Ministrul german de Externe anunță posibilitatea relaxării restricțiilor de călătorie către Israel
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a afirmat că Germania ar putea relaxa în curând recomandările de călătorie pentru Israel, în contextul unui „nou val de optimism” privind implementarea planului de pace din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Ierusalim cu omologul său israelian, Gideon Saar, la finalul unei vizite oficiale în regiune. „Încrederea mea în procesul de pace a crescut suficient de mult încât consider că putem revizui avertismentele de călătorie privind Israelul”, a spus Wadephul. În prezent, Ministerul german de Externe descurajează ferm toate călătoriile neesențiale către Israel și avertizează în mod special împotriva deplasărilor în Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și nordul țării, scrie Al Jazeera. Conform Al Jazeera, Wadephul a subliniat că o eventuală relaxare a restricțiilor ar putea contribui la relansarea dialogului între cele două țări. „Este deosebit de important pentru mine ca tinerii, elevii și studenții să poată din nou călători în Israel. Ei nu ar trebui să fie privați de această experiență”, a spus oficialul german.
Netanyahu, criticat de ministrul Ben-Gvir pentru răspunsul măsurat în Fâșia Gaza
Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, l-a acuzat pe premierul Benjamin Netanyahu că a ales „o reacție măsurată” în locul reluării „războiului total” împotriva Hamas, după ce gruparea militantă a ucis un soldat israelian în timpul armistițiului, notează Al Jazeera. Ministrul Securității Naționale și liderul partidului de extremă dreapta Otzma Yehudit, Itmar Ben-Gvir a criticat decizia premierului Netanyahu de a relua armistițiul din Fâșia Gaza. Printr-o postare pe platforma X, Ben Gvir, a notat: „Încă o dată, Hamas ucide unul dintre soldații noștri în timpul unui armistițiu și, încă o dată, prim-ministrul alege să încheie incidentul cu un „răspuns măsurat” și o revenire imediată la încetarea focului, continuând în același timp să permită ajutorul „umanitar”, în loc să revină la războiul pe scară largă și să se străduiască să atingă rapid obiectivul principal: distrugerea Hamas. Dacă decide să renunțe la obiectivul de distruge Hamas, guvernul nu va mai avea dreptul să existe”. Marți, premierul Netanyahu a ordonat armatei israeliene să lanseze „atacuri puternice” asupra Gazei, acuzând Hamas de încălcarea armistițiului prin atacarea forțelor israeliene din sudul enclavei. Ca reacție, Hamas ar fi amânat predarea cadavrului unui ostatic israelian, invocând acțiunile militare ale Israelului. În urma atacurilor, cel puțin 60 de persoane au murit, potrivit Associated Press.
Gideon Sa’ar, ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, se află în vizită oficială în România
Gideon Sa’ar, ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, se află în vizită oficială în România, prima de acest fel după formarea noului guvern al țării noastre. Excelența Sa a fost primită de ministrul de Externe, Oana Țoiu, la sediul ministerului român al Afacerilor Externe, se arată și pe pagina oficială de social media a Ambasadei Israelului în România. „Cei doi Miniștri au discutat despre Planul de Pace pentru Orientul Mijlociu propus de Președintele Donald Trump, iar dl Ministru Sa’ar a explicat modul în care Hamas a încălcat armistițiul în ceea ce privește predarea trupurilor neînsuflețite ale ostaticilor israelieni uciși”. Relații diplomatice între România și Israel de peste 70 de ani „E.S. dl Gideon Sa’ar i-a prezentat, de asemenea, E.S. dna Oana Țoiu reformele esențiale pe care Autoritatea Palestiniană trebuie să le implementeze: renunțarea la politica sa de „plată pentru crimă” (Pay-for-Slay) și încetarea incitării împotriva Israelului. Dl Ministru Sa’ar și-a exprimat recunoștința față de sprijinul constant pe care România l-a acordat Israelului pe durata războiului, precum și față de decizia României de a adopta o poziție fermă împotriva propunerilor Uniunii Europene de a sancționa Israelul. E.S. Gideon Sa’ar i-a adresat E.S. dna Oana Țoiu invitația de a vizita Israelul. Așa cum a menționat dna Ministru Țoiu, de 77 de ani, România și Israel sunt unite prin relații diplomatice neîntrerupte și istorii de familie care conectează țările noastre prin legături puternice transmise din generație în generație. Israel și România vor continua să dezvolte și să consolideze relațiile bilaterale în toate domeniile de activitate”, se arată în postare. Cine este Gideon Sa’ar Gideon Sa’ar (57 de ani) a urmat cursurile Universității din Tel Aviv, unde a studiat Științe Politice și, ulterior, Drept. A fost ales în Knesset (parlamentul israelian) ca membru al Partidului Likud, propulsat de Netanyahu. A ocupat funcția de Ministru al Educației între 2009 și 2013. A fost Ministru al Internelor între 2013 și 2014 și Ministru al Justiției în 2021. La 5 noiembrie 2024, premierul Benjamin Netanyahu l-a numit ministru de Externe al Israelului, în locul lui Israel Katz. Politicile sale sunt considerate de dreapta și dure în ce privește soluția palestiniană. Sa’ar a declarat că o „soluție cu două state este o expresie goală de sens” („the two-state solution is just a slogan”).
Erdogan: Hamas respectă încetarea focului, dar Israel o încalcă
„Turcia face tot ce îi stă în putință pentru a asigura respectarea unui armistițiu… Comunitatea internațională, în special Statele Unite, trebuie să depună mai multe eforturi pentru a garanta conformarea deplină a Israelului cu încetarea focului și cu acordul. În acest proces, este esențială exercitarea unei presiuni diplomatice suficiente asupra Israelului”, a declarat Erdogan jurnaliștilor, potrivit baha.com. De asemenea, Erdogan a anunțat că Turcia va trimite ajutoare organizațiilor umanitare din Gaza printr-un convoi de camioane. „Întreaga omenire trebuie acum să-și unească eforturile pentru a construi un viitor demn și prosper pentru frații și surorile noastre din Gaza”, a adăugat el. Rubio: Anexarea Cisiordaniei ar putea pune în pericol acordul de pace Secretarul de Stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a avertizat că eforturile Israelului de a anexa părți din Cisiordania ar putea pune în pericol planul de pace al președintelui american Donald Trump pentru rezolvarea conflictului din Gaza. Într-o declarație adresată reporterilor înainte de plecarea spre Israel, Rubio a declarat că votul Knessetului privind anexarea nu este ceva ce Washingtonul ar susține. „Credem că există potențialul ca acest lucru să fie chiar o amenințare la adresa acordului de pace”, a spus el.
ONU cere Israelului să permită intrarea mai multor camioane cu ajutoare în Fâșia Gaza
Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului să permită intrarea unui număr mai mare de camioane cu ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, conform înțelegerilor stabilite după încetarea focului. Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarului general al ONU, a declarat pentru Al Jazeera că „în niciun moment de la intrarea în vigoare a armistițiului nu au intrat 600 de camioane ONU într-o singură zi”. „Dorim ca autoritățile israeliene să permită trecerea unui număr mai mare de camioane, prin mai multe puncte de frontieră – am transmis acest lucru foarte clar”, a spus Haq. El a adăugat că, deși volumul ajutoarelor a crescut ușor după încetarea focului, nivelul livrărilor din timpul războiului a fost „extrem de scăzut”, ceea ce a determinat un organism susținut de ONU să declare starea de foamete în mai multe zone din enclavă. Potrivit oficialilor ONU, creșterea constantă a livrărilor de ajutoare este esențială pentru evitarea unei noi crize umanitare în Gaza, unde milioane de civili depind de alimentele, apa și medicamentele aduse de convoaiele internaționale.
Knessetul israelian aprobă în primă fază anexarea Cisiordaniei
Votul a fost primul din cele patru necesare pentru adoptarea legii și a coincis cu vizita vicepreședintelui american JD Vance în Israel, la o lună după ce președintele Donald Trump a declarat că nu va permite Israelului să anexeze Cisiordania. Partidul Likud al prim-ministrului Benjamin Netanyahu nu a susținut legea, care a fost propusă de parlamentari din afara coaliției sale de guvernare și adoptată cu 25 de voturi pentru și 24 împotrivă din 120 de parlamentari. Un al doilea proiect de lege al unui partid de opoziție care propunea anexarea coloniei Maale Adumim a fost adoptat cu 31 de voturi pentru și 9 împotrivă, potrivit Reuters. Unii membri ai coaliției lui Netanyahu – din partidul Jewish Power al ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir și din facțiunea sionismului religios a ministrului finanțelor Bezalel Smotrich – au votat în favoarea proiectului de lege, care ar necesita un proces legislativ îndelungat pentru a fi adoptat în cele din urmă. Membrii coaliției lui Netanyahu cer de ani de zile ca Israelul să anexeze oficial părți din Cisiordania, teritoriu cu care Israelul invocă legături biblice și istorice. Motivul din spatele dorinței de anexare În 2024, cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite a declarat că ocupația de către Israel a teritoriilor palestiniene, inclusiv Cisiordania, și așezările sale din această zonă sunt ilegale și ar trebui retrase cât mai curând posibil. Israelul susține că teritoriile pe care le-a capturat în războiul din 1967 nu sunt ocupate din punct de vedere legal, deoarece se află pe terenuri disputate, dar Organizația Națiunilor Unite și majoritatea comunității internaționale le consideră teritorii ocupate. Guvernul Netanyahu a luat în considerare anexarea ca răspuns la recunoașterea statului palestinian de către o serie de aliați occidentali în septembrie, dar pare să fi renunțat la această măsură după obiecția lui Trump. Netanyahu însuși nu s-a pronunțat explicit cu privire la anexare, deoarece o promisiune electorală anterioară a fost abandonată în 2020 în favoarea normalizării relațiilor cu Emiratele Arabe Unite și Bahrain. EAU, cea mai proeminentă țară arabă care a stabilit relații cu Israelul în cadrul așa-numitelor Acorduri Abraham negociate de Trump în primul său mandat, a avertizat luna trecută că anexarea Cisiordaniei reprezintă o linie roșie pentru statul din Golf. Anwar Gargash, înaltul oficial emiratez și consilier diplomatic al președintelui EAU, a declarat miercuri, la summitul Reuters NEXT Gulf din Abu Dhabi, că statul din Golf consideră că a evitat anexarea.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 747. Hamas anunță că a dat o lovitură severă unui grup armat care amenință securitatea în Gaza
O forță de securitate din cadrul mișcării islamiste Hamas susține că a dat o „lovitură severă” în sudul Fâșiei Gaza unui grup armat care amenință securitatea teritoriului palestinian. Forța de Descurajare, o entitate de securitate creată recent de Hamas, a transmis într-un comunicat că a vizat, „marți dimineața devreme, în Fâșia Gaza, miliția lui Yasser Abu Shabab, care a încercat să destabilizeze securitatea internă și să desfășoare activități suspecte și ilegale”. Ea a mai precizat că „operațiunea a dus la arestarea mai multor membri ai miliției și la confiscarea echipamentului și instrumentelor militare folosite în activitățile lor subversive, după o monitorizare atentă a mișcărilor acestora în ultimele zile”. Beduinii, sprijiniți de israelieni Conform relatărilor din mass-media israeliene și palestiniene, un grup armat numit Forțele Populare, format din membri ai unui trib beduin condus de Yasser Abu Shabab, operează în această regiune sudică, deși dimensiunea sau arsenalul grupului nu sunt cunoscute oficial. În iunie, autoritățile israeliene au recunoscut că sprijină și înarmează clanuri palestiniene care se opun Hamas, fără a-l numi direct pe cel condus de Yasser Abu Shabab. Unitatea de securitate a Hamas susține că „vizează în mod continuu ascunzătorile celor care amenință securitatea societății sau adăpostesc persoane în afara legii”. Ciocniri între grupuri palestiniene au izbucnit la începutul săptămânii trecute în cartierul Shujaya, din orașul Gaza, între această forță a Hamas și grupuri armate, inclusiv cea a lui Yasser Abu Shabaab. Duminică, un martor din Rafah (în sudul Fâșiei) a raportat „schimburi de focuri” între Forța de Descurajare și gruparea armată a lui Yasser Abu Shabaab. Potrivit acestuia, armata israeliană a intervenit, apoi. Acest incident a precedat o serie de atacuri aeriene israeliene de duminică, care au subminat armistițiul dintre Israel și Hamas, în vigoare din 10 octombrie. Chiar săptămâna trecută, o televiziune apropiată de Hamas a publicat o înregistrare video care arăta ceea ce susținea a fi „execuția a opt colaboratori israelieni” pe străzile orașului Gaza, după retragerea IDF. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Viitorul Hamas în Gaza. Organizația teroristă este slăbită dar încă dominantă după doi ani de război
Potrivit unei ample analize realizate de BBC, Hamas, care a guvernat cu mână de fier două milioane de palestinieni și a purtat mai multe războaie cu Israelul, continuă să mențină controlul în ciuda pierderilor masive suferite în ultimii doi ani. De la intrarea în vigoare a armistițiului din 10 octombrie, imagini din Gaza arată că luptătorii Hamas au revenit pe străzi, pedepsind violent oponenții și restabilind ordinea prin execuții sumare. În ciuda promisiunilor unei tranziții pașnice, realitatea de pe teren arată o revenire brutală a controlului militar. Planul de pace al lui Donald Trump și dilema dezarmării Hamas În planul de pace propus de președintele american Donald Trump, viitorul Hamas în Gaza ar trebui să includă dezarmarea grupării și transferul controlului către o forță internațională de stabilizare formată din trupe turce și egiptene. Totuși, analiștii și locuitorii din Gaza rămân sceptici. Mulți se tem că Hamas nu va renunța la arme și nici la putere, în timp ce alții cred că o structură de guvernare tehnocrată ar putea reprezenta o soluție de tranziție. O conducere decimată, dar un control încă solid După doi ani de lupte și asasinate țintite, conducerea Hamas este grav afectată. Israelul i-a eliminat pe foștii lideri Ismail Haniyeh și Yahya Sinwar, iar noua structură militară este condusă acum de Ezzedine al-Haddad. Cu toate acestea, experții avertizează că Hamas rămâne actorul dominant în Gaza, iar dezarmarea completă pare improbabilă. Fostul consilier al Hamas, Ahmad Yousef, susține că organizația este „obosită de război” și ar putea încerca o transformare politică, similară cu cea a ANC în Africa de Sud. Alți analiști, precum dr. Michael Milshtein, cred însă că gruparea va continua să acționeze din umbră și prevăd un nou conflict în următorii cinci ani.
Israel anunță reluarea armistițiului și a livrărilor de ajutor umanitar după atacuri soldate cu 26 de morți în Gaza
Incidentul reprezintă cel mai grav test al armistițiului încheiat la începutul lunii octombrie. Președintele american Donald Trump a declarat că armistițiul mediat de SUA rămâne în vigoare și a precizat că liderii Hamas poate nu au fost implicați în încălcările recente. „Oricum, situația va fi gestionată dur, dar corect”, a spus Trump, duminică, potrivit Reuters. Confruntarea a început după ce militanți palestinieni au lansat o rachetă antitanc și foc asupra trupelor israeliene, ucigând doi soldați israelieni. În replică, armata israeliană a lovit ținte ale Hamas, inclusiv comandanți de teren, tuneluri și depozite de arme. Unele dintre lovituri au vizat școli transformate în adăposturi pentru persoane strămutate. Livrările de ajutor umanitar în Gaza umrează să fie reluate luni, la presiunea SUA, după ce Israel anunțase o suspendare temporară ca răspuns la ceea ce a descris drept o încălcare „flagrantă” a armistițiului de către Hamas. Rafah, principalul punct de trecere spre Egipt, rămâne închis până la îndeplinirea obligațiilor de către Hamas, inclusiv predarea corpurilor ultimelor persoane decedate aflate în captivitate. Vicepreședintele american JD Vance a explicat că există aproximativ 40 de celule Hamas necontrolate, iar dezarmarea completă va necesita implicarea unor forțe internaționale pentru menținerea ordinii și securității pe teren. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să răspundă ferm la încălcările armistițiului. În ciuda reluării armistițiului, tensiunile rămân ridicate, iar un număr mare de palestinieni s-au refugiat temporar din casele lor și au făcut provizii urgente în piețele principale din Nuseirat și Khan Younis. Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, punând capăt unor ani de conflict, însă disputele privind livrarea ajutorului și predarea corpurilor rămân nerezolvate, iar provocările legate de dezarmarea Hamas și stabilizarea guvernării în Gaza continuă.
Ostaticii vor fi eliberaţi din Gaza în câteva ore. Trump va vorbi în Parlamentul israelian
Israelul a declarat duminică că se aşteaptă ca toţi ostaticii vii ţinuţi în Fâşia Gaza să fie eliberaţi luni, conform acordului de încetare a focului semnat cu Hamas, în timp ce palestinienii aşteaptă eliberarea a sute de prizonieri deţinuţi în Israel şi un val de ajutoare în teritoriul afectat de foamete, potrivit France24. „În câteva ore, ne vom reuni cu toţii”, a declarat într-un comunicat şeful statului major al armatei israeliene , generalul-locotenent Eyal Zamir. Preşedintele american Donald Trump plănuia să plece mai târziu în cursul zilei pentru a vizita Israelul şi Egiptul, pentru a sărbători armistiţiul anunţat săptămâna trecută, care oferea speranţă pentru sfârşitul războiului de doi ani. „Ne aşteptăm ca toţi cei 20 de ostatici ai noştri în viaţă să fie eliberaţi împreună la Crucea Roşie şi transportaţi în şase până la opt vehicule”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, Shosh Bedrosian. Bedrosian a declarat că ostaticii vor fi duşi la o bază militară pentru a se reuni cu familiile lor sau, dacă este necesar, imediat la un spital. După eliberarea ostaticilor, Israelul era pregătit să elibereze aproximativ 2.000 de deţinuţi palestinieni şi să-i primească pe cei 28 de ostatici despre care se crede că sunt morţi. Armata a planificat o ceremonie în numele lor în Gaza, a declarat Bedrosian. O forţă de intervenţie internaţională va începe să lucreze pentru a localiza ostaticii decedaţi care nu sunt returnaţi în termen de 72 de ore, a declarat Gal Hirsch, coordonatorul Israelului pentru ostatici şi persoane dispărute. Oficialii au declarat că căutarea cadavrelor ostaticilor, dintre care unele s-ar putea afla sub dărâmături, ar putea dura ceva timp. Nu a fost anunţată data eliberării prizonierilor palestinieni deţinuţi în Israel. Printre aceştia se numără 250 de persoane care execută pedepse pe viaţă, pe lângă 1.700 de persoane confiscate din Gaza în timpul războiului şi deţinute fără acuzaţii.