A luat medalie olimpică şi acum are o carieră strălucitoare în domeniul investițiilor bancare, pe Wall Street
Sasha Cohen a câștigat medalia de argint la Jocurile Olimpice la vârsta de 20 de ani, dar mega-competiția mondială nu au reprezentat totul pentru ea, ci doar începutul. Patinatoarea a dovedit că o carieră în sport nu se termină în momentul retragerii și că intrarea, în cazul ei, în domeniul investițiilor bancare, pe Wall Street, i-a definitivat viața. Sasha Cohen a trecut de la strălucirea de pe gheață la cariera în domeniul bancar de investiții pe Wall Street Patinatoarea a obținut medalia de argint la Olimpiadă, pe când avea doar 20 de ani, iar această mare performanță a însemnat punctul de plecare pentru ea. Nu în sport, ci în cu totul alt domeniu de activitate. După ce a părăsit patinajul profesionist, Sasha a fost atrasă de managementul investițiilor bancare, pe Wall Street. „Nu aveam să fiu niciodată definită de ceea ce am făcut la 20 de ani. Când voi avea 60 de ani, nu vreau să-mi amintesc că cea mai frumoasă noapte din viața mea a fost, știți, la 20 de ani”, a scris ea într-un eseul pentru The New York Post, citat de conform townandcountrymag.com. Tranziția, adaugă Cohen, a fost determinată atât de curiozitatea intelectuală, cât și de o mare ambiție. Sasha, care s-a născut în Los Angeles în 1984, și-a definit, de asemenea, traiectoria post-sportivă ca fiind ceva distinct american. Fiică a unui imigrant ucrainean, Sasha spune că, din fericire, a avut posibilitatea de a-și alege propria cale în viață: „Pentru că m-am născut în Statele Unite, am avut de ales să merg la gimnastică sau la patinaj artistic. Nu a fost un program de stat în care statul alegea cine ce putea face”. Foto: Instagramsashacohennyc Inspirată de miliardarul Warren Buffet Sasha Cohen recunoaște tehnologia din ziua de azi a deschis noi căi care nu existau în trecut. Aceasta a declarat că era o mare fană a lui Warren Buffett, iar cariera acestuia a inspirat-o să urmeze o cale pe Wall Street. „Întotdeauna am avut un interes pentru finanțe. Îmi amintesc că atunci când concuram, mă uitam la CNBC și am început să mă interesez de cotația aurului la vârsta de 15 ani și mă întrebam de ce existau fluctuații atât de mari în cazul acestuia” Tripla medaliată la Campionatele Mondiale va avea întotdeauna un loc aparte în istoria patinajului artistic american. Argintul câștigat de Cohen în 2006 a fost timp de 20 de ani ultima medalie olimpică câștigată de o patinatoare artistică din SUA la simplu feminin, o secetă întreruptă de Alysa Liu la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 de la Milano.
Septimiu Costea, CEO Nova Power&Gas: Clujul este un magnet care atrage investiții și poate exporta know-how și tehnologie
CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat, la finalul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”, rolul strategic al acestui municipiu în dezvoltarea economică regională și importanța investițiilor în infrastructura energetică pentru susținerea competitivității și atragerea de noi finanțări . La finalul conferinței „Portret România – Cluj-Napoca”, Septimiu Costea, CEO al Nova Power & Gas, a subliniat poziția strategică a municipiului Cluj-Napoca în economia regională și capacitatea sa de a atrage investiții și oportunități de dezvoltare. Reprezentantul companiei a amintit că Nova Power & Gas este o afacere cu capital integral românesc, fondată la Cluj în urmă cu aproape 30 de ani, care și-a extins activitatea la nivel regional. „Clujul este un magnet. Trebuie să întreținem acest magnet, să performeze foarte bine, iar pentru aceasta noi, prin investițiile noastre, prin decizia și prin curajul acționarilor, putem să susținem această economie pentru a atrage cât mai multă activitate economică în zonă și la nivel regional”, a declarat Septimiu Costea. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Investiții de peste 500 de milioane de euro în energie CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat contribuția companiei la dezvoltarea economiei locale și regionale prin investițiile realizate în ultimii ani, în special în sectorul energetic. Potrivit acestuia, investițiile companiei au depășit pragul de 500 de milioane de euro și au avut ca obiectiv consolidarea securității energetice și asigurarea unei surse de energie fiabile pentru mediul de afaceri. „Prin investițiile noastre, care în ultimii ani s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro, ținem să susținem această economie și să aducem energia flexibilă și sigură în momentul în care nevoia de consum este maximă”, a precizat Costea. Acesta a subliniat că disponibilitatea unei energii predictibile și accesibile reprezintă unul dintre factorii-cheie în decizia investitorilor de a dezvolta proiecte într-o anumită regiune. De la atragerea investițiilor la exportul de tehnologie În viziunea liderului Nova Power & Gas, Clujul trebuie să depășească statutul de simplu beneficiar al investițiilor și să devină un exportator de competențe, tehnologie și expertiză. „Clujul este un magnet care atrage investiții, dar trebuie să îl privim și ca pe un centru care poate să aducă valoare adăugată și să exporte know-how și tehnologie, precum și specialiști pe care trebuie să-i creștem și să-i susținem pentru a putea genera valoare adăugată la nivel regional și, de ce nu, la un nivel și mai mare”, a afirmat acesta. Energie predictibilă pentru o economie competitivă Septimiu Costea consideră că dezvoltarea unor active energetice moderne și eficiente va contribui la creșterea competitivității economice și la consolidarea încrederii investitorilor. „Prin faptul că oferim energie predictibilă și sigură la prețurile corecte, vom beneficia în viitor de această tehnologie pentru a crea active cu un grad mult mai mare de siguranță, de randament și cu o funcționalitate mult mai sigură”, a concluzionat CEO-ul Nova Power & Gas. Mesajul transmis în cadrul conferinței a evidențiat legătura directă dintre investițiile în energie, dezvoltarea economică și capacitatea unei regiuni de a atrage și păstra investiții pe termen lung. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, RetuRO și Electrica RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”
Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțulc companiei că renunță la investiții
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri cu șeful Dacia pentru România, Mihai Bordeanu, în contextul în care compania, unul dintre marii contributori ai economiei naționale, își reevaluează strategia locală. Gigantul auto a anunțat oficial că își va reduce planurile de investiții în țara noastră. Premierul a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault. Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România. Pe agenda de zi, programul Rabla Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, în cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto autohtonă. A fost discutat inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și nevoia de politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale. Schimbare strategică. Dacia renunță la investiții pentru extinderea fabricii din Mioveni. Șeful companiei va discuta cu Ilie Bolojan, astăzi S-a agreat că efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România sunt dure, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv. Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului. Oficialul Dacia Renault a prezentat direcțiile strategice de dezvoltare ale companiei franceze în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto. Dacia Renault taie planurile de investiții și pune accent pe profit Dacia rămâne unul dintre cei mai importanți jucători din economia România, contribuind cu aproximativ 5,4% la exporturile totale ale României. Gigantul susține mii de locuri de muncă prin întregul lanț industrial. Potrivit Profit.ro, Automobile Dacia a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 29,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% față de anul precedent. Profitul net însumează 629 milioane de lei, o creștere cu 10% mai mare decât în 2024. Creșterea a fost susținută mai ales de modelul Bigster, aflat la primul an complet de producție, și de concentrarea fabricii de la Mioveni pe modelele cu marje mai mari de profit, precum Bigster și Duster. Vânzările Dacia Sandero au „bubuit”! Renault raportează venituri peste așteptări În același timp, compania și-a redus planurile de investiții în România. Dacia a renunțat la proiectul prin care voia să extindă capacitatea de producție a uzinei de la Mioveni la 400.000 de vehicule anual. Decia vine în contextul schimbărilor din piața auto globală. Dar și al strategiei Groupe Renault de optimizare a costurilor și eficientizare a producției. Potrivit conducerii companiei, se pune accentul pe dezvoltarea de modele noi, modernizarea proceselor industriale și integrarea tehnologiilor emergente, nu pe extinderea capacităților de producție. AUTORUL RECOMANDĂ Presa din Ungaria trage un semnal de alarmă. Dacia, într-o situație extrem de gravă: România nu mai poate produce noile modele de mașini Dezvăluiri FT. Ce pune la cale Uniunea Europeană: companiile, obligate să cumpere componente de la furnizori din afara Chinei
Veste uriașă pentru sportul românesc! Peste 122 de milioane de lei pentru baza sportivă unde a început legenda Nadiei Comăneci
Veste importantă pentru sportul de la noi din țară. Se vor investi peste 122 de milioane de lei pentru baza sportivă unde a început legenda Nadiei Comăneci. Guvernul României a aprobat modernizarea bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, unde s-a format și s-a antrenat „Zeița de la Montreal”. Investiție uriașă în locul în care s-a format Nadia Comăneci Guvernul României a aprobat modernizarea bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești. Acesta este locul în care s-a format și s-a antrenat Nadia Comăneci. Proiectul a fost aprobat la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Investiția totală se ridică la peste 122 de milioane de lei. Acest anunț vine chiar în anul în care se împlinesc 50 de ani de la performanța istorică reușită de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de vară din anul 1976. Atunci, gimnasta de la noi din țară a obținut primul 10 perfect din istoria gimnasticii olimpice. Cum arată proiectul de la Onești Conform comunicatului oficial, baza sportivă de la Onești va fi structurată în nouă corpuri. Aceasta va beneficia de facilități moderne, la cele mai înalte standarde europene. Complexul va avea o sală de gimnastică complet modernizată, sală pentru haltere și lupte grele, teren de tenis, spații de cazare și recuperare pentru sportivi și antrenori, vestiare, spații administrative, sală de conferințe și un muzeu. În acest moment, complexul în care s-a format și antrenat Nadia Comăneci se află într-un stadiu avansat de degradare. Investiția uriașă va transforma noua bază din Onești într-un centrul important pentru sportul de la noi din țară. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat cât de important este acest proiect pentru sportul din România. „Baza sportivă de la Onești este un reper al performanței sportive și un centru important pentru formarea tinerelor generații, însă infrastructura acesteia se află într-un stadiu avansat de degradare, cauzat de uzură și de lipsa unor intervenții majore de modernizare. Decizia de astăzi a Guvernului înseamnă că acest complex va fi reabilitat și extins în acest an în care celebrăm 50 de ani de la performanța istorică înregistrată, la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, de Nadia Comăneci”, a declarat ministrul. Când va fi gata investiție Conform informațiilor transmise de autorități, durata estimată a investiței este de doi ani de zile, dintre care patru luni sunt rezervate proiectării. Astfel, după aprobarea Guvernului, urmează o procedură de achiziție publică, în urma căreia va fi desemnat proiectantul și constructorul. După acest pas vor începe lucrările de modernizare și extindere a complexului din Onești.
Ministrul Culturii, întâlnire cu noii proprietari ai Castelului Bran. Discuții despre investiții în zonă
Reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii și ai companiei americane Qavah Co. Inc., noul investitor majoritar în compania care administrează Domeniul Bran, s-au întâlnit luni la sediul Ministerului Culturii. Părțile au analizat proiectul unui Memorandum de Înțelegere care poate deschide drumul unor investiții importante în dezvoltarea zonei. Miza este consolidarea Castelului Bran ca destinație culturală și turistică de referință în Europa, prin proiecte care pot genera dezvoltare locală, locuri de muncă și o prezență internațională mai puternică pentru acest valoros patrimoniu. Participanții au convenit elaborarea unei Note de informare către Guvern. Joel Weinshanker, omul de afaceri a cărui conglomerat, numit Ad Populum, care gestionează și moștenirea lui Elvis Presley, a cumpărat participația majoritară a Companiei de Administrare a Domeniului Bran. Proiect pentru litoral Ulterior, reprezentanții Ministerului Culturii au discutat despre colaborarea dintre Cazinoul din Constanța și Vila Reginei Maria. „Astfel, prin aplicarea aceleiași rețete care transformă zi de zi Cazinoul într-un centru de evenimente culturale atractive, și Vila poate deveni un pol de interes, un centru expozițional contemporan dedicat Reginei Maria. Un spațiu viu al experiențelor interactive și al diverselor forme de reconstruire a atmosferei istorice a locului”, transmite Ministerul Culturii. Reprezentanții instituției anunță că vor începe consultarea cu autoritățile și reprezentanții comunității locale, pentru elaborarea unei teme de proiectare astfel încât Vila Reginei Maria să redevină o destinație vie, nu doar un monument uitat, în stare de pre-colaps. „Două proiecte diferite. Un castel și o vilă regală. Un simbol medieval și un loc de poveste de la malul mării. Ambele vorbesc despre același lucru: obiective greu încercate ale patrimoniului construit pot redeveni spații vii, relevante, deschise oamenilor”, transmit reprezentanții Ministerului Culturii.
De ce Apple refuză să investească miliarde în inteligența artificială
În ultimii ani, marile companii tehnologice și-au majorat masiv cheltuielile de capital pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit estimărilor, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari în acest an în infrastructură AI și data center-e. În schimb, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, scrie Il Post. Compania a ales să nu dezvolte masiv propriile modele lingvistice și nici să construiască infrastructura uriașă necesară pentru antrenarea acestora. Inclusiv platforma „Apple Intelligence”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar recent Apple a anunțat și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii. Apple mizează pe hardware, nu pe AI Spre deosebire de rivalii săi, Apple continuă să își bazeze modelul de business în principal pe vânzarea de hardware – în special iPhone și Mac. Compania pare să considere că utilizatorii vor accesa oricum servicii AI prin dispozitivele sale, indiferent cine dezvoltă tehnologia din spate. Strategia funcționează, cel puțin deocamdată. Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. „Cererea a fost extrem de mare”, a declarat Tim Cook, care urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus. În loc de AI, Apple își răsplătește acționarii În timp ce competitorii investesc sume uriașe în GPU-uri și centre de date, Apple continuă programul masiv de răscumpărare a propriilor acțiuni. Compania a anunțat recent un nou program de buyback în valoare de 100 de miliarde de dolari. Este o practică pe care o folosește de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Mișcarea este văzută ca un semn că Apple are mai multă încredere în actualul său model de business decât în boom-ul AI. Pariu inteligent sau greșeală strategică? Unii analiști cred că Apple evită astfel riscul unei eventuale bule speculative în jurul inteligenței artificiale. Investițiile în AI sunt extrem de costisitoare, iar plăcile grafice necesare dezvoltării modelelor își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Totuși, există și voci care avertizează că Apple ar putea repeta greșelile unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți chiar de iPhone. Apple pregătește deja următoarea etapă Potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează deja la dispozitive noi dedicate erei AI, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile. Concurența este însă puternică. OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la produse similare, iar Meta are deja succes cu ochelarii smart realizați împreună cu EssilorLuxottica. Sub viitorul CEO John Ternus, Apple ar putea totuși să își schimbe strategia. Compania a raportat deja o creștere puternică a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cheltuielile urcând de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială.
O asociere de 12 firme a depus singura ofertă pentru modificarea liniilor de tramvai din jurul Palatului Culturii! Valoarea contractului este de 94 de milioane de lei
Asocierea a 12 firme a depus o ofertă pentru proiectul de reabilitare și modificare a liniilor de tramvai din jurul Palatului Culturii. Proiectul prevede crearea unui inel de circulație cu sensuri unice în jurul Palatului Culturii, iar pe strada Sfântul Lazăr vor fi introduse linii de tramvai. Proiectul este unul ambițios și ar trebui să aducă schimbări în traficul din Iași. O asociere a 12 firme a depus singura ofertă Asocierea este formată din 12 firme, acestea fiind: Procons Grup (Bihor), Construcții Erbașu (București), Freyrom (București), Instaservice (Mureș), Electrogal Solutions și Crito Prod (ambele din Bihor), Rotermit (Covasna), Erbasu Total Construct (București), Cons Electrificarea Instal (Timiș), Metabet (Argeș), Academia Română, filiala Iași și Swarco Traffic România (București). Liderii ofertei sunt Procons Grup și Construcții Erbașu, ambele fiind două firme care au în prezent diverse contracte de amploare în orașe importante din România. Construcții Erbașu are mai multe proiecte în desfășurare în București, având diverse contracte cu primăriile din sectoarele capitalei. Firma din București are o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de lei și 1.300 de angajați. Deocamdată, abia s-a terminat perioada de depunere a ofertelor, iar în următoarele săptămâni va fi analizată propunerea financiară de la asocierea respectivă. Primarul Mihai Chirica a anunțat că intenționează să deschidă șantierul după data de 15 iunie 2026, însă rămâne de văzut dacă licitația va fi finalizată până atunci. Pentru această investiție, primăria încă nu are asigurată finanțarea, însă intenționează să acceseze fonduri europene prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Ce prevede proiectul În cadrul proiectului este prevăzută crearea unui sens unic de coborâre pe strada Palat și sens unic de urcare pe strada Sfântul Lazăr. „Pe strada Palat va rămâne o singură linie de tramvai, lângă trotuar, care va fi folosită pentru coborâre, iar pe strada Sfântul Lazăr va fi mutată cealaltă linie, care va asigura urcarea spre Anastasie Panu. Extinderea căii de rulare tramvai Pod Roș – Anastasie Panu prevede: 1.070 m de cale de rulare tramvai reabilitată; 1.070 m reţea fir-contact nouă; 3.924,30 mp trotuare reabilitate; 1.904,20 mp spaţii verzi reabilitate; 1 staţie de tramvai construită”, este stipulat în document. De asemenea, va fi creat un inel rutier major în jurul Palatului Culturii, pentru gestionarea traficului. Circulația se va desfășura astfel: strada Palat – strada Sfântul Lazăr – strada Anastasie Panu – strada Palat. „În cadrul obiectului 1 – «Reabilitare linii de tramvai Pod Roş – Anastasie Panu» se propune reabilitarea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare tramvai, pe tronsonul cuprins între Pod Roş şi strada Anastasie Panu, până la intersecţia cu strada Sfântul Lazăr. În cadrul obiectului 2 – «Extindere cale de rulare tramvai Pod Roş – Anastasie Panu» se propune extinderea liniei de tramvai din Podu Roş, pe tronsonul cuprins între intersecţia străzii Palat cu strada Sfântul Lazăr, respectiv strada Sfântul Lazăr cu strada Anastasie Panu”, scrie în proiectul de hotărâre. Rămâne de văzut dacă Primăria Iași va atribui contractul către asocierea celor 12 firme care au depus singura ofertă pentru proiectul în valoare de 94 de milioane de lei pentru crearea inelului din jurul Palatului Culturii. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, potrivit ministrului. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, maiu spune Dragoș Pîslaru. Cine este de vină și cine plătește Ministrul Dragoș Pîslaru spune că de vină este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”. Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”.
Brașov: mai mulți bani pentru educație și cultură. Investițiile cresc semnificativ
Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025. Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru. Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”. Se construiește un nou spital Unul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile. „Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul. În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro. Educația și cultura primesc mai mulți bani Bugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local. Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor. „Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul. Adoptat cu întârziere Bugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut. „A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.
Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât a
Sebastian Burduja, deputat, consilier onorific al Premierului României, a participat la Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a, unde a evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României. „Mulțumesc foarte mult și mă bucur să vă revăd pentru că ne cunoaștem deja de ceva timp. Cred că este o zi bună pentru acest eveniment, pentru că, dacă mi-am propus un lucru încă de la început, acela a fost să se vorbească despre energie, iar fiecare român să înțeleagă miza acestui sector pentru dezvoltarea țării. Și cred că ăsta este un obiectiv bifat, este o temă care e pe agenda publică foarte mult în ultimele zile. Faptul că premierul și-a asumat domeniul energiei este, în sine, un semnal că vorbim despre un sector strategic, unde sunt lucruri de corectat pe termen scurt și nu numai, și unde sunt investiții de făcut. Este greu să separăm discuția despre energie și proiecte de ceea ce se întâmplă la nivel public, așa cum știu toți cei din jurul acestei mese, dar poate mai puțin cei care urmăresc domeniul din afară. Vorbim despre proiecte mari, despre bani mulți și despre un orizont de timp îndelungat. Orice investitor serios, pentru a merge mai departe, pentru a rămâne în România sau pentru a veni aici, are nevoie de predictibilitate. Dacă nu reușim să-i asigurăm un plan public și politic, acești investitori vor pleca sau nu vor mai veni. Și discutăm despre o miză de multe miliarde pentru țara noastră. Cred că România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani. În primul rând, la nivel strategic, avem o direcție: o strategie energetică națională adoptată după 17 ani și ar trebui să ne ținem de obiectivele de acolo. În al doilea rând, avem fonduri disponibile fără precedent după 1990: PNRR, Fondul pentru Modernizare și alte fonduri. Tot ceea ce trebuie să facem este să le punem la treabă. Sunt convins că Ministerul Energiei are o încărcătură mare. Am semnat în mandatul meu foarte multe contracte, aveam chiar și o sută de contracte pe săptămână din fonduri nerambursabile, iar acum multe dintre ele au ajuns în etapa de implementare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că beneficiarii vin cu cereri de rambursare și așteaptă banii pentru a putea continua și finaliza aceste investiții. Și nu este ușor. Sunt aproximativ 100 de oameni în direcția de investiții din minister. În organizarea pe care am făcut-o am tăiat 27% din posturi per total minister, dar de direcția asta nu ne-am atins, tocmai pentru că ea performase. M-aș bucura să văd că în perioada imediat următoare accelerează procesarea acestor cereri și de asemenea semnarea unor contracte pe care piața le așteaptă foarte mult. Avem stocare „Behind the Meters”, schemă de 150 de milioane de euro lansată de pe vremea mea. Avem stocare „Stand Alone” și sunt convins că domnul secretar, Cristian Bușoi, care a lucrat excepțional o să ne dea ultimele actualizări. Avem, de asemenea, producție privați și autoconsum din Fondul pentru Modernizare, care sunt proiecte așteaptă contracte, să înainteze. În concluzie, nu vreau să mă lungesc. Mă cunoașteți deja: nu îmi plac nici vorbele mari, nici discursurile lungi. Tot ceea ce trebuie să facem este să șinem calea dreaptă. Avem o strategie, avem proiecte și cred că avem și voință politică, cel puțin din partea Premierului Bolojan, în calitate de consilier onorific al dânsului. Pot confirma că foarte des vorbim despre Energie și despre ce putem face mai bine. Și cred că în asemenea formate, pe care dumneavoastră, la Gândul, le promovați întotdeauna, se pot degaja cele mai bune soluții”, a declarat Sebastian Burduja, în cadrul Conferinței Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. Recomandarea autorului: Sebastian Burduja lansează petiția națională „Hidroenergia salvează România”: Cerem Parlamentului să declare hidrocentralele neterminate proiecte de securitate națională Ion Cristoiu comentează moțiunea depusă de PSD și AUR împotriva lui Bolojan: „Nu mă așteptam. Un moment istoric”