A fost chemat în judecată de Casa de Pensii! Excepțiile invocate de apărare au fost decisive!
Un ieșean a fost acționat în instanță de Casa de Pensii, însă instanța a respins cererea de chemare în judecată Un bărbat din Iași a fost chemat în judecată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne pentru o diferență de bani pe care bărbatul ar fi încasat-o. Excepțiile invocate în cursul unui proces penal pot duce la respingerea cererii de chemare în judecată. A fost chemat în judecată de Casa de Pensii! Pe rolul Tribunalului Iași, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat anularea actului de pensionare emis în favoarea lui Gabriel Chilie. La termenul de judecată din 5 iunie 2026, apărarea pârâtului a invocat două excepții procedurale care au stat în centrul dezbaterilor și care, în final, au condus la respingerea acțiunii formulate de instituție. Dosarul are ca obiect constatarea nulității unui act, însă avocatul lui Gabriel Chilie a susținut că demersul inițiat de Casa de Pensii Sectorială a MAI nu respectă cadrul legal aplicabil în astfel de situații. Prima excepție ridicată în fața instanței a fost cea a inadmisibilității acțiunii. Potrivit apărării, legislația în materia pensiilor prevede mecanisme clare prin care pot fi corectate eventualele erori sau diferențe constatate ulterior emiterii unei decizii de pensionare. „Acțiunea este inadmisibilă, deoarece se impune ca diferențele înregistrate în ceea ce privește sumele să se facă prin procedura de revizuire, nu prin anularea actului. În lipsa acestei proceduri, este o utilizare incorectă a căilor legale”, a declarat avocatul lui Gabriel Chilie, în fața instanței. Argumentul a vizat faptul că, atunci când o instituție constată eventuale neconcordanțe privind cuantumul drepturilor de pensie sau alte aspecte care țin de calculul acestora, legea oferă posibilitatea revizuirii deciziei de pensionare. Nerespectarea termenului legal Cea de-a doua excepție invocată a fost excepția tardivității cererii de chemare în judecată. Avocatul pârâtului a arătat că instituția reclamantă a formulat acțiunea după expirarea termenului legal în care putea solicita anularea actului. „În ceea ce privește excepția tardivității, reclamanta cere anularea unui act întocmit din iulie 2024, însă anularea trebuia cerută în termenul de un an, însă au cerut anularea în aprilie 2026”, a mai susținut avocatul. Potrivit susținerilor formulate în instanță, între momentul emiterii actului contestat și momentul introducerii acțiunii au trecut aproape doi ani, perioadă care ar depăși termenul legal invocat de apărare pentru promovarea unei astfel de cereri. Deși ambele excepții au fost analizate de instanță, soluția pronunțată de Tribunalul Iași a vizat în mod direct excepția inadmisibilității, considerată întemeiată. În hotărârea pronunțată la termenul din 5 iunie 2026, judecătorul a dispus admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de bărbat. De asemenea, a fost respinsă, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de către Casa de Pensii. Prin această soluție, Tribunalul Iași nu a mai intrat în analiza fondului cauzei, respectiv a motivelor pentru care Casa de Pensii Sectorială a MAI considera că actul de pensionare ar trebui anulat. Cu toate acestea, litigiul nu este încheiat definitiv. Hotărârea Tribunalului Iași nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru exercitarea căii de atac. Un ieșean a fost chemat în judecată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne pentru o diferență de bani pe care bărbatul ar fi încasat-o.
Compania OpenAI, dată în judecată de o văduvă care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei
Magistrații din SUA trebuie să analizeze plângerea unei femei văduve care susține că ChatGPT a contribuit la moartea soțului ei. Ea a dat în judecată compania OpenAI, aflată în spatele celui mai folosit program de inteligență artificială. Tiru Chabba a murit într-un atac armat în masă la Universitatea din Florida, în aprilie 2025. El a fost una dintre cele două persoane ucise în împușcătorile care au dus la rănirea altor șase oameni. Procurorul Floridei anchetează ChatGPT Între timp, procurorii demarează o anchetă pentru a stabili dacă ChatGPT, program de IA operat de Open AI, a jucat un rol în această tragedie. James Uthmeie, procurorul general al statului Florida, afirmă că chatbotul ChatGPT l-a sfătuit pe suspectul Phoenix Ikner cu privire la arma și muniția pe care să le folosească. „Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus Uthmeie. Soția lui Chabba, Vandana Joshi, a răbufnit: „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou. Firma a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”. Cei de la OpenAI, prin purtătorul de cuvânt Drew Pusateri, neagă orice abatere. Ei au calificat împușcăturile de la Universitatea de stat din Florida drept o „crimă teribilă”. Dar, referitor la caz, Pusateri afirmă că ChatGPT i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe Internet. ChatGPT nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”. Phoenix Ikner, fiu de polițist Despre Phoenix Ikner se știe că are 21 de ani și era student la FSU când a decis să facă un masacru la universitate. Tânărul este fiului unui adjunct al șerifului, după cum au aflat jurnaliștii americani. Acum, el se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea. În ceea ce o privește pe văduva îndurerată, ea nu este prima persoană care solicită despăgubiri de la companii de IA și tehnologie. Mai multe astfel de cazuri, în care se reclamă influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale, au fost lansate în SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: OpenAI lucrează la propriul smartphone bazat pe inteligență artificială, care nu va rula prin aplicații. Când ar putea începe producția în masă Gata cu monopolul AI: Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI. Ce rol joacă China
Dispută între familia Simonei Halep și Primăria Constanța pe un teren și 330.000 de euro
Un proces cu miză uriașă pentru familia Simonei Halep se desfășoară la Tribunalul Constanța, după ce firma deținută de unchiul campioanei tenisului a dat în judecată municipalitatea. Costea Halep, unchiul Simonei, a atacat o hotărâre a Consiliului Local Constanța prin care Primăria a aprobat un raport de evaluare pentru un teren situat în stațiunea Mamaia, pe bulevardul Mamaia nr. 519, fostul amplasament al Restaurantului Corsarul. Hotărârea stabilește o diferență de preț de 339.800 de euro (fără TVA), calculată după modificarea reglementărilor urbanistice, terenul trecând de la destinația de restaurant la un proiect imobiliar de mare amploare. Procesul dintre firma deținută de unchiul Simonei Halep și Primăria Constanța a fost amânat Procesul dintre firma Grain Sistem Services SRL, controlată de unchiul Simonei Halep, și Primăria Constanța, a avut termenul pe 13 ianuarie, dar ședința a fost amânată pentru data de 28 aprilie, în vederea administrării probei cu expertiza evaluatorie. Dosarul, înregistrat cu numărul 2052/118/2025, se judecă la Secția de contencios administrativ și fiscal, stadiul procesual fiind fond. Conform Ziua de Constanța, terenul pentru care Costea Halep se judecă cu Primăria are o suprafață de 865 mp, iar documentația urbanistică prevede indicatori importanți, precum un POT propus de 70%, un CUT propus de 5,94, o suprafață construită de peste 5.100 mp și o suprafață desfășurată totală de peste 5.760 mp. Conform hotărârii contestate, diferența de preț ar fi trebuit achitată integral, inclusiv TVA, înainte de semnarea actului autentic. Procesul a fost suspendat în octombrie 2025, ca urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a Judecătorilor Tribunalului Constanța, însă ulterior a fost reluat. Controverse stârnite de Costea Halep după ce a pornit un proiect imobiliar în centrul Constanței Costea Halep sau Costică, așa cum îi spun apropiații, este un om de afaceri cunoscut în Constanța. Acesta a stârnit controverse atunci când a început un alt proiect imobiliar în centrul orașului, spre nemulțumirea vecinilor. Discuțiile s-au concentrat pe faptul că terenul respectiv se află într-o zonă protejată prin lege. Mai precis, parcela vizată face parte din zona „comercială urbană” situată în centrul Constanței. Proiectul este amplasat în imediata apropiere a Hanului Balkan, o clădire istorică ridicată în 1890. Având în vedere valoarea ambientală a imobilelor din jur, Costică Halep a fost nevoit să obțină un aviz de la Direcția de Cultură, pe care l-a primit în anul 2018.
Moment neașteptat cu milionarul pe care Simona Halep l-a dat în judecată la New York: În sfârșit, te-am găsit!
Au apărut imagini surprinzătoare cu John Koveos, poprietarul firmei de suplimente cu care se judecă Simona Halep la Curtea Supremă din New York. Deși până de curând a evitat aparițiile publice, după ce Simona Halep a solicitat despăgubiri în valoare de 10 milioane de dolari, directorul companiei Quantum Nutrition Inc. a început să ofere mai multe declarații înaintea pronunțării deciziei tribunalului. Compania care deține brandul Schinoussa Superfood este acuzată de Simona Halep că a produs un supliment de colagen contaminat cu roxadustat, substanță pe care românca a susținut că a ingerat-o în timpul turneului de la US Open 2022. Milionarul cu care se judecă Simona Halep a prins glas: „Suntem prezenți peste tot în țară” John Koveos, cel care a fondat firma alături de fratele său, Kostas, a stat mai întâi de vorbă cu Brendan Coates, un canadian care se recomandă drept „fondatorul celui mai mare summit de biohacking și longevitate din Canada, doctor în științele transformării și arhitect al sistemelor de optimizare a performanței umane”. Acesta a precizat că nu a fost plătit pentru a promova produsele Schinoussa, iar prima sa reacție la adresa lui Koveos a fost „În sfârșit, l-am găsit pe fondatorul Schinoussa”. Canadianul de origine greacă a dezvăluit istoria firmei, a vorbit despre unul dintre noile sale produse și a anunțat că și-a extins afacerea la nivelul întregii țări: „Schinoussa este o insulă din Grecia, iar tatăl meu este de acolo. Obișnuiam să merg să culeg alge marine din acea zonă. Practic, am promovat insula ca pe un adevărat refugiu de wellness. Iar 25 de ani mai târziu, oamenii cunosc această insulă. Și sunteți bineveniți acolo chiar și pentru un sejur gratuit. Eu am creat propriile mele legume marine. Acestea alcalinizează corpul, stimulează sistemul imunitar și îmbunătățesc sănătatea intestinală. După cum știți, fără vitamine, minerale și o alimentație corectă, nimic nu se absoarbe eficient, iar intestinul ajunge complet dereglat. Algele marine sunt însă 98% biodisponibile. Oferim colagen, proteină din carne de vită hrănită cu iarbă, proteină hidrolizată, izolat din carne de vită și supă concentrată din oase de vită. Suntem prezenți peste tot în țară, atât în magazinele mici, cât și în marile rețele”, a spus John Koveos. „Rar întâlnești un astfel de antreprenor” Iar aceasta nu a fost singura apariție a patronului pe care Simona Halep l-a dat în judecată. Într-o postare mai recentă, în care a fost etichetată pagina firmei sale, un practicant de arte marțiale i-a făcut o caracterizare apreciativă lui John Koveos, după ce au luat cina împreună: „Am luat cina cu John Koveos, fondatorul Schinoussa Superfoods. Activează în industria suplimentelor de peste 25 de ani, construind totul în jurul nutriției holistice cu mult înainte ca aceasta să devină un trend. Abia recent mi-am dat seama că am cumpărat și folosit produsele lui ani la rând, fără să știu că el se află în spatele lor. Să-i aud povestea și să văd cum a rămas fidel calității și scopului său a fost cu adevărat inspirațional. Produsele lui se găsesc acum în Costco din toată Canada, în Loblaws, Healthy Planet și în mari rețele de retail la nivel național. Un asemenea nivel de expunere vine din faptul că a rămas consecvent cu ceea ce contează cu adevărat. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost modul în care a construit tot acest business într-o luptă permanentă cu competitori care fac compromisuri și urmăresc profitul fără să se gândească la consumator. În timp ce alții diluează formulele sau se ascund în spatele marketingului, el refuză să facă rabat de la principii. Întreaga sa abordare se bazează pe integritate, transparență, ingrediente de cea mai bună calitate și formule care susțin cu adevărat sănătatea oamenilor. Acesta este adevăratul element diferențiator. De aceea brandul iese în evidență. Sunt onorat să fi stat la masă cu cineva care demonstrează că poți ajunge la cel mai înalt nivel fără să-ți sacrifici valorile. Într-o lume plină de scurtături, el este dovada că integritatea poate crește și la scară mare. Este rar să întâlnești un antreprenor care crede în produsul său la fel de profund precum crede în oamenii pe care îi servește. Un asemenea nivel de convingere trece dincolo de zgomotul de fond și îl plasează în față într-o industrie în care autenticitatea nu este doar un avantaj, este singurul avantaj care rezistă în timp”, a scris bărbatul pe nume Ric Truly. De precizat că John Koveos, directorul companiei Quantum, a fost singurul martor al acuzării în procesul Simonei Halep cu Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA).
Agenția care a ruinat-o pe Simona Halep, dată în judecată: Am depus plângerea
Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), organismul care i-a ruinat cariera Simonei Halep, se confruntă cu acuzații extrem de grave. Un tenismen bulgar din circuitul ATP, pe numele său Simon Anthony Ivanov, vrea să îi răzbune pe toți colegii săi de breaslă care se consideră victimele Agenției de integritate. Acesta a anunțat că dă în judecată ITIA, în urma deciziei organizației de a-i impune o suspendare de cinci ani. Agenția care a acuzat-o pe Halep de două încălcări ale Programului anti-doping l-a pedepsit aspru și pe bulgar: cinci ani de suspendare și 25.000 de dolari amendă, pentru că a jucat la pariuri sportive. ITIA, dată în judecată de un tenismen bulgar: „A depus plângerea în baza Codului Penal” Simon Anthony Ivanov, jucător în vârstă de 25 de ani, care a atins în 2023 cel mai bun loc al carierei în clasamentul ATP, 598, lansează acuzații fără precedent la adresa ITIA! Acesta susține că Agenția de Integritate nu are jurisdicție în Bulgaria sau în Uniunea Europeană. El afirmă că acest lucru a fost confirmat de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 1 august 2025, în cauza C-600/23, conform căreia actele CAS/ITIA sunt supuse controlului judiciar deplin al instanțelor naționale ale statelor membre și nu pot produce efecte juridice în mod independent. Sportivul a mai precizat că a depus deja o acțiune civilă la Tribunalul Districtual Varna, unde actele emise de ITIA au fost prezentate ca probe ale unei activități infracționale. De asemenea, el a depus o plângere în baza articolului 321 din Codul Penal, precum și proceduri penale paralele în Grecia și Serbia împotriva agenției, acuzând implicarea într-un grup organizat criminal transnațional și prelucrarea ilegală a datelor sale personale. Suspendat cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari Ivanov a transmis un comunicat prin intermediul agenției de presă BTA: „În prezent, actele ITIA fac obiectul unor proceduri în fața Tribunalului Districtual Varna (dosar civil nr. 20124/2025), precum și al unor proceduri penale în Bulgaria, Grecia și Serbia. Conform hotărârii CJUE (C-600/23), actele ITIA nu au jurisdicție independentă pe teritoriul UE”, a afirmat bulgarul. Simon Anthony Ivanov a fost suspendat recent pentru cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari, pentru încălcarea Programului Anticorupție din Tenis. Potrivit ITIA, Ivanov a refuzat să participe la audierea din cazul său și a fost găsit vinovat de încălcarea Secțiunii D.1.a, legată de activități de pariuri în valoare de peste 196.000 de euro pe meciuri disputate între februarie și octombrie 2022, precum și a Secțiunii F.2.b, care vizează refuzul de a coopera cu anchetatorii.
Trump amenință că va da în judecată BBC pentru că discursul său a fost editat. Reacția postului britanic
Președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze luni pentru „eroarea de judecată” care a provocat demisiile directorului executiv al BBC și ale șefului departamentului de știri. Demisiile au avut loc după ce documentarul intitulat „Trump: A Second Chance?” a fost difuzat ca parte a seriei „Panorama” a BBC cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2024 din SUA. Postul național britanic a îmbinat la montaj două părţi ale discursului lui Trump rostit la 6 ianuarie 2021, astfel încât acesta părea să încurajeze revolta de la Capitol Hill. BBC a declarat luni că a primit scrisoarea preşedintelui Trump, în care acesta ameninţă cu acţiuni în justiţie, iar reprezentanții postului britanic au promis că vor răspunde în timp util. În scrisoare se menționează că „dacă BBC nu se conformează celor de mai sus până la 14 noiembrie 2025, ora 17:00 EST, președintele Trump nu va avea altă alternativă decât să-și exercite drepturile legale și echitabile, toate fiind rezervate în mod expres și nefiind renunțate, inclusiv prin intentarea unei acțiuni în justiție pentru daune în valoare de cel puțin un miliard de dolari”. BBC News și-a cerut scuze pentru situația provocată, subliniind că nu a existat intenția de a induce publicul în eroare. Scopul, notează aceasta, a fost de a transmite mesajele cheie ale discursului într-un „format condensat”, întrucât discursul complet a durat peste o oră, și de a ilustra ceea ce se întâmpla în acea zi. BBC afirmă, de asemenea, că s-a sugerat că programul a eliminat cuvântul „pașnic” din clipurile discursului lui Trump, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Pentru a fi clar, nu am făcut acest lucru”, afirmă BBC.
Allen Coliban, fost primar al Brașovului, dat în judecată pentru un prejudiciu de 16 milioane de lei
Acuzațiile vizează implicarea directă a acestora în structura asociației care a beneficiat ilegal de finanțare publică. Potrivit publicației Biz Brașov, lichidatorul judiciar al Asociației Club Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște a depus o cerere la Tribunalul Brașov pentru atragerea răspunderii patrimoniale împotriva mai multor persoane publice, printre care Allen Coliban, fostul primar al Brașovului, partenera sa Camelia Clem, și Dragoș David, fost șef al Agenției Metropolitane Brașov. Conform cererii, cei implicați ar trebui să suporte în solidar, proporțional cu responsabilitatea fiecăruia, un prejudiciu în valoare de 16.083.391,95 lei, sumă care, potrivit lichidatorului, reprezintă daunele produse asociației. În plină campanie electorală, Allen Coliban a cedat partenerei sale casa moștenită de la bunici, în care își avea sediul inclusiv Federația Română de Curling, sub forma unei dări în plată, invocând că aceasta a fost renovată din fonduri proprii ale Cameliei Clem. Potrivit sursei citate, gestul fostului edil ar fi avut drept scop protejarea patrimoniului personal în eventualitatea în care ar fi fost obligat de instanță să suporte pierderile cauzate prin implicarea în activitatea asociației. După un an de la înființarea asociației, juriștii Primăriei Brașov au constatat că în componența acesteia se regăseau primarul Allen Coliban și partenera sa, ceea ce făcea ilegală finanțarea din fonduri publice a organizației. Ce spune legea despre participarea unui primar Potrivit legii, un primar nu poate participa, în nume propriu, la o asociație care primește bani publici de la instituția pe care o conduce. Situația s-a menținut până în 8 septembrie 2022, când Judecătoria Brașov a consfințit oficial retragerea celor doi din rândul membrilor fondatori. Fostul edil a declarat că s-ar fi retras din asociație încă din 2021, prezentând o cerere în acest sens. Cu toate acestea, cererea nu era înregistrată oficial la Judecătoria Brașov, astfel că, din punct de vedere legal, Allen Coliban și Camelia Clem figurau în continuare ca membri fondatori în momentul în care asociația beneficia de fonduri publice. Asociația vizată a fost înființată pentru a susține conceptul de „FC Brașov – Steagul Renaște”, un proiect sportiv care a beneficiat de susținere din partea administrației locale, însă care a ajuns, ulterior, în procedură de lichidare. Ancheta lichidatorului a scos la iveală nereguli privind conflictul de interese și implicarea directă a unor oficiali locali în structura organizației, ceea ce a determinat declanșarea procesului de atragere a răspunderii patrimoniale, scrie Gândul.
Bryan Kohberger a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea celor patru studenți din Idaho
Conform Reuters, Bryan Kohberger, în vârstă de 30 de ani, fost student la doctorat în justiţie penală, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea a patru studenţi ai Universităţii din Idaho, într-un caz care a şocat America. Sentinţa a fost pronunţată miercuri, după ce Kohberger a încheiat o înţelegere cu procurorii, acceptând să pledeze vinovat în schimbul evitării pedepsei cu moartea. Judecătorul a decis patru pedepse pe viaţă, care se execută consecutiv, fără posibilitatea de apel sau eliberare condiţionată. Cu toate acestea, în timpul audierii finale, Kohberger a refuzat să dea o declaraţie în faţa instanţei, menţinând misterul asupra motivului care a stat la baza atacului brutal comis în noiembrie 2022. Familiile victimelor şi-au exprimat furia şi frustrarea în sala de judecată, cerând explicaţii şi acuzând lipsa de empatie a inculpatului. Judecătorul John C. Hippler a atras atenţia asupra pericolului de a-i acorda prea multă atenţie publică inculpatului, afirmând că „unii oameni caută faima în cel mai cumplit mod”. Kohberger a fost arestat în decembrie 2022, după o anchetă amplă care a implicat amprente ADN şi supraveghere video. Victimele Ethan Chapin, Madison Mogen, Xana Kernodle şi Kaylee Goncalves au fost înjunghiate mortal într-o casă de lângă campusul universitar din oraşul Moscow, statul Idaho.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată. Ce acuzații îi sunt aduse fostului candidat la prezidențiale
Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Aceste fapte sunt prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”. Săptămâna trecută, lui Călin Georgescu i s-a schimbat calitatea în dosarul menționat, din suspect în inculpat. În prezent, fostul candidat la alegerile prezidențiale se află sub control judiciar. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța care este competentă să judece cauza în fond.
Românul care a dat în judecată WhatsApp că nu i-a șters contul. Cine a câștigat, câți bani au fost în joc
Tribunalul Sibiu a obligat Meta Platforms să șteargă contul WhatsApp și datele aferente ale unui sibian, după ce compania nu i-a respectat cererea de ștergere. Concret, un bărbat din Sibiu a dat în judecată Meta Platforms, compania-mamă a Facebook și WhatsApp, după ce a solicitat ștergerea contului său de WhatsApp și a constatat că datele sale încă erau accesibile contactelor sale, deși el își ștersese contul și aplicația. Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză bărbatului Tribunalul Sibiu i-a dat parțial dreptate, obligând compania să șteargă contul și backup-ul asociat din Google Drive, scrie publicația sibiană Turnul Sfatului. C.T., în vârstă de 55 de ani, a decis în 2021 să-și închidă contul WhatsApp ca reacție la schimbarea politicii de confidențialitate, care a preluat clauze de la Facebook, cu care nu a fost de acord. „Am cerut să mi se șteargă contul, dar am descoperit că persoanele din lista mea de contacte încă puteau vedea conversațiile noastre”, a explicat el, potrivit sursei citate. În proces, a susținut și un martor care a demonstrat că poate accesa încă mesajele. Totuși, Meta nu sărăcește În sentința dată publicității, Tribunalul a admis parțial acțiunea, obligând Meta să șteargă contul WhatsApp aferent numărului de telefon al reclamantului și backup-ul din Google Drive, însă a respins restul cererilor. Compania trebuie să plătească și 20 de lei cheltuieli de judecată. C.T. a declarat că nu este mulțumit de decizie și va face apel, menționând că a avut și alte cereri neacceptate. El a subliniat că principalul motiv pentru care a intentat procesul este că datele personale continuă să fie folosite în scopuri comerciale: „Profitul companiilor mari vine din marketing, din afaceri cu datele noastre. Dacă alții sunt de acord cu asta, eu nu sunt”. Politicile de utilizare și politicile de confidențialitate, chestiuni esențiale Bărbatul a mai spus că, deși consumă mult timp, preferă să citească cu atenție termenii de utilizare și politicile de confidențialitate înainte de a accepta condițiile, recomandând acest lucru și altora, deși recunoaște că majoritatea acestor documente sunt doar în limba engleză, ceea ce poate fi o barieră pentru mulți utilizatori români. Acest caz scoate în evidență provocările legate de protecția datelor personale și dreptul utilizatorilor de a-și controla informațiile într-o eră în care companiile mari domină piața digitală.