Etichetă: investitii

O asociere de 12 firme a depus singura ofertă pentru modificarea liniilor de tramvai din jurul Palatului Culturii! Valoarea contractului este de 94 de milioane de lei

Asocierea a 12 firme a depus o ofertă pentru proiectul de reabilitare și modificare a liniilor de tramvai din jurul Palatului Culturii. Proiectul prevede crearea unui inel de circulație cu sensuri unice în jurul Palatului Culturii, iar pe strada Sfântul Lazăr vor fi introduse linii de tramvai. Proiectul este unul ambițios și ar trebui să aducă schimbări în traficul din Iași. O asociere a 12 firme a depus singura ofertă Asocierea este formată din 12 firme, acestea fiind: Procons Grup (Bihor), Construcții Erbașu (București), Freyrom (București), Instaservice (Mureș), Electrogal Solutions și Crito Prod (ambele din Bihor), Rotermit (Covasna), Erbasu Total Construct (București), Cons Electrificarea Instal (Timiș), Metabet (Argeș), Academia Română, filiala Iași și Swarco Traffic România (București). Liderii ofertei sunt Procons Grup și Construcții Erbașu, ambele fiind două firme care au în prezent diverse contracte de amploare în orașe importante din România. Construcții Erbașu are mai multe proiecte în desfășurare în București, având diverse contracte cu primăriile din sectoarele capitalei. Firma din București are o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de lei și 1.300 de angajați. Deocamdată, abia s-a terminat perioada de depunere a ofertelor, iar în următoarele săptămâni va fi analizată propunerea financiară de la asocierea respectivă. Primarul Mihai Chirica a anunțat că intenționează să deschidă șantierul după data de 15 iunie 2026, însă rămâne de văzut dacă licitația va fi finalizată până atunci. Pentru această investiție, primăria încă nu are asigurată finanțarea, însă intenționează să acceseze fonduri europene prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Ce prevede proiectul În cadrul proiectului este prevăzută crearea unui sens unic de coborâre pe strada Palat și sens unic de urcare pe strada Sfântul Lazăr. „Pe strada Palat va rămâne o singură linie de tramvai, lângă trotuar, care va fi folosită pentru coborâre, iar pe strada Sfântul Lazăr va fi mutată cealaltă linie, care va asigura urcarea spre Anastasie Panu. Extinderea căii de rulare tramvai Pod Roș – Anastasie Panu prevede: 1.070 m de cale de rulare tramvai reabilitată; 1.070 m reţea fir-contact nouă; 3.924,30 mp trotuare reabilitate; 1.904,20 mp spaţii verzi reabilitate; 1 staţie de tramvai construită”, este stipulat în document. De asemenea, va fi creat un inel rutier major în jurul Palatului Culturii, pentru gestionarea traficului. Circulația se va desfășura astfel: strada Palat – strada Sfântul Lazăr – strada Anastasie Panu – strada Palat. „În cadrul obiectului 1 – «Reabilitare linii de tramvai Pod Roş – Anastasie Panu» se propune reabilitarea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare tramvai, pe tronsonul cuprins între Pod Roş şi strada Anastasie Panu, până la intersecţia cu strada Sfântul Lazăr. În cadrul obiectului 2 – «Extindere cale de rulare tramvai Pod Roş – Anastasie Panu» se propune extinderea liniei de tramvai din Podu Roş, pe tronsonul cuprins între intersecţia străzii Palat cu strada Sfântul Lazăr, respectiv strada Sfântul Lazăr cu strada Anastasie Panu”, scrie în proiectul de hotărâre. Rămâne de văzut dacă Primăria Iași va atribui contractul către asocierea celor 12 firme care au depus singura ofertă pentru proiectul în valoare de 94 de milioane de lei pentru crearea inelului din jurul Palatului Culturii. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro

„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, potrivit ministrului. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, maiu spune Dragoș Pîslaru. Cine este de vină și cine plătește Ministrul Dragoș Pîslaru spune că de vină este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”. Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”.

Brașov: mai mulți bani pentru educație și cultură. Investițiile cresc semnificativ

Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025. Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru. Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”. Se construiește un nou spital Unul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile. „Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul. În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro. Educația și cultura primesc mai mulți bani Bugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local. Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor. „Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul. Adoptat cu întârziere Bugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut. „A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.

Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani Sebastian Burduja la conferința Gândul ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a: România este într-o poziție mult mai bună decât a

Sebastian Burduja, deputat, consilier onorific al Premierului României, a participat la Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a, unde a evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României. „Mulțumesc foarte mult și mă bucur să vă revăd pentru că ne cunoaștem deja de ceva timp. Cred că este o zi bună pentru acest eveniment, pentru că, dacă mi-am propus un lucru încă de la început, acela a fost să se vorbească despre energie, iar fiecare român să înțeleagă miza acestui sector pentru dezvoltarea țării. Și cred că ăsta este un obiectiv bifat, este o temă care e pe agenda publică foarte mult în ultimele zile. Faptul că premierul și-a asumat domeniul energiei este, în sine, un semnal că vorbim despre un sector strategic, unde sunt lucruri de corectat pe termen scurt și nu numai, și unde sunt investiții de făcut. Este greu să separăm discuția despre energie și proiecte de ceea ce se întâmplă la nivel public, așa cum știu toți cei din jurul acestei mese, dar poate mai puțin cei care urmăresc domeniul din afară. Vorbim despre proiecte mari, despre bani mulți și despre un orizont de timp îndelungat. Orice investitor serios, pentru a merge mai departe, pentru a rămâne în România sau pentru a veni aici, are nevoie de predictibilitate. Dacă nu reușim să-i asigurăm un plan public și politic, acești investitori vor pleca sau nu vor mai veni. Și discutăm despre o miză de multe miliarde pentru țara noastră. Cred că România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani. În primul rând, la nivel strategic, avem o direcție: o strategie energetică națională adoptată după 17 ani și ar trebui să ne ținem de obiectivele de acolo. În al doilea rând, avem fonduri disponibile fără precedent după 1990: PNRR, Fondul pentru Modernizare și alte fonduri. Tot ceea ce trebuie să facem este să le punem la treabă. Sunt convins că Ministerul Energiei are o încărcătură mare. Am semnat în mandatul meu foarte multe contracte, aveam chiar și o sută de contracte pe săptămână din fonduri nerambursabile, iar acum multe dintre ele au ajuns în etapa de implementare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că beneficiarii vin cu cereri de rambursare și așteaptă banii pentru a putea continua și finaliza aceste investiții. Și nu este ușor. Sunt aproximativ 100 de oameni în direcția de investiții din minister. În organizarea pe care am făcut-o am tăiat 27% din posturi per total minister, dar de direcția asta nu ne-am atins, tocmai pentru că ea performase. M-aș bucura să văd că în perioada imediat următoare accelerează procesarea acestor cereri și de asemenea semnarea unor contracte pe care piața le așteaptă foarte mult. Avem stocare „Behind the Meters”, schemă de 150 de milioane de euro lansată de pe vremea mea. Avem stocare „Stand Alone” și sunt convins că domnul secretar, Cristian Bușoi, care a lucrat excepțional o să ne dea ultimele actualizări. Avem, de asemenea, producție privați și autoconsum din Fondul pentru Modernizare, care sunt proiecte așteaptă contracte, să înainteze. În concluzie, nu vreau să mă lungesc. Mă cunoașteți deja: nu îmi plac nici vorbele mari, nici discursurile lungi. Tot ceea ce trebuie să facem este să șinem calea dreaptă. Avem o strategie, avem proiecte și cred că avem și voință politică, cel puțin din partea Premierului Bolojan, în calitate de consilier onorific al dânsului. Pot confirma că foarte des vorbim despre Energie și despre ce putem face mai bine. Și cred că în asemenea formate, pe care dumneavoastră, la Gândul, le promovați întotdeauna, se pot degaja cele mai bune soluții”, a declarat Sebastian Burduja, în cadrul Conferinței Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. Recomandarea autorului: Sebastian Burduja lansează petiția națională „Hidroenergia salvează România”: Cerem Parlamentului să declare hidrocentralele neterminate proiecte de securitate națională Ion Cristoiu comentează moțiunea depusă de PSD și AUR împotriva lui Bolojan: „Nu mă așteptam. Un moment istoric”

Cum să îți pui banii la adăpost în timpul crizei. Cele mai frecvente greșeli prin care riști să-ți pierzi economiile

Protejarea banilor în perioade de criză nu mai înseamnă doar descoperirea unui „refugiu sigur” și așteptarea ca acesta să reziste în fața tuturor furtunilor economice. Realitatea din ultimii ani ne arată că în momentele de incertitudine globală aproape toate activele pot deveni volatile, iar corelațiile dintre piețe cresc exact atunci când investitorii au cea mai mare nevoie de protecție. Într-un context de criză, protejarea economiilor devine mai degrabă un exercițiu de echilibru între siguranță, acces rapid la bani și expunere controlată la riscuri. Totuși, perioadele de incertitudine economică, cele care pun cea mai mare presiune pe bugetele oamenilor, pot crea și oportunități pentru investiții. Accesul la astfel de oportunități depinde mai ales de profilul de risc, de orizontul investițional, dar și de gradul de lichiditate al economiilor disponibile. În ce îți investești banii când peste tot e criză? În contextul crizei energetice și al incertitudinilor geopolitice, majoritatea oamenilor nu se mai întreabă „Unde câștig cel mai mult?”, ci „Unde fug de criză când peste tot e criză?”. Un refugiu perfect care să protejeze banii în timpul crizelor nu există, dar există o regulă simplă, distribuirea inteligentă a economiilor. În primul rând, banii nu trebuie investiți într-un singur activ, ci mai degrabă trebuie împărțiți în mai multe părți. Depozitele bancare la instituțiile cu reputație solidă, titlurile de stat Fidelis sau Tezaur și ETF-urile sunt doar câteva dintre instrumentele care oferă stabilitate în astfel de perioade. De exemplu, în cazul titlurilor de stat, randamentele sunt net superioare depozitelor oferite de bănci, 5-7%, și sunt scutite de la impozit. Pentru cei care vor să-și asume ușoare riscuri, există fondurile mutuale sau ETF-urile care oferă randamente de până la 10%. Fondul de urgență, cea mai ignorată „investiție” Probabil unul dintre cele mai subestimate instrumente în perioadele de criză nu este de fapt o investiție. Fondul de urgență, echivalent cu 3 până la 6 luni de cheltuieli, poate să facă diferența între stabilitate și panică financiară. De altfel, specialiștii din domeniul financiar spun că stabilirea unui fond de rezervă pentru urgențe și calcularea unui buget lunar sunt principalele obiective financiare pe care trebuie să le îndeplinească orice om pentru a trece cu bine prin perioadele de criză sau război. Cel mai „sigur” refugiu din istorie a pierdut 25% în doar 2 săptămâni Aurul, considerat de decenii refugiul sigur al investitorilor în perioade de criză, traversează un moment neașteptat. În ciuda tensiunilor majore generate de războiul din Iran, metalul prețios a suferit o scădere abruptă, contrar tuturor așteptărilor. În această perioadă, metalul prețios nu doar că a fost cel mai prost refugiu tradițional, ci unul dintre cele mai slabe active din întreaga lume. De asemenea, creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, determină băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze ratele dobânzilor. Acest lucru reduce atractivitatea aurului, care nu oferă randamente directe. Un alt factor important este corecția după creșterea spectaculoasă din ultimii ani. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluție din ultimii ani și a pierdut aproape 10% în ultimele zile și aproximativ 20% față de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit Reuters. Evoluția aurului ne arată că niciun activ nu oferă protecție absolută în fața unei crize globale. Chiar și cele mai „sigure” active pot înregistra scăderi importante pe termen scurt, iar protecția reală a banilor nu depinde de un singur instrument, ci de construcția unui portofoliu echilibrat. Astfel, într-o perioadă în care toate piețele sunt afectate, diferența nu este făcută doar de locul în care se află banii, ci de felul în care sunt împărțiți. Care sunt cele mai frecvente greșeli în timpul unei crize În perioadele de instabilitate financiară, cele mai mari pierderi nu vin întotdeauna din piață, ci din deciziile greșite sau grăbite ale investitorilor. De cele mai multe ori, crizele amplifică emoțiile, iar emoțiile duc, în cele mai multe dintre cazuri, la decizii extrem de costisitoare. Printre cele mai comune greșeli pe care le fac investitorii se numără: vânzarea imediată, după scăderi bruște; mutarea tuturor banilor într-un singur „refugiu”; ignorarea inflației și păstrarea banilor în cash. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prăbușire neașteptată pe piața aurului. E cea mai slabă săptămână din ultimii 43 de ani. De ce au renunțat investitorii la „refugiul sigur” Care sunt țările care depind cel mai mult de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu. Criza Strâmtorii Ormuz le-a dat peste cap economiile După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează

Ilie Bolojan: România trebuie să reducă deficitele, dar să mențină investițiile ridicate într-un an economic dificil

Prezent joi la Adunarea Generală a Camerei de Comerț Româno-Americane, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța investițiilor americane pentru dezvoltarea economică a României și a mulțumit companiilor pentru contribuția lor, într-un context economic complicat. Cu această ocazie, Bolojan i-a urat bun venit noului ambasador al SUA la Bucureşti, Darryl Nirenberg, și a subliniat că la fel ca ambasadorii precedenți, și el „va fi o ancoră importantă în următorii ani în relația dintre România și Statele Unite”. „Statele Unite ale Americii au avut un rol vital pe componenta de siguranță, dar și pe componenta de economie. Și, pentru noi, parteneriatul cu Statele Unite este un aspect strategic pe care îl vom susține și în anii următori, și am făcut dovada ca țară că atunci când suntem apelați, suntem prezenți. Sunt convins că pe partea de relații putem dezvolta, și trebuie să lucrăm, pe componenta de energie, pe coridoarele energetice, pe partea de nuclear, pe componenta de minerale rare și pe tot ceea ce înseamnă lucruri cu valoare adăugată și tehnologică ridicată, cu care am căzut de acord cu domnul ambasador că vom lucra în perioada următoare pentru a dezvolta și mai mult această componentă economică”, a adăugat Bolojan. Bolojan: Nu mai putem continua cu deficitele foarte mari Premierul a afirmat că România traversează un an economic complicat, într-un context internațional care nu este nici el favorabil. În acest context, el a arătat că principala prioritate a guvernului este restabilirea echilibrelor bugetare, prin reducerea cheltuielilor statului. „Trebuie să ne menținem echilibrele bugetare, nu se poate altfel, pentru că nu mai putem continua cu deficitele foarte mari. (…) E nevoie în continuare să lucrăm pe componentele de absorbție de fonduri pentru a menține investițiile la o valoare ridicată”, a mai precizat acesta. Necesitatea menținerii nivelului ridicat al investițiilor Totodată, Bolojan a subliniat, în același timp, necesitatea menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, în special prin absorbția fondurilor europene. „Este o provocare majoră pentru noi ca până la finalul lunii august să absorbim cele 10 miliarde de euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi, dar ele înseamnă infrastructură spre nord-estul României, Autostrada Moldovei, înseamnă investiții importante, care creează posibilități de dezvoltare, care creează oportunități pentru mediul de afaceri. Aceasta este o prioritate și trebuie să o urmărim”, a completat premierul. În ceea ce privește fiscalitatea, Ilie Bolojan a dat asigurări mediului de afaceri că impozitul pe cifra de afaceri va fi eliminat. „În ceea ce privește predictibilitatea, vom căuta să rămânem într-o zonă de predictibilitate și lucrurile pe care le-am stabilit la început de an, cum este scăderea impozitului pe cifra de afaceri, pe care toți cei care aveți companii mari, indiferent că sunt americane sau românești, ne-ați sesizat că este un impozit care inhibă investițiile. S-a redus la jumătate în acest an și de la 1 ianuarie anul viitor nu vom mai avea acest impozit, trebuie să impozităm profiturile, și nu investițiile. De asemenea, toate celelalte aspecte care țin de fiscalitate vom încerca să le menținem, dar asta presupune, pe de o parte, să ne controlăm componenta de cheltuieli, să ne menținem echilibrele financiare și sper ca aceste crizele externe care ne impactează să nu dureze foarte mult”, a conchis premierul.

Planul Uniunii Europene pentru flancul estic: investiții, infrastructură și apărare antidronă

Vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto a prezentat joi, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, strategia prin care Uniunea Europeană intenționează să sprijine aceste regiuni. „România este țara din UE care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. De aceea, am solicitat în mod repetat o susținere mai puternică pentru regiunile UE aflate la granița estică, inclusiv prin crearea unui fond special destinat sprijinirii acestor regiuni”, a explicat europarlamentarul Dan Motreanu. Cum vrea UE să protejeze frontiera estică Strategia include dezvoltarea unor proiecte europene de securitate și apărare pentru consolidarea protecției la granița estică a Uniunii. Printre inițiativele menționate se numără supravegherea zonei, o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, precum și dezvoltarea unor sisteme comune de apărare aeriană și de supraveghere din spațiu, incluse în proiecte precum Scutul Aerian European și Scutul Spațial European. 28 de miliarde de euro pentru investiții În paralel, Comisia Europeană a lansat instrumentul EastInvest, prin care vor fi sprijinite investiții în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus. Mecanismul este conceput pentru a facilita accesul inițiatorilor de proiecte la finanțare, prin împrumuturi și asistență de specialitate, astfel încât economiile locale să fie stimulate, schimburile comerciale să fie extinse, iar securitatea regiunilor să fie consolidată. Trei regiuni din România, eligibile De aceste finanțări ar urma să beneficieze și România. Trei regiuni – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – ar putea accesa fonduri pentru proiecte dedicate IMM-urilor, antreprenoriatului, agriculturii, transporturilor și conectivității. Proiectele vor fi finanțate prin acest nou program și granturi provenite din fondurile de coeziune. Strategia prevede, de asemenea, finanțarea unor proiecte prioritare în infrastructura energetică transfrontalieră și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv infrastructura rutieră, feroviară și portuară, unele dintre acestea urmând să aibă utilizare duală, civilă și militară. Tinerii, sprijiniți să rămână acasă Un alt obiectiv al programului este sprijinirea comunităților din zonele de frontieră pentru a limita migrația tinerilor către alte regiuni ale Uniunii. Potrivit europarlamentarului român, Comisia Europeană ia în calcul și măsuri pentru menținerea tinerilor în regiunile de frontieră, inclusiv dezvoltarea unor trasee de la educație către piața muncii și introducerea unor scheme de sprijin pentru achiziția primei locuințe, prin împrumuturi cu dobândă redusă destinate tinerilor profesioniști.

Dragoș Pîslaru, cu prilejul Zilei Naționale a Japoniei: Ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze

„Am avut în această seară bucuria de a participa la recepția organizată de Ambasada Japoniei cu prilejul Zilei Împăratului Naruhito. A fost o onoare să răspund invitației Excelenței Sale domnul ambasador Takashi Katae și exprim respectul și aprecierea mea pentru poporul japonez”, se arată în mesajul publicat de ministrul Pîslaru.  La eveniment au participat și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, fapt care din perspectiva lui Dragoș Pîslaru arată că Executivul „prețuiește cu adevărat relația specială” cu Japonia.  Ministrul a precizat că peste 400 de companii japoneze sunt active în România, contribuind la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei și crearea de locuri de muncă.  „Din perspectiva ministerului pe care îl conduc, ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze: de la infrastructură de transport (inclusiv proiecte majore precum magistrala de metrou M6), la energie verde și tehnologie de vârf, până la cercetare și inovare – inclusiv în zone precum optica de mare putere, digitalizare sau inteligență artificială. Fiecare proiect reușit înseamnă nu doar creștere economică, ci și apropierea concretă dintre societățile noastre”, mai transmite Pîslaru.  „La mulți ani Împăratului Naruhito și la mulți ani, Japoniei și poporului japonez!”, se arată în încheierea mesajului publicat de Dragoș Pîslaru. 

Nicușor Dan, despre metalele rare: Ne dorim investiții și americane, și europene pe extracție și procesare

Șeful statului a fost întrebat joi seara la Antena 3 CNN despre negocierile care se poartă în vederea vizitei sale la Casa Albă și dacă acestea cuprind și discuții despre metalele rare sau energie. „Există, dacă vorbim de metale rare, există o discuție care, pentru că știți că noi, Europa, Statele Unite, s-au confruntat în mai multe momente cu o criză și un monopol pe care alte state nu neapărat prietenoase cu noi l-au făcut pe aceste metale critice. Și a existat o discuție inițiată de Statele Unite luna trecută, care va continua, în care este și Statele Unite, este și Uniunea Europeană, pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice, astfel încât piața metalelor critice să fie, pe zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul comun. Deci aici facem progrese mari și evident că ne dorim și investiții și americane, și europene în România, atât pe partea de extracție, cât și pe partea de procesare”, a spus Nicușor Dan. El a vorbit și despre investiții în sectorul energetic. „Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, și canadiene, și coreene, și americane. Iar în scurta discuție pe care am avut-o cu șeful Băncii Mondiale, mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România când semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele 3 și 4, Banca Mondială fiind foarte disponibilă să finanțeze parte din costurile care sunt mari pentru niște reactoare nucleare și, bineînțeles, mai sunt niște subiecte pe zona de energie pe care se progresează de asemenea”, a declarat președintele. Nicușor Dan a spus că România este, din acest punct de vedere, transparentă în relația cu Uniunea Europeană și, pe de altă parte, își dorește ca prezența și americană, și europeană în România pe zona de economie să fie cât mai mare. Fabrică la Feldioara Președintele României  a confirmat, luni, existența unei discuții a oficialilor români cu cei americani, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene care să constituie ceea ce a descris drept „un fel de nouă organizație mondială a comerțului dedicată metalelor critice”. Declarația lui Nicușor Dan a venit ca răspuns la întrebarea jurnalistei RRA referitoare la cooperarea economică a României cu SUA și, mai aplecat, la declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care vorbea despre un proiect de exploatare a mineralelor rare din Groenlanda, într-o fabrică de la Feldioara. Șeful statului a oferit câteva informații despre proiectul de la Feldioara, apreciind că un astfel de acord va avea implicații interesante pentru România: „Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală Nuclearelectrica, în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu. Și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara va fi foarte interesant pentru România”.

Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului

La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”