Etichetă: investitii

Cum să îți pui banii la adăpost în timpul crizei. Cele mai frecvente greșeli prin care riști să-ți pierzi economiile

Protejarea banilor în perioade de criză nu mai înseamnă doar descoperirea unui „refugiu sigur” și așteptarea ca acesta să reziste în fața tuturor furtunilor economice. Realitatea din ultimii ani ne arată că în momentele de incertitudine globală aproape toate activele pot deveni volatile, iar corelațiile dintre piețe cresc exact atunci când investitorii au cea mai mare nevoie de protecție. Într-un context de criză, protejarea economiilor devine mai degrabă un exercițiu de echilibru între siguranță, acces rapid la bani și expunere controlată la riscuri. Totuși, perioadele de incertitudine economică, cele care pun cea mai mare presiune pe bugetele oamenilor, pot crea și oportunități pentru investiții. Accesul la astfel de oportunități depinde mai ales de profilul de risc, de orizontul investițional, dar și de gradul de lichiditate al economiilor disponibile. În ce îți investești banii când peste tot e criză? În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea oamenilor nu se mai întreabă „Unde câștig cel mai mult?”, ci „Unde fug de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu perfect care să protejeze banii în timpul crizelor nu există, dar există o regulă simplă, distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, banii nu trebuie investiți într-un singur activ, ci mai degrabă trebuie împărțiți în mai multe părți. Depozitele bancare la instituțiile cu reputație solidă, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și ETF-urile sunt doar câteva dintre instrumentele care oferă stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, în cazul titlurilor de stat, randamentele sunt net superioare depozitelor oferite de bănci, 5-7%, și sunt scutite de la impozit. Pentru cei care vor să-și asume ușoare riscuri, există fondurile mutuale sau ETF-urile care oferă randamente de până la 10%. Fondul de urgență, cea mai ignorată „investiție” Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioadele de criză nu este de fapt o investiție. Fondul de urgență, echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli, poate să facă diferența între stabilitate și panică financiară. De altfel, specialiștii din domeniul financiar spun că stabilirea unui fond de rezervă pentru urgențe și calcularea unui buget lunar sunt principalele obiective financiare pe care trebuie să le îndeplinească orice om pentru a trece cu bine prin perioadele de criză sau război. Cel mai „sigur” refugiu din istorie a pierdut 25% în doar 2 săptămâni Aurul, considerat de decenii refugiul sigur al investitorilor în perioade de criză, traversează un moment neașteptat. În ciuda tensiunilor majore generate de războiul din Iran, metalul prețios a suferit o scădere abruptă, contrar tuturor așteptărilor. În această perioadă, metalul prețios nu doar că a fost cel mai prost refugiu tradițional, ci unul dintre cele mai slabe active din întreaga lume. De asemenea, creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor. Acest lucru reduce atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt factor important este corecția după creșterea spectaculoasă din ultimii ani. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluție din ultimii ani și a pierdut aproape 10% în ultimele zile și aproximativ 20% față de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit Reuters. Evoluția aurului ne arată că niciun activ nu oferă protecție absolută în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot înregistra scăderi importante pe termen scurt, iar protecția reală a banilor nu depinde de un singur instrument, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. Astfel, într-o perioadă în care toate piețele sunt afectate, diferența nu este făcută doar de locul în care se află banii, ci de felul în care sunt împărțiți. Care sunt cele mai frecvente greșeli în timpul unei crize În perioadele de instabilitate financiară, cele mai mari pierderi nu vin întotdeauna din piață, ci din deciziile greșite sau grăbite ale investitorilor. De cele mai multe ori, crizele amplifică emoțiile, iar emoțiile duc, în cele mai multe dintre cazuri, la decizii extrem de costisitoare. Printre cele mai comune greșeli pe care le fac investitorii se numără: vânzarea imediată, după scăderi bruște; mutarea tuturor banilor într-un singur „refugiu”; ignorarea inflației și păstrarea banilor în cash. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prăbușire neașteptată pe piața aurului. E cea mai slabă săptămână din ultimii 43 de ani. De ce au renunțat investitorii la „refugiul sigur” Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează

Ilie Bolojan: România trebuie să reducă deficitele, dar să mențină investițiile ridicate într-un an economic dificil

Prezent joi la Adunarea Generală a Camerei de Comerț Româno-Americane, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța investițiilor americane pentru dezvoltarea economică a României și a mulțumit companiilor pentru contribuția lor, într-un context economic complicat. Cu această ocazie, Bolojan i-a urat bun venit noului ambasador al SUA la Bucureşti, Darryl Nirenberg, și a subliniat că la fel ca ambasadorii precedenți, și el „va fi o ancoră importantă în următorii ani în relația dintre România și Statele Unite”. „Statele Unite ale Americii au avut un rol vital pe componenta de siguranță, dar și pe componenta de economie. Și, pentru noi, parteneriatul cu Statele Unite este un aspect strategic pe care îl vom susține și în anii următori, și am făcut dovada ca țară că atunci când suntem apelați, suntem prezenți. Sunt convins că pe partea de relații putem dezvolta, și trebuie să lucrăm, pe componenta de energie, pe coridoarele energetice, pe partea de nuclear, pe componenta de minerale rare și pe tot ceea ce înseamnă lucruri cu valoare adăugată și tehnologică ridicată, cu care am căzut de acord cu domnul ambasador că vom lucra în perioada următoare pentru a dezvolta și mai mult această componentă economică”, a adăugat Bolojan. Bolojan: Nu mai putem continua cu deficitele foarte mari Premierul a afirmat că România traversează un an economic complicat, într-un context internațional care nu este nici el favorabil. În acest context, el a arătat că principala prioritate a guvernului este restabilirea echilibrelor bugetare, prin reducerea cheltuielilor statului. „Trebuie să ne menținem echilibrele bugetare, nu se poate altfel, pentru că nu mai putem continua cu deficitele foarte mari. (…) E nevoie în continuare să lucrăm pe componentele de absorbție de fonduri pentru a menține investițiile la o valoare ridicată”, a mai precizat acesta. Necesitatea menținerii nivelului ridicat al investițiilor Totodată, Bolojan a subliniat, în același timp, necesitatea menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, în special prin absorbția fondurilor europene. „Este o provocare majoră pentru noi ca până la finalul lunii august să absorbim cele 10 miliarde de euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi, dar ele înseamnă infrastructură spre nord-estul României, Autostrada Moldovei, înseamnă investiții importante, care creează posibilități de dezvoltare, care creează oportunități pentru mediul de afaceri. Aceasta este o prioritate și trebuie să o urmărim”, a completat premierul. În ceea ce privește fiscalitatea, Ilie Bolojan a dat asigurări mediului de afaceri că impozitul pe cifra de afaceri va fi eliminat. „În ceea ce privește predictibilitatea, vom căuta să rămânem într-o zonă de predictibilitate și lucrurile pe care le-am stabilit la început de an, cum este scăderea impozitului pe cifra de afaceri, pe care toți cei care aveți companii mari, indiferent că sunt americane sau românești, ne-ați sesizat că este un impozit care inhibă investițiile. S-a redus la jumătate în acest an și de la 1 ianuarie anul viitor nu vom mai avea acest impozit, trebuie să impozităm profiturile, și nu investițiile. De asemenea, toate celelalte aspecte care țin de fiscalitate vom încerca să le menținem, dar asta presupune, pe de o parte, să ne controlăm componenta de cheltuieli, să ne menținem echilibrele financiare și sper ca aceste crizele externe care ne impactează să nu dureze foarte mult”, a conchis premierul.

Planul Uniunii Europene pentru flancul estic: investiții, infrastructură și apărare antidronă

Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni. „România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu. Cum vrea UE să protejeze frontiera estică Strategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European. 28 de miliarde de euro pentru investiții În paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus. Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată. Trei regiuni din România, eligibile De aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune. Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară. Tinerii, sprijiniți să rămână acasă Un alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii. Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.

Dragoș Pîslaru, cu prilejul Zilei Naționale a Japoniei: Ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze

„Am avut în această seară bucuria de a participa la recepția organizată de Ambasada Japoniei cu prilejul Zilei Împăratului Naruhito. A fost o onoare să răspund invitației Excelenței Sale domnul ambasador Takashi Katae și exprim respectul și aprecierea mea pentru poporul japonez”, se arată în mesajul publicat de ministrul Pîslaru.  La eveniment au participat și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, fapt care din perspectiva lui Dragoș Pîslaru arată că Executivul „prețuiește cu adevărat relația specială” cu Japonia.  Ministrul a precizat că peste 400 de companii japoneze sunt active în România, contribuind la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei și crearea de locuri de muncă.  „Din perspectiva ministerului pe care îl conduc, ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze: de la infrastructură de transport (inclusiv proiecte majore precum magistrala de metrou M6), la energie verde și tehnologie de vârf, până la cercetare și inovare – inclusiv în zone precum optica de mare putere, digitalizare sau inteligență artificială. Fiecare proiect reușit înseamnă nu doar creștere economică, ci și apropierea concretă dintre societățile noastre”, mai transmite Pîslaru.  „La mulți ani Împăratului Naruhito și la mulți ani, Japoniei și poporului japonez!”, se arată în încheierea mesajului publicat de Dragoș Pîslaru. 

Nicușor Dan, despre metalele rare: Ne dorim investiții și americane, și europene pe extracție și procesare

Șeful statului a fost întrebat joi seara la Antena 3 CNN despre negocierile care se poartă în vederea vizitei sale la Casa Albă și dacă acestea cuprind și discuții despre metalele rare sau energie. „Există, dacă vorbim de metale rare, există o discuție care, pentru că știți că noi, Europa, Statele Unite, s-au confruntat în mai multe momente cu o criză și un monopol pe care alte state nu neapărat prietenoase cu noi l-au făcut pe aceste metale critice. Și a existat o discuție inițiată de Statele Unite luna trecută, care va continua, în care este și Statele Unite, este și Uniunea Europeană, pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice, astfel încât piața metalelor critice să fie, pe zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul comun. Deci aici facem progrese mari și evident că ne dorim și investiții și americane, și europene în România, atât pe partea de extracție, cât și pe partea de procesare”, a spus Nicușor Dan. El a vorbit și despre investiții în sectorul energetic. „Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, și canadiene, și coreene, și americane. Iar în scurta discuție pe care am avut-o cu șeful Băncii Mondiale, mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România când semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele 3 și 4, Banca Mondială fiind foarte disponibilă să finanțeze parte din costurile care sunt mari pentru niște reactoare nucleare și, bineînțeles, mai sunt niște subiecte pe zona de energie pe care se progresează de asemenea”, a declarat președintele. Nicușor Dan a spus că România este, din acest punct de vedere, transparentă în relația cu Uniunea Europeană și, pe de altă parte, își dorește ca prezența și americană, și europeană în România pe zona de economie să fie cât mai mare. Fabrică la Feldioara Președintele României  a confirmat, luni, existența unei discuții a oficialilor români cu cei americani, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene care să constituie ceea ce a descris drept „un fel de nouă organizație mondială a comerțului dedicată metalelor critice”. Declarația lui Nicușor Dan a venit ca răspuns la întrebarea jurnalistei RRA referitoare la cooperarea economică a României cu SUA și, mai aplecat, la declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care vorbea despre un proiect de exploatare a mineralelor rare din Groenlanda, într-o fabrică de la Feldioara. Șeful statului a oferit câteva informații despre proiectul de la Feldioara, apreciind că un astfel de acord va avea implicații interesante pentru România: „Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală Nuclearelectrica, în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu. Și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara va fi foarte interesant pentru România”.

Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului

La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”

Cum pierd europenii bani ținând economiile în bancă

Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews. Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii. Pierderea de potențial financiar Datele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni. De ce evită europenii investițiile? Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată. În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital. În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid. Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive. „Inerția financiară” și teama de a greși Potrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură. Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.

Xi Jinping le interzice oamenilor de afaceri chinezi să mai investească într-o țară aflată în război în Gaza: A devenit o zonă de risc pentru China

Republica Populară Chineză a interzis investițiile în Israel de la începerea războiului din Fâșia Gaza cu Hamas din 2023, care ulterior a escaladat într-un conflict regional cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Yemen și în multiple confruntări cu Iranul între 2024 și 2025. Anul trecut, China adenunțat intensificarea operațiunilor israeliene din Fâșia Gaza, exprimându-și susținerea pentru încetarea imediată a ostilităților și găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului. Încă din 2021, de când un delegat chinez la ONU a acuzat Israelul de crime de război în Fâșia Gaza, relațiile dintre cele două țări s-au răcit după ce China și-a declarat susținerea față de palestinieni și regimul clerical din Iran, ambele aflate în război cu Israel. China consideră Israel drept „zonă de mare risc” pentru investitori Beijing a clasificat Israel ca „zonă de mare risc”. Restricția a fost confirmată în dosarele instanței de către un fond de investiții chinez, care a invocat instrucțiuni guvernamentale ca motiv pentru care nu poate continua cu noi tranzacții, informează Ynet. Până în 2023, China a fost al doilea cel mai mare partener comercial după SUA, volumul comerțului a crescut de la 50 de milioane de dolari la 10 miliarde de dolari în 2013, fiind comercializate tehnologii și arme. China a sprijinit de mult timp cauza statului Palestina împotriva Israelului. Potrivit CNN, în noiembrie 2023, un scandal major a izbucnit între cele două țări după ce au fost sesizate mai multe hărți online ale companiilor chineze, ca Baidu și Alibaba, care au omis numele Israelului pe hartă. În schimb, denumirile  Palestinei și a altor țări arabe erau evidențiate. JPPI scrie că China ar fi devenit în ultimii ani un „focar de antisemitism”.  Din 2020, China a adoptat o poziție publică mai ostilă față de Israel și a sfătuit contactele israeliene să adopte un profil discret în China, care și-a extins prezența în Orientul Mijlociu. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului”

Procedurile de mediu ar putea fi accelerate: România a primit acordul Comisiei Europene pentru reducerea termenelor de avizare

Măsura va fi inclusă în pachetul de redresare economică pregătit de Guvern și vizează eficientizarea avizelor fără a modifica standardele de protecție a mediului. „Eu nu sunt în discuțiile din coaliție. Dar ce știu, pentru că am avut inclusiv propuneri concrete pe pachetul de redresare economică, este că și pe zona de mediu putem să simplificăm lucrurile și să aducem un avantaj, să zicem, operatorilor economici”, a declarat Diana Buzoianu. Decizia Comisiei Europene a venit chiar în ziua anunțului public, după mai multe runde de negocieri purtate în ultimele zile. Acordurile de mediu, una dintre cele mai mari nemulțumiri ale mediului privat Emiterea acordurilor de mediu a fost ani la rând reclamată ca fiind excesiv de lentă, blocând investiții publice și private, proiecte de infrastructură și inițiative economice importante. Ministrul Mediului a explicat că aceste întârzieri erau cauzate în mare parte de termene impuse prin directive europene, care nu puteau fi modificate fără acordul Comisiei. „Suntem de câteva zile bune în discuții cu Comisia Europeană ca să vedem care sunt termenele pe care le putem reduce în metoda de avizare, la emiterea acordurilor de mediu”, a mai spus aceasta. Bruxelles-ul a dat undă verde pentru termene mai scurte Potrivit Dianei Buzoianu, Comisia Europeană a acceptat ca România să accelereze procedurile, fără a afecta conținutul evaluărilor de mediu: „Știți acele acorduri de mediu despre care mulți operatori economici, mulți oameni din privat, multe institute, multe afaceri vin și spun că durează prea mult. Acelea erau termene stabilite prin directivă și avem, în sfârșit, acordul de la Comisie.” Buzoianu a subliniat că reforma nu va însemna compromisuri privind standardele de mediu, ci doar reducerea timpului de răspuns al instituțiilor. „O parte din pachetul de redresare economică va include și această simplificare a procedurilor de mediu, nu pe fond, ci măcar prin asumarea unor termene mai eficiente pentru a oferi răspunsuri.” Măsura este așteptată să deblocheze numeroase proiecte economice și să reducă presiunea birocratică asupra firmelor, într-un moment în care economia românească caută soluții de relansare. Sursa video: Euronews

Grindeanu: măsurile PSD de relansare economică vor fi aprobate de Guvern prin angajarea răspunderii, la pachet cu reforma administrației publice

„Măsurile PSD de relansare economică vor fi aprobate de Guvern, prin angajarea răspunderii în Parlament, la pachet cu reforma administrației publice! Este o decizie unanimă a Coaliției de guvernare luată după (prea) multe luni în care am făcut eforturi susținute să-l convingem pe prim-ministrul Ilie Bolojan că susținerea firmelor românești reprezintă o prioritate absolută a Guvernului!”, a scris Grindeanu pe pagina sa de Facebook. Liderul PSD susține că pachetul include măsuri pentru stimularea investițiilor, precum credit fiscal majorat, garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată și deduceri suplimentare pentru cercetare-dezvoltare. „Este un gest logic și așteptat de tot mediul de afaceri! Măsurile includ credit fiscal majorat și alte facilități pentru stimularea noilor investiții – garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată, deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare-dezvoltare. În aceeași măsură, reprezintă și un gest de reparație morală după ce, în 2025, tot efortul guvernării de a reduce deficitul bugetar s-a făcut cu eforturile populației și firmelor. Tocmai de aceea, mă aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un eventual deficit pe 2025 mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene! Nu te poți lăuda că ai tăiat de la investiții și ai crescut taxele și impozitele”, a precizat acesta. Președintele PSD mai afirmă că reducerea deficitului ar trebui să fie rezultatul unei creșteri economice, nu al tăierilor de investiții. „PSD insistă ca deficitul trebuie să fie diminuat ca o urmare firească a unei creșteri economice sănătoase, nu al tăierilor continue de investițiile ce sunt gura de oxigen a mediului de afaceri. De aceea, programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru a proteja și susține companiile românești, aceasta fiind singura garanție a unei dezvoltării sănătoase a economiei noastre”, a mai scris Grindeanu.