. „Iată principiile – și spune-mi care dintre ele sună groaznic: că ar trebui să avem granițe sigure, că ar trebui să avem orașe sigure, că ar trebui să avem cheltuieli rezonabile. Care dintre aceste trei sunt de la marginea extremei drepte? Și aș vrea doar să vă mustrez și pe dumneavoastră și presa pentru caracterizarea absurdă a extremei drepte.Este fals, înșelător și absurd. Vă rog să păstrați această parte. Vom păstra toate acestea. Nu tăiați această parte.” Ce a răspuns miliardarul când a fost întrebat dacă este rasist Întrebat dacă este rasist sau islamofob după ce a fost acuzat de democrați de bigotism și chiar de extremism pentru presupusul salut nazist, Elon Musk a negat. Miliardarul susține că diversitatea este existentă în companiile X, SpaceX și Tesla, având angajați și directori executivi de mai multe etnii. Pe de altă parte, Elon Musk a spus că se opune extremismului islamist, jihadismului și legii Sharia: „Partenera mea este pe jumătate indiană și am patru copii cu ea. Unul dintre ei a fost numit după un fizician indian celebru. Așadar, aș spune că nu sunt rasist.Și, de asemenea, dacă te uiți la oamenii care sunt angajați în companiile mele, avem directori executivi de toate rasele. Nu cred că există vreun rasism acolo. Dacă oamenii vin într-o țară cu opinii antitetice – sunt împotriva acestui lucru.Sunt împotriva violului și crimei. Sunt împotriva impunerii de reguli și legi care sunt contrare a ceea ce am ajuns să acceptăm în Occident.” Anterior, miliardarul a anunțat că va realiza o adaptare mai corectă istoric și mai puțin corectă politic a operei homerice „Odiseea”, după ce l-a criticat pe regizorul Christopher Nolan pentru că a inclus actori de culoare și transsexuali în distribuție, dar niciun actor grec. Elon Musk crede că războiul civil britanic este inevitabil Opiniile politice distribuite de Elon Musk ajung răspândite la cei 240 de milioane de urmăritori pe X. Întrebat dacă susține partidele de extrema dreaptă din Europa, el a răspuns: „Susțin oamenii normali, ceea ce numești extrema dreaptă. Te-ai putea întoarce în urmă cu 15 ani și aceste politici erau normale”. După ce a dezvăluit că a fost în Regatul Unit de sute de ori, țară pe care a caracterizat-o că are rata infracționalității în creștere, Musk a spus: „Dacă ai un grup mare de oameni în
Neurochirurg: Creierul reacționează la fel la ciocolată, sex și artă
Neurochirurgul Marco Locatelli a vorbit, într-un interviu pentru Corriere, despre creier, plăceri și impactul tehnologiei asupra minții. Locatelli, în vârstă de 55 de ani, este profesor de neurochirurgie la Universitatea din Milano. Acesta conduce Unitatea Complexă de Neurochirurgie de la Policlinicul din Milano. De-a lungul carierei, medicul a făcut peste patru mii de intervenții chirurgicale, alături de echipa sa. Chiar în dimineața interviului, Locatelli și-a operat propriul tată, pentru o problemă care nu era gravă. Medicul a povestit că, la prima operație pe creier, avea doar 26 de ani. Cum funcționează creierul Creierul uman conține 86 de miliarde de neuroni, conectați într-o rețea complexă. Potrivit medicului, creierul nu este un mecanism rigid, ci o structură capabilă să se reorganizeze constant. Frica resimțită de pacienți înaintea unei operații este, de fapt, un semn bun, a explicat neurochirurgul. Aceasta arată o reacție naturală a organismului. Locatelli a respins ideea că folosim doar 10% din creier, numind-o o legendă fără bază științifică. Creierul funcționează integral, chiar dacă nu toate zonele lucrează simultan, a precizat el. Deși reprezintă doar 2% din greutatea corpului, creierul consumă aproximativ 20% din energia în repaus. Relațiile sociale, „remediu” pentru minte Cultivarea relațiilor sociale este, potrivit medicului, unul dintre cele mai eficiente remedii pentru minte. Interacțiunile sociale eliberează dopamină și oxitocină, substanțe legate de plăcere și siguranță emoțională, a explicat el. Locatelli a povestit cazul unui polițist implicat într-un accident grav de motocicletă. Leziunea la lobii temporali i-a schimbat treptat întreaga personalitate, devenind agitat și insațiabil. Medicul a menționat și cazul unei academiciene care și-a pierdut interesul pentru cariera anterioară după operație. Potrivit lui Locatelli, pacienții ies adesea schimbați din intervențiile pe creier, uneori profund. Întrebat dacă persoanele ieșite din comă redevin identice cu ele însele, medicul a răspuns negativ. „Doar în filme”, a spus el, referindu-se la revenirea completă la personalitatea anterioară. Ciocolata, sexul și arta activează aceleași zone Plăcerile diferite, de la gustul ciocolatei la satisfacția sexuală, activează aceleași zone ale creierului, a explicat medicul. Acest mecanism poartă numele de sistem de recompensă, pornind de la senzații elementare, potrivit lui Locatelli. Plăcerile superioare, precum cele oferite de artă sau muzică, trebuie cultivate prin antrenarea creierului. Medicul a spus că nu respinge tehnologia, considerând orice inovație un pas important pentru progres. Smartphone-urile și rețelele sociale schimbă atenția, somnul și modul în care ne amintim lucrurile, a precizat el. Potrivit lui Locatelli, aceste dispozitive amplifică trăsăturile deja existente ale fiecărei persoane, fie ele pozitive sau negative. Întrebat ce a schimbat cel mai mult neurochirurgia, medicul a menționat patru elemente simple. Casca, airbagul, centurile de siguranță și sistemele de asistență la condus au redus semnificativ leziunile cerebrale grave. Cofeina și suplimentele pentru creier Cofeina nu îmbunătățește memoria sau învățarea, ci doar percepția asupra propriei eficiențe, a explicat Locatelli. Suplimentele destinate creierului urmăresc mai degrabă cantitatea decât calitatea, a avertizat medicul. Somnul de calitate și pauzele potrivite funcționează, potrivit lui, mult mai bine decât aceste produse. Medicul consideră exercițiul fizic un adevărat medicament pentru creier, deși preferă spa-urile sălilor de sport.
VIDEO EXCLUSIV | Ambasadoarea Italiei: România este verde, inteligentă și economică. Românii din Italia sunt muncitori și excelenți
Laura Aguilarre, ambasadoarea Italiei în România, spune că relația dintre cele două țări este una construită pe legături istorice profunde, apropiere culturală și afinități naturale între români și italieni. Într-un interviu, diplomata a vorbit despre rădăcinile latine ale României, despre românii din Italia, dar și despre imaginea Italiei dincolo de clișeele legate de modă, pizza, Ferrari sau monumente celebre. Licențiată în științe politice, cu accent pe economie, Laura Aguilarre ocupă din noiembrie funcția de ambasador al Italiei în România. Întrebată cum ar descrie România în trei cuvinte, diplomata a ales: „verde, inteligentă și economică”. Ambasadoarea a subliniat că italienii care vizitează România ar trebui să cunoască, înainte de toate, istoria comună a celor două spații culturale. „Ar trebui să știe că Dacia exista din timpuri antice și că a fost cucerită de împăratul Traian la începutul secolului al II-lea după Hristos. Armata romană a rămas în Dacia până în secolul al III-lea, mulți soldați au rămas în Dacia, iar latina devine limba principală”, a spus Laura Aguilarre. Diplomata a amintit și versurile din imnul României care evocă moștenirea romană: „Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman și că-n ale noastre piepturi păstrăm cu fală un nume, un nume de Traian”. „Un mit fals despre Italia este că suntem buni doar la modă și mașini de lux” Întrebată care este un mit fals despre Italia, ambasadoarea a răspuns că una dintre ideile reduse despre țara sa este aceea că italienii ar fi cunoscuți doar pentru modă și mașini de lux. Laura Aguilarre a explicat că Italia are un profil internațional mult mai amplu. Ea a amintit că Italia este unul dintre cei 12 membri fondatori ai Tratatului Atlanticului de Nord, prin care a fost creată NATO în 1949, unul dintre cei șase membri fondatori ai Comunității Economice Europene, prin Tratatul de la Roma din 1957, dar și membră a G7 și G20. „Italia a fost întotdeauna în fruntea apărării drepturilor omului și a mediului înconjurător”, a declarat ambasadoarea. În același timp, diplomata a spus că românii ar trebui să descopere mai mult din Italia dincolo de destinațiile consacrate. „Ce ar trebui românii să știe mai mult despre Italia? Că există și alte locuri frumoase în afară de Roma, Veneția și Napoli”, a afirmat Laura Aguilarre. Anul Cultural România–Italia, punte între cele două țări Ambasadoarea a vorbit și despre Anul Cultural România–Italia, pe care l-a descris drept o colaborare instituțională menită să promoveze cultura românească în Italia și cultura italiană în România. Prima parte a programului a avut loc în Italia, fiind organizată de Ambasada României și lansată printr-un concert la Teatrul de Operă din Roma, în colaborare cu Opera Națională din București. A doua parte a avut loc la București, pe 2 iunie, de Ziua Națională a Italiei, printr-un concert la Opera Națională din București, în colaborare cu Teatrul de Operă din Roma. „În următoarele luni, Ambasada Italiei, împreună cu Institutul Cultural din București, vor organiza mai multe evenimente. Toate informațiile vor apărea pe site-urile noastre”, a spus Laura Aguilarre. Ce a învățat ambasadoarea de la românii din Italia Întrebată ce au învățat-o românii din Italia despre România, Laura Aguilarre a spus că a întâlnit oameni muncitori, inteligenți și bine integrați. „Toți românii pe care i-am întâlnit sunt oameni buni, inteligenți, muncitori, excelează în diferite sectoare. Unii dintre ei mențin legături strânse cu România, se întorc în țară în fiecare vară, își construiesc case, iar mulți dintre ei au devenit mai mult italieni decât români”, a declarat diplomata. Ea a spus că unul dintre lucrurile care pot fi înțelese pe deplin doar trăind în Italia este forța artei și a frumuseții urbane. „Italia este plină de monumente, biserici frumoase, deci chiar și atunci când ești supărat, stresat, dacă mergi la plimbare, frumusețea din jurul tău îți îmbunătățește starea de spirit”, a afirmat ambasadoarea. Leonardo da Vinci, figura istorică aleasă pentru un prânz imaginar Într-o parte mai personală a interviului, Laura Aguilarre a spus că volumul pe care ar trebui să îl citească orice diplomat este „Principele”, de Niccolò Machiavelli. Întrebată cu ce figură istorică ar lua prânzul, ea l-a ales pe Leonardo da Vinci. Diplomata a vorbit și despre gesturile mici care arată caracterul unei persoane. „În general, nu îmi plac oamenii care nu te privesc în ochi când îți vorbesc”, a spus aceasta. Întrebată cum ar prezenta Italia unui tânăr român, ambasadoarea a descris-o drept o țară frumoasă, cu oameni inteligenți și cu inimă bună, care nu discriminează pe criterii de culoare a pielii sau religie. „În urmă cu mulți ani a fost o țară săracă, dar datorită muncii noastre și inteligenței noastre, ea a devenit una dintre cele mai mari economii ale lumii”, a spus Laura Aguilarre. România, prin ochii Italiei Ambasadoarea a afirmat că italienii ar trebui să descopere România ca pe o țară cu peisaje diverse și situri arheologice importante. „România este o țară frumoasă, cu un amestec de peisaje diferite și situri arheologice foarte frumoase”, a spus diplomata. Întrebată ce loc din România ar trebui să viziteze orice italian, Laura Aguilarre a precizat că nu a apucat încă să vadă foarte multe locuri din țară, dar a indicat un simbol al legăturii istorice dintre România și Italia: statuile Lupoaicei Capitoline. „Cred că italienii ar fi surprinși să vadă că în București și în alte localități din țară sunt statuile Lupoaicei Capitoline, pe care, la începutul secolului al XX-lea, Regatul Italiei le-a donat Regatului României”, a spus ambasadoarea. În final, Laura Aguilarre a descris prietenia dintre România și Italia ca pe o relație firească, în care comunicarea este ușoară. „Ne înțelegem reciproc, suntem foarte asemănătoare”, a spus ambasadoarea. Întrebată ce și-ar dori ca oamenii să spună despre ea atunci când nu este în încăpere, Laura Aguilarre a răspuns: „Că sunt o persoană bună, un diplomat bun, o persoană muncitoare și că încerc mereu, chiar dacă nu este tot timpul posibil, să fac lucrurile cât mai bine pentru toată lumea”.
Video interviu exclusiv – ambasadoarea Albaniei: În România m-am simțit ca la mine acasă
Similitudinea dintre România și Albania a făcut-o pe ambasadoarea Enkeleda Mërkuri să se simtă imediat acasă la București. Dincolo de această afinitate, ea ține să corecteze un mit frecvent: Albania nu înseamnă doar plajă și mare, ci și Alpi, lacuri și o diversitate remarcabilă. Pe plan diplomatic, lucrurile avansează concret, Albania vizează încheierea negocierilor de aderare la UE până în 2027 și intrarea în Uniune până în 2030. Iar secretul unui diplomat bun, spune Mërkuri, nu e să aibă mereu dreptate, ci să aibă răbdare. INTERVIU Reporter: Nume complet. Enkeleda Mërkuri: Enkeleda Mërkuri. Reporter: Studii și funcția actuală. Enkeleda Mërkuri: Licență în limba franceză la Universitatea din Tirana, studii privind relațiile multilaterale la Geneva. Prima impresie Reporter: Descrieți România în trei cuvinte. Enkeleda Mërkuri: Europeană, de încredere și primitoare. Reporter: Ce v-a surprins cel mai mult când ați ajuns la București? Enkeleda Mërkuri: Am fost surprinsă de similitudinea dintre țările noastre. M-am simțit imediat ca la mine acasă. Au fost și alte lucruri, dar acesta a fost primul pe care l-am simțit. Reporter: Care este un mit despre Albania pe care românii îl cred, dar care este complet fals? Enkeleda Mërkuri: Că Albania este doar despre plajă și mare. Realitatea este diferită. Are o diversitate remarcabilă, Alpii Albanezi și lacuri frumoase, cum este Lacul Ohrid, cel mai vechi lac din Europa. Reporter: Care este diferența dintre un diplomat bun și unul excelent? Drumul spre UE Enkeleda Mërkuri: Cel excelent modelează relațiile și circumstanțele astfel încât interesul să poată fi avansat cu mai puțin conflict și cu succes pe termen lung. Reporter: De ce mai are nevoie Albania pentru a adera la Uniunea Europeană? Enkeleda Mërkuri: Albania a făcut deja progrese remarcabile pe calea sa europeană. De exemplu, avem un capitol de negociere deschis și am început acum câteva zile să îl închidem, având ca obiectiv principal finalizarea procesului până la sfârșitul anului 2027, astfel încât aderarea să fie posibilă până în 2030. Turismul din Albania Reporter: Ce ar putea învăța România de la Albania și invers? Enkeleda Mërkuri: România și Albania se susțin deja reciproc în multe moduri semnificative. Reporter: Cum ați convinge un român să viziteze Albania în 20 de secunde? Enkeleda Mërkuri: Gândiți-vă la apă de munte cristalină, drumuri cu priveliști incredibile, fructe de mare proaspete de la localnici și lipsa aglomerației pe care o întâlniți în alte destinații turistice de vară. Reporter: Ce carte ar trebui să citească orice diplomat înainte de a pleca într-o misiune? Enkeleda Mërkuri: „Diplomația”, de Henry Kissinger. Reporter: Dacă ar trebui să descrieți relația dintre România și Albania folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați alege? Enkeleda Mërkuri: Steagul Uniunii Europene și o inimă care îmbrățișează. Reporter: Ce gest mic al unei persoane vă spune cel mai mult despre caracterul său? Enkeleda Mërkuri: Ceea ce am învățat de la familia mea este capacitatea de a admite micile greșeli cu grație. Acest lucru spune mai mult despre încredere, smerenie și maturitate. Reporter: Cu ce personalitate istorică sau contemporană v-ar plăcea cel mai mult să luați prânzul? Cel mai greu „nu” Enkeleda Mërkuri: Ismail Kadaré, cel mai mare scriitor al Albaniei. Reporter: Care este cel mai greu „nu” pe care a trebuit să îl spuneți în cariera dumneavoastră diplomatică? Enkeleda Mërkuri: Cel mai greu „nu” este cel pe care îl spui atunci când înțelegi cu adevărat poziția celeilalte părți. Reporter: Dacă Albania ar adera la Uniunea Europeană mâine, care ar fi primul lucru pe care l-ați face? Enkeleda Mërkuri: Aș sărbători cu albanezii faptul că, după aproape trei decenii, din 2003, de când Summitul de la Salonic a deschis ușile integrării europene pentru țările balcanice, am reușit să atingem acest obiectiv. Reporter: Ce vă lipsește cel mai mult din Albania? Enkeleda Mërkuri: Am luptat ca să îmi aud limba maternă zilnic. Mi-e dor mai mult de oameni decât de locuri. „În buzunarul oricărui diplomat există stiloul unui ambasador” Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care dorește să devină ambasador? Enkeleda Mërkuri: Din experiența mea, pot împărtăși unui tânăr diplomat ceea ce am învățat la primul meu seminar de formare, organizat în Italia pentru diplomați, la începutul anilor 2000: în buzunarul oricărui diplomat există stiloul unui ambasador. Este vorba despre răbdare, nu despre a avea mereu dreptate. Reporter: Ce ați dori să spună oamenii despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în încăpere? Enkeleda Mërkuri: Că a ascultat înainte de a vorbi, iar atunci când a promis ceva, și-a respectat cuvântul.
VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Nick Adams, trimisul special al lui Donald Trump: Le-aș spune românilor că ar trebui să aleagă lideri care să pună poporul român pe primul loc, care să aibă relații bune cu aliații și care să fie lideri inteligenți
Nick Adams este una dintre vocile cele mai vizibile, mai recognoscibile și, în același timp, mai controversate ale conservatorismului american contemporan. Australian prin naștere, american prin alegere și trumpist prin convingere, Adams a devenit în ultimii ani un simbol al curentului politic care vorbește despre patriotism, suveranitate, libertate, valori tradiționale, curaj cultural și apărarea Occidentului. Prezența sa în România, la Cluj-Napoca, în cadrul „European Awareness Days – European Economic Forum 2026”, nu este una întâmplătoare. Nick Adams a venit în România la invitația personală a liderului AUR, George Simion, vicepreședinte al partidului ECR, într-un moment în care conservatorii europeni și americani caută să construiască punți mai puternice între cele două maluri ale Atlanticului. La Cluj, Adams a fost prezentat ca un prieten al libertății, un susținător al valorilor occidentale și un reprezentant al unei Americi care nu își cere scuze pentru propria identitate. Nick Adams ocupă funcția de Special Presidential Envoy for American Tourism, Exceptionalism, and Values, o poziție creată în administrația Donald Trump pentru a promova imaginea Statelor Unite, turismul american, dar mai ales ideea de excepționalism american. Cu alte cuvinte, Adams nu este doar un comunicator politic. El este un purtător de mesaj al unei viziuni: America trebuie să fie mândră de ea însăși, trebuie să își apere valorile fondatoare și trebuie să rămână un reper pentru lumea liberă. Legătura lui cu Donald Trump este una esențială pentru înțelegerea traseului său. Adams a fost remarcat de Trump încă din perioada primului mandat, când președintele american i-a promovat public cărțile și mesajele. Trei dintre volumele sale au fost susținute de Donald Trump, iar presa americană l-a descris la un moment dat drept „autorul preferat al președintelui”. În 2020, Trump l-a numit în Board of Trustees al Woodrow Wilson International Center for Scholars, iar mai târziu l-a propulsat în zona diplomatică și instituțională a administrației americane. Pentru Donald Trump, Nick Adams reprezintă un tip de comunicator care nu vine din școala diplomatică tradițională, ci din bătălia culturală directă. Este un om care știe să mobilizeze, să transmită mesaje simple, să provoace reacții, să intre în conflict cu presa ostilă și să transforme controversele în vizibilitate. Trump nu l-a ales pentru a fi un diplomat rece, birocratic, ci pentru că Adams vorbește pe limba mișcării conservatoare: direct, combativ, fără complexe și fără frica de a fi atacat. Nick Adams a supraviețuit unei boli cumplite Povestea personală a lui Nick Adams este parte importantă din profilul său public. Născut la Sydney, în Australia, într-o familie cu rădăcini grecești și germane, Adams a trecut încă din copilărie printr-o încercare dramatică: a supraviețuit unui cancer în stadiul IV, diagnosticat când era foarte mic. Mai târziu, avea să spună că această experiență i-a modelat felul de a privi viața: dacă există chiar și o șansă mică, trebuie să lupți pentru ea. A intrat devreme în viața publică. A fost ales în administrația locală din Australia și a devenit, la doar 21 de ani, cel mai tânăr viceprimar din istoria Australiei. A studiat la University of Sydney, unde a obținut diplome universitare și postuniversitare, apoi a ales să se mute în Statele Unite, țara pe care o considera expresia cea mai puternică a libertății, inițiativei individuale și visului occidental. În America, Adams și-a construit cariera ca autor, speaker motivațional, comentator politic și activist conservator. A fondat Foundation for Liberty and American Greatness, cunoscută sub acronimul FLAG, o organizație dedicată educației civice, promovării documentelor fondatoare ale Statelor Unite și transmiterii valorilor americane către tineri. Prin această fundație, Adams a promovat versiuni accesibile pentru copii ale Constituției americane, Declarației de Independență și Federalist Papers, încercând să readucă educația patriotică în centrul formării noilor generații. Adams a devenit cunoscut și prin cărțile sale, printre care Green Card Warrior, Retaking America și Trump and Churchill. Aceste volume au consolidat profilul său în mișcarea conservatoare americană, mai ales pentru că au legat tema imigrației legale, a patriotismului, a luptei împotriva corectitudinii politice și a leadershipului de modelul Donald Trump. Pentru susținătorii săi, Nick Adams este exemplul imigrantului care a ales America nu pentru beneficii, ci pentru idealurile ei. Pentru criticii săi, este un personaj prea agresiv, prea provocator și prea legat de stilul combativ al mișcării MAGA. O figură puternic atacată Tocmai de aceea, Adams este și o figură puternic atacată. Presa liberală și progresistă din Statele Unite l-a prezentat adesea drept un „MAGA influencer”, un „alpha male” autodeclarat, un personaj al războiului cultural și un comunicator provocator. New York Times, Washington Post, Politico, Financial Times, The Guardian și alte publicații l-au tratat fie cu ironie, fie cu ostilitate, mai ales din cauza stilului său direct, a pozițiilor sale conservatoare și a sprijinului său necondiționat pentru Donald Trump. Unul dintre cele mai discutate episoade recente a fost nominalizarea sa de către Donald Trump pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în Malaysia. Această nominalizare a provocat reacții dure în presa internațională și în spațiul politic malaezian, în special din cauza pozițiilor sale pro-Israel, a declarațiilor sale critice la adresa islamismului radical și a profilului său combativ de activist conservator. Nominalizarea nu a mai mers mai departe, fiind returnată președintelui, iar Adams a prezentat ulterior situația ca pe o „promovare” către un nou rol: cel de emisar special pentru turism, excepționalism și valori americane. Acest episod spune mult despre cine este Nick Adams. Nu este un personaj neutru. Nu este un tehnocrat. Nu este un diplomat clasic. Este un om al confruntării ideologice, al mesajului politic puternic și al identității asumate. Iar tocmai această combinație îl face important: pentru susținători, este o voce curajoasă a Americii profunde; pentru adversari, este un simbol al trumpismului pe care îl contestă. Nu doar o biografie, ci o direcție politică La Cluj, prezența lui Nick Adams are astfel o semnificație mai largă decât simpla participare la un forum economic. Ea marchează legătura dintre conservatorismul american și mișcările suveraniste europene. Adams vine cu mesajul unei Americi care crede în națiune, familie, libertate, credință, merit, proprietate, inițiativă privată și respingerea ideologiilor globaliste. În același timp, participarea sa
Explicațiile lui Zelenski despre drona de la Galați. Care a fost scopul rușilor
Explicațiile au fost oferite duminică în timpul unui interviu acordat realizatorilor emisiunii Face the Nation de la CBS News. „Încercăm să interceptăm toate dronele rusești, chiar și când unele dintre ele se deplasează spre alte țări, precum România, Moldova, Polonia sau țările baltice. Dacă nu reușim să facem asta, informăm imediat partenerii noștri și încercăm să le oferim asistență”, a declarat președintele Ucrainei. De asemenea, Volodimir Zelenski a spus care sunt obiectivele rușilor atunci când inițiază astfel de operațiuni. „Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO. Putin compară această reacție cu cea pe care a văzut-o în anii trecuți. De asemenea, testează apărarea antiaeriană a țărilor NATO care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Sunt ele capabile să intercepteze toate rachetele și dronele?”, a transmis Zelenski. Explicațiile lui Nicușor Dan Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat concluziile anchetei specialiștilor români privitoare la resturile dronei de la Galați. Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ, a transmis Nicușor Dan care a prezentat și imagini.
Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)
De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.