Isărescu discurs dur despre ideea de premier tehnocrat: „Vorbești în gol, în deșert
Întrebat dacă un premier tehnocrat ar fi o soluție pentru România, Isărescu a răspuns: „Nu neapărat”. Guvernatorul BNR a amintit că și el a fost premier tehnocrat, dar în condiții diferite, pentru că participase deja la ședințe de guvern, cunoștea clasa politică și negociase acorduri cu FMI. „Nu știu cât de ușor ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme rapid”, a spus Isărescu. El a explicat că un premier are nevoie de credibilitate și de capacitatea de a influența membrii Guvernului: „Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoști, să te cunoască. Altfel vorbești în gol”. Avertisment pentru un tehnocrat venit din exterior Mugur Isărescu a pus sub semnul întrebării capacitatea unui premier tehnocrat venit din afara sistemului politic de a înțelege rapid problemele și de a impune direcție în Guvern. „Trebuie să ai o anumită credibilitate, să-i cunoști, să te cunoască. Altfel vorbești în gol, în deșert”, a declarat acesta. El a rememorat finalul mandatului său de la Palatul Victoria, marcat de presiuni politice în anul electoral, spunând că ajunsese să numere zilele până la plecare. „Spre sfârșitul mandatului meu vorbeam și eu acolo singur. Mai rămăsesem eu cu domnul președinte Constantinescu. Mai aveam dialog cu toate celelalte partide. Și număram ca un deținut câte zile mai am până când plec de la Palatul Victoria”, a spus Isărescu. Mugur Isărescu a vorbit și despre dificultatea funcției de premier Întrebat atunci dacă este mai greu să fii guvernator sau premier, Isărescu spune că a răspuns că funcția de premier este mult mai dificilă. „Ca premier trebuie să ai ochi nu numai în față. Și în stânga, în dreapta și mai ales ochi în spate, să vezi cine te înjunghie pe la spate. Sau cel puțin să te ferești”, a afirmat guvernatorul BNR. „Mult mai greu să fii premier. Un job extrem de solicitant”, a concluzionat Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR spune că instabilitatea politică poate afecta piețele, cursul și inflația Mugur Isărescu a transmis însă că o prelungire a crizei politice ar putea avea consecințe negative, în special într-un context economic fragil, marcat de presiuni inflaționiste, deficit ridicat și nevoia continuării ajustării fiscale. „Nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult”, a declarat guvernatorul BNR. Isărescu a precizat că Banca Națională încearcă să își facă datoria în actualul context, însă a lăsat să se înțeleagă că stabilitatea politică este esențială pentru încrederea piețelor și pentru menținerea echilibrelor economice. „Ceea ce pot să mărturisesc acum în fața dumneavoastră și a opiniei publice este că noi încercăm să ne facem datoria aici”, a spus acesta. Declarațiile vin după ce, în urmă cu două săptămâni, liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma că România ar trebui să aibă un nou guvern în două-trei săptămâni, termen care nu s-a concretizat până acum.
Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime
Deficitul de cont curent al României, care înseamnă diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese, a ajuns anul trecut la peste 8% din PIB. Este un semnal de alarmă, pentru că înseamnă că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare, iar, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează. Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării și arată declinul țării pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent. Drept urmare, acest nivel se situează printre cele mai înalte din Uniunea Europeană și indică o gravă problemă structurală: economia României importă mai mult decât exportă către piețele externe. Sursa: BNR Dar este vorba de exportul și importul de bunuri, mai degrabă decât de servicii. Este deja o poveste veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel s-a ajuns la un deficit comercial la bunuri de câteva zeci de miliarde de lei. Pe de altă parte, România exportă în materie de servicii mai mult deâct importă. Spre exemplu, serviciile IT înregistrează excedent, la fel și serviciile de transport. În ceea ce privește turismul, românii în continuare cheltuiesc mult mai mulți bani în străinătate decât banii pe care îi lasă turiștii străini în România. Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică externă României Teoretic, contul curent evidențiază relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale. Raportul BNR evidențiază că principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere că România importă un procent mare de bunuri de la partenerii săi economici, se poate afirma că economia românească actuală se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa. Acest aspect poate genera o presiune asupra „leului” în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cererea scăzută pentru monedă națională poate cauza, mai departe, deprecierea cursului de schimb al monedei naționale. „Totuși, acest impact negativ a fost limitat de influența favorabilă adusă de majorarea exportului net de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale și de ușoara reducere a deficitului balanței turismului”, a raportat BNR. Cum am ajuns aici? Raportul BNR a indicat următoarele cauze principale ale deficitului extern: Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor; Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată; Serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent. De asemenea, datele BNR ne arată că principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern. Va reuși România să remedieze acest deficit în timp util? Reducerea deficitului de cont curent depinde de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă și de dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, astfel încât să susținem importurile. „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24. Potrivit unor experți, pe termen scurt situația poate fi controlată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie inevitabil ajustate. De menționat este că pericolul principal al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea națională. În acest sens, statele cu deficite persistente și datorii externe mari sunt mai vulnerabile la schimbările neprevăzute ale pieței. În plus, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, acest fenomen poate genera o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a provoca o criză valutară sau o recesiune economică profundă. Opinia finală a BNR Încheierea raportului Băncii Naționale pare încurajatoare, în ciuda carențelor naționale: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe.” AUTORUL RECOMANDĂ: