Tanczos Barna: Guvernul a început pregătirea bugetului pentru 2026. Pornim de pe baze mai solide
Tanczos Barna a precizat că peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental bilanțul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Potrivit vicepremierului, măsurile luate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar în condiții mai stabile. „Este deja clar – datorită măsurilor luate anul trecut, începem acest an de pe baze mai solide”, a declarat Tanczos Barna. Datorii mai mici și cheltuieli în scădere Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului trecut este reducerea nivelului datoriilor lăsate pentru 2026, ceea ce oferă o oportunitate reală pentru echilibrarea bugetului. În același timp, în mai multe ministere a început procesul de reducere a cheltuielilor de funcționare. Investițiile, motorul economiei în 2025 Potrivit lui Tanczos Barna, investițiile au atins în 2025 un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei într-o perioadă bugetară dificilă. Datele de la finalul anului confirmă direcția asumată de Guvern, cu investițiile tratate ca prioritate. Exemple din principalele ministere Vicepremierul a oferit mai multe exemple concrete. Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările realizate în cadrul proiectelor de investiții. Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus semnificativ restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi. În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, în timp ce Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro, pentru sprijinirea fermierilor. Ministerul Transporturilor a direcționat peste trei sferturi din bugetul său, aproximativ 34 de miliarde de lei, către investiții în infrastructura rutieră și feroviară. Viziune pentru 2026: echilibru și predictibilitate „Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început anul 2025: investiții tratate ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a transmis vicepremierul Tanczos Barna.
De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Ciolacu reacționează ironic la anunțul lui Bolojan privind investițiile din 2025: Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026
„Felicitări Guvernului Bolojan pentru modul în care a construit bugetul pe 2025! Focusul pe investiții a dat roade (după multiple tentative de stopare a proiectelor începute), programele de dezvoltare au continuat să modernizeze România (bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny) miliardele din PNRR au infuzat economia (mai puțin cele 7 miliarde pierdute)”, a comentat ironic Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. „Nu mai punem la socoteală intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei. Alte două reușite ale Guvernului Bolojan”, a mai scris fostul premier. Fostul șef PSD a subliniat că „este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026”. Marcel Ciolacu a fost premierul României în perioada iunie 2023 – mai 2025. Bolojan: Investițiile publice din 2025 au atins „cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă” Reacția lui Ciolacu vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că „investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB”, acesta fiind „cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României”. Prim-ministrul a detaliat structura investițiilor: „În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”. Bolojan a atribuit rezultatele „utilizării eficiente a fondurilor europene, programării bugetare riguroase, asigurării resurselor financiare și adoptării reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, mulțumind instituțiilor și actorilor implicați în derularea proiectelor de investiții.
MIPE: Investiții de peste 270 de milioane de euro pentru tineri și energie verde
„Am lansat două noi finanțări foarte importante din fonduri europene: 102 milioane Euro pentru tineri, în special cei care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii;170 milioane Euro pentru energie verde și crearea de comunități de energie”, se arată în mesajul publicat vineri de ministrul Pîslaru. Acesta a spus că fondurile pentru tineri vor fi utilizate pentru tinerii care nu sunt nici înscriși într-o formă de educație, nici angajați pe piața muncii. Pîslaru a notat că finanțarea vizează dezvoltarea rețelelor de servicii pentru tineret și a centrelor de tineret, întrucât, „România nu își mai poate permite să piardă nicio generație „pe drum”. Termenul limită pentru depunerea proiectelor dedicate tinerilor este 8 aprilie 2026. Finanțările pentru energie verde sunt destinate dezvoltării comunităților de energie, în special în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș din Programul Tranziție Justă. „Finanțăm panouri fotovoltaice, soluții eoliene, stocare, pompe de căldură și alte surse regenerabile pentru clădiri publice și gospodării, în vederea creării de comunități de energie. Beneficiari sunt UAT-urile, care vor primi puncte suplimentare dacă încorporează în proiectul pe care îl depun gospodării interesate să intre într-o comunitate de energie alături de UAT-ul beneficiar”, se arată în mesajul publicat de Pîslaru. Acesta a mai spus că astfel de comunități „sunt esențiale pentru viitorul României”, punctând că ele reduc costurile pentru consumatori, cresc independența față de fluctuațiile pieței și păstrează resurse financiare în economia locală. Proiectele pentru energie verde pot fi depuse în perioada 25 februarie – 26 august. „Toate informațiile detaliate sunt disponibile acum pe mfe.gov.ro, site-ul oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene”, se arată în încheierea postării.
Dragoș Pîslaru: România a dublat absorbția fondurilor europene în doar șase luni
Pentru prima dată, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat cifrele reale ale absorbției fondurilor europene, arătând că ritmul plăților și al rambursărilor a crescut spectaculos în ultimele șase luni, comparativ cu întreaga perioadă 2021-2025. Ministrul afirmă că aceste rezultate vin după o perioadă dificilă, marcată de blocaje și întârzieri în programele europene. „Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat și cu probleme medicale care m-au forțat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar și atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanțuri festive la sfârșit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul și nopțile lungi la minister au meritat fiecare secundă”, a declarat Pîslaru. Potrivit datelor prezentate, ritmul mediu lunar de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane € pe lună în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 la 456,2 milioane € în ultimele șase luni ale anului 2025. Practic, guvernul actual a lucrat de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei precedente. „Cifrele nu au orgolii, dar spun un adevăr necesar: am reușit să punem în mișcare mecanisme care păreau încremenite. În ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid”, a adăugat ministrul. Performanța este la fel de vizibilă și în ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană. Acestea au crescut de la 54 milioane € pe lună la 374 milioane €, adică aproape de șapte ori mai rapid decât în perioada anterioară. În doar șase luni s-au realizat 37% din plățile totale și 43% din rambursările totale aferente exercițiului financiar 2021-2027. Și PNRR a trecut printr-o transformare majoră. Ministrul explică: „În iunie 2025, PNRR era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată și o bulibășeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit”. Rezultatele PNRR vorbesc de la sine: execuția a crescut de la 6,8 miliarde € la 9,7 miliarde €, cu 3 miliarde € absorbiți doar în ultimele șase luni. Ministrul a renegociat programul și a implementat transparența totală prin Tabloul de bord PNRR, permițând societății să urmărească toate proiectele aflate în derulare. Pentru 2026, Pîslaru anunță ținte ambițioase: „Ținta noastră este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Este un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România.”
Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Oracolele care au văzut criza din 2008 înainte să vină au pus pariurile pentru 2026
Deși Michael Burry este considerat de regulă profetul crizei financiare care a zguduit America în 2008, afectând apoi întreaga economie mondială, mai există câțiva jucători pe bursă care au anticipat colapsul pieței americane. Aceștia au fost consultați de cunoscuta publicație Business Insider în legătură cu evoluțiile macroeconomice cele mai probabile în 2026. Trei traderi care au apărut în filmul hollywoodian ‘The Big Short’, inspirat de marea criză financiară din 2008, își prezintă predicțiile pentru anul 2026, pentru BusinessInsider. Deși sunt exprimate în moduri diferite, toate converg în aceeași direcție. Experții din hitul ‘The Big Short’ își prezintă predicțiile pentru 2026 Printre traderii care au devenit faimoși în timpul crizei creditelor subprime se numără și membrii unei firme mici de investiții, FrontPoint Partners, respectiv Danny Moses, Vinny Daniel și Porter Collins. Toți trei au părăsit compania, iar în prezent sunt activi pe Substack și colaborează la un podcast intitulat What Are We Doing?, în care discută randamentele investițiilor bursiere de pe poziții opuse. Pe scurt, toți cei 3 traderi au căzut de acord că anul viitor va exista o distanțare la nivel macroeconomic care se va acumula treptat și va pune presiune pe dolarul american. Piața bursieră s-a bucurat timp de un an, de o evoluție care și-a ating punctul maxim în 2025, când a beneficiat în special de tranzacțiile AI, un domeniu față de care Moses și-a exprimat un anumit scepticism. Pariul pe aur. Metalul prețios va cunoaște o explozie anul viitor Însă, cei 3 experți își mențin o privire precaută pentru anul viitor. Moses a declarat că cel mai mare pariu al său pentru 2026 ar fi aurul, o miză crucială pentru strategia sa de invesție ani de zile. În viziunea lui Moses, după explozia aurul din 2025, metalul prețios țintește mai sus, pe măsură ce supremația dolarului ca rezervă valutară mondială se clatină. Expertul a mai punctat că nu vede nimic care ar putea înfrâna ascensiunea aurului pe piețele bursiere. „Între geopolitică și nivelurile datoriilor suverane, cred că aurul va continua să crească. Pentru mine, oamenii ar trebui să privească aurul ca pe un indicator al stabilității economice sau macroeconomice, inclusiv dolarul american.” Moses a mai observat că dolarul american este mai slab, în contextul în care un declin al valutelor americane tinde să coincidă cu prețurile tot mai solide ale aurului. Piețele emergente, în special China și Brazilia, pot fi o investiție câștigătoare Vincent Daniel anticipează o continuare a tranzacțiilor de depreciere monetară în 2026. „Deși trendul a favorizat tranzacții incredibile, cred că acest lucru va continua, deși poate cu un ușor regres”. În opinia lui Daniel, există un potențial de creștere semnificativ în piețele emergente, în special China și Brazilia. Porter Collins a indicat, la fel ca Moses, un declin în derulare al dolarului american, și a adăugat că acesta își va pierde din valoare îm fața metalelor prețioase, mai ales aurul. Expertul crede că prețurile aurului nu vor scădea la începutul lui 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Multimiliardarul Warren Buffett, discuții SECRETE cu oficialii de la Casa Albă pe tema crizei bancare. Zeci de avioane private, la sediul Berkshire Dan Dungaciu: „Avem cel mai anti-business Guvern din istoria modernă a României” Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor
Scăderea investițiilor în China duce la cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Reacția furioasă a lui Xi Jinping
Economia chineză continuă să încetinească și în acest trimestru fiscal după ce s-a bazat pe decenii pe investiții în infrastructură și imobiliare, precum și în producția de înaltă calitate. Ascensiunea „Dragonului de Jad” mai are de așteptat după ce s-a raportat scăderi semnificative de investiții, rezultând cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Este o adevărate provocare pentru regimul comunist de la Beijing de a reduce risipa și a stimual cererea internă. Președintele Xi Jinping a lansat un atac neobișnuit de direct asupra cheltuielilor guvernamentale „nepăsătoare”. Beijingul consideră că acestea limitează creșterea celei de-a doua economii a lumii. Investițiile chineze au scăzut și mai mult luna trecută. Vânzările cu amănuntul au slăbit brusc, raportează Financial Times . Comparativ cu 2024, investițiile în active fixe au scăzut cu 2,6% între lunile ianuarie-noiembrie 2025, a raportat Biroul Național de Statistică. Vânzările cu amănuntul sunt slabe Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie 2025, înregistrând un ritm lent comparativ cu decembrie 2022. Vânzările cu amănuntul sunt considerate un indicator al cererii gospodăriilor chineze. Datele economice slabe au fost raportate după ce Partidul Comunist Chinez a făcut apel săptămâna trecută privind creșterea consumului și stabilizarea investițiilor. Reacția furioasă a lui Xi Jinping la „cifrele umflate” La conferința economică, liderul chinez Xi Jinping a criticat furios investițiile irosite pe zonele de dezvoltare supradimensionate și a respins „cifrele umflate” și așa zisele „starturi false de construcții” care dau o impresie falsă privind performanța economică a Chinei. Partenerii comerciali au acuzat China pentru că a raportat un surplus comercial record de peste 1 trilion de dolari de la începutul anului. Aceștia spun că nu este suficient pentru a stimula consumul intern și susțin că economia chineză încă se bazează pe exportarea de produse ieftine. „Unele locuri ignoră realitatea și urmăresc orbește tendințele”, a declarat Xi Jinping, potrivit Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez. Liderul chinez cere o creștere economică „autentică” Liderul le-a cerut oficialilor să urmărească o creștere economică autentică, fără exagerări. El a subliniat și investițiile inutile ale administrațiilor locale în tehnologii avansate, precum semiconductorii. „Cei care sunt nerealiști, nesăbuiți și haotici în eforturile lor vor fi trași la răspundere”, a amenințat Xi Jinping. „Creșterea cererii interne este legată de stabilitatea economică, cât și de securitatea economică; nu este o măsură oportună, ci o mișcare strategică”, a spus Xi, potrivit revistei Quishi. China se visează o putere high-tech până în 2031, dar încă este afectată de „deflație” Din martie 2026 urmează să fie implementat noul plan cincinal al Partidului Comunist Chinez pentru anii 2026-2031. Acesta va acorda prioritate investițiilor în producția tehnologiilor avansate. Săptămâna trecută, FMI a cerut Beijingului să ia măsuri mai ferme în stimularea cererii și relansării economiei. Economia chineză experimentează o deflație persistentă pe fondul unei încetiniri a sectorului imobiliar care durează de câțiva ani. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Anul în care CHINA ar putea să devină cea mai mare putere a lumii. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Are capacitatea de a depăși SUA”
Investiție pentru elevii din comuna Tomești! Copiii vor beneficia de un microbuz nou
Primăria din comuna Tomești continuă investițiile, iar, în câteva luni, elevii de la școlile din această comunitate vor beneficia de un microbuz nou Primăria comunei Tomești continuă să investească în educație, iar pentru elevii din satele componente transportul reprezenta o problemă. Astfel, aceștia vor beneficia de transport oferit de către primărie. Elevii din comuna Tomești vor beneficia de un microbuz nou Microbuzul va fi destinat în special transportului elevilor de la școli, însă va putea fi folosit și pentru alte activități. În ultimii ani, primăria din comuna Tomești a avut mai multe investiții pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale localnicilor. „Comuna Tomești beneficiază de serviciile de transport public de călători ale Consiliului Județean, localitățile comunei fiind tranzitate de către operatorii licențiați de către Consiliul Județean Iași. Aceste servicii acoperă doar parțial nevoile de deplasare ale populației, pe anumite segmente de vârstă și doar anumite tipuri de deplasări; transportul local, între localitățile comunei și, în mod special, transportul elevilor, reprezintă o problemă stringentă, acoperită în prezent cu mari dificultăți de către administrația locală. Având în vedere faptul că, în momentul actual, unitățile de învățământ nu dispun nici măcar de un microbuz, s-a identificat necesitatea achiziționării a cel puțin unui microbuz care să asigure transportul elevilor”, scrie în caietul de sarcini. Vehiculul trebuie să fie neapărat nou, iar primăria va beneficia de minimum doi ani de garanție sau de 80.000 de km. „Microbuzul ce se va achiziționa în cadrul prezentei proceduri face parte din categoria M3, cu o capacitate de transport de minim 19 locuri pe scaune + 1 loc conducătorul auto. Microbuzul ofertat trebuie să facă parte din producția de serie și să nu prezinte caracteristici inferioare celor fabricate în mod uzual de către producător. Microbuzul trebuie să fie nou, la prima utilizare. Nu se acceptă microbuze de tip second-hand sau de tip refurbished”, mai este precizat în document. Ce caracteristici va avea vehiculul Primăria a stabilit ca microbuzul să fie alb și pe combustibil Diesel. De asemenea, normele de poluare trebuie să fie cele mai noi. „Caracteristici tehnice minimale: tip combustibil – Diesel; normă poluare – Euro VI; putere motor – 176 CP; cutie viteze manuală, minim 6 trepte; rezervor combustibil – minim 100 litri; rezervor AdBlue – minim 20 litri; masă – 4,5-5 tone; lățime caroserie – maxim 2000 mm; formula roților – 4×2 sau 4×4; aer condiționat manual; culoare – alb. Scaune plușate, rabatabile, cu cotiere și centuri de siguranță”, este specificat în caietul de sarcini. Comuna va beneficia și de echipamente pentru situații de urgență În această perioadă, urmează să fie finalizată o licitație pentru furnizarea echipamentelor pentru situații de urgență. Astfel, oamenii din comuna Tomești vor beneficia de autospeciale pentru stingere de incendii, utilaje utilitare de teren și autospeciale de intervenție tip SUV. Prin această achiziție, nivelul de siguranță în comună va crește considerabil, iar, în cazul unei probleme, echipele vor putea interveni rapid. Comuna Tomești este una dintre comunitățile în plină dezvoltare în zona metropolitană. Astfel, prin achiziționarea noului microbuz, serviciile de educație și transport vor fi mult mai eficiente și atractive pentru familiile din comună. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Microsoft își intensifică investițiile în Europa. Nadella: suveranitatea digitală este o preocupare importantă
„Investim în Germania, în Uniunea Europeană, cu capitalul nostru, asumându-ne riscul”, a spus Satya Nadella la podcastul MD Meets, găzduit de Mathias Döpfner, președintele și directorul general al Axel Springer, grupul media german care deține Politico. Suveranitatea digitală, prioritate pentru Europa În discuție, Nadella a subliniat că suveranitatea digitală este un aspect esențial pentru orice stat. „Cred că pentru fiecare țară, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel național, ca în Germania, suveranitatea este o preocupare importantă”, a spus el. „Fiecare țară își dorește să se asigure că există continuitate în aprovizionare, reziliență în aprovizionare și capacitatea de a decide singură modul în care operează. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut toate aceste angajamente”, a subliniat directorul Microsoft. Declarațiile lui Nadella vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai frecvent că Europa nu își poate permite să cedeze „sfera digitală” superputerilor globale, Statele Unite și China, fără consecințe serioase. La Summitul privind Suveranitatea Digitală de la Berlin, din 18 noiembrie, Germania și Franța au prezentat o serie de inițiative menite să întărească independența tehnologică europeană, incluzând servicii cloud, inteligență artificială și achiziții publice. Europa, posibilă câștigătoare în cursa AI Nadella consideră că Europa ar putea deveni un mare câștigător în peisajul global al inteligenței artificiale dacă se concentrează pe implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei în industrie. „Țara care va câștiga cu adevărat va fi cea care va reuși să scaleze masiv AI-ul, să folosească AI pe scară largă în economie, în sectorul sănătății, în industrie, în educație și să își crească economia”, a spus el. „Germania sau Europa ar putea fi marii câștigători, atâta timp cât fac munca grea de a integra efectiv tehnologia, de a recalifica forța de muncă și de a utiliza această tehnologie”, a adăugat Nadella.