50 Cent, atac la Floyd Mayweather, după ce fostul boxer a dat în judecată Business Insider şi a cerut 100.000.000 de dolari: Nu ai făcut afacerea, campionule
Rapper-ul 50 Cent l-a atacat frontal pe Floyd Mayweather, după ce fostul mare pugilist a dat în judecată Business Insider și a solicitat o sumă incredibilă pentru defăimare. Legenda boxului mondial a cerut 100.000.000 de dolari din cauza unui articol în care s-a scris ceva neadevărat despre el în legătură cu achiziționarea a 62 de apartamente în Manhattan. Celebrul rapper 50 Cent, atac la legenda boxului mondial, Floyd Mayweather Rapper-ul 50 Cent a fost în trecut prieten la cataramă cu Floyd Mayweather. Ulterior, s-au certat rău de tot și nu și-au mai vorbit. Cântărețul l-a criticat recent pe ex-boxer, după ce acesta din urmă a dat în judecată Business Insider și a solicitat 100.000.000 de dolari din cauza unui articol în care s-a scris neadevăruri despre el în legătură cu achiziționarea a zeci de case în Manhattan, scrie si.com. Legenda rapp-ului și campionul din ring au fost prieteni foarte apropiați. Apoi, înainte ca Mayweather să execute o pedeapsă de trei luni de închisoare în 2012, i-a cerut rapper-ului să preia conducerea companiei sale de promovare a boxului, „The Money Team”. 50 Cent a fost imediat de acord și a făcut toto ce i s-a cerut. Atunci când Mayweather a ieșit din închisoare, 50 Cent ar fi cerut un milion de dolari, pe care a pretins că i se datorează din conducerea „The Money Team”, însă celebrul boxer nu i-a plătit niciodată această sumă. Acest lucru a stârnit un adevărat iureș între Mayweather și 50 Cent. Un deceniu mai târziu, 50 Cent a dezvăluit că el și Mayweather s-au împăcat, însă relația lor apropiată nu a mai fost niciodată ca înainte. Rapper-ul 50 Cent ar putea reaprinde cearta cu Floyd Mayweather după ce l-a căutat în legătură cu un proces recent. 50 Cent l-a contrat pe Mayweather după ce boxerul a intentat un proces de 100 de milioane de dolari împotriva celor de la Business Insider. Reporterul Daniel Geiger a scris un articol despre portofoliul imobiliar de 62 de case din Manhattan al lui Mayweather. Boxerul spune însă că tranacța nu a avut loc niciodată, deoarece nu există nicio dovadă că s-a făcut o astfel de tranzacție de vânzare-cumpărare. Postare ștearsă de pe Instagram Mayweather a făcut o postare pe Instagram, ștearsă ulterior, legată de procesul intentat. „Am 48 de ani și nu am dat niciodată în judecată un mijloc de presă. Dar instituțiile de presă, de-a lungul vieții mele, m-au lovit, au vorbit de rău despre mine și despre familia mea. Acum, am fost întotdeauna judecat din cauza felului în care mă prezint atunci când promovez o luptă. Nu mă poți judeca pentru că am distrat oamenii atunci când promovez o luptă” Legenda lui 50 Cent a replicat instant: „Ei bine, cazul ăsta nu merge nicăieri, pentru că nu ai făcut afacerea, campionule. Trebuie să-l fi chemat separat pe cel care a scris, pentru a-l face să-și plătească judecătorii”
Când dragostea se dă în judecată: Bărbatul care a vrut să oprească internetul și a pierdut
Într-o lume în care întâlnirile online se împletesc tot mai des cu realitatea juridică, un caz recent din Chicago a atras atenția publicului internațional. Nikko D’Ambrosio, un bărbat din Illinois, a încercat să dea în judecată compania Meta, administratorii unui grup de Facebook și zeci de femei care au interacționat în acel spațiu online. Motivul? Comentariile care nu i-au fost pe plac în grupul „Are We Dating the Same Guy?”, o comunitate privată unde femeile avertizează între ele despre comportamentul problematic al unor bărbați cu care au ieșit. D’Ambrosio a invocat defăimare, invadarea intimității, doxxing și încălcarea dreptului la propria imagine, după ce a fost menționat în discuțiile grupului. Însă judecătorul federal Sunil R. Harjani a respins complet procesul, afirmând că plângerea nu conține acuzații plauzibile și că afirmațiile făcute despre reclamant nu pot fi considerate defăimătoare în sens legal. Mai exact, instanța a constatat că declarațiile făcute de utilizatoarele grupului nu conțin fapte false, ci opinii subiective — adică exact ce permite legea, chiar dacă nu-i place subiectului în cauză. Când opiniile devin arme… sau nu chiar Grupul „Are We Dating the Same Guy?” nu este o simplă curiozitate digitală. A devenit un fenomen social, unde femeile (în special heterosexuale) își povestesc experiențele cu bărbați care mint, înșală sau dispar brusc din peisaj (ghosting). Unii dintre acești bărbați au fost descoperiți că se întâlnesc simultan cu mai multe femei, fără ca vreuna să știe despre celelalte. Așa a ajuns să se numească grupul astfel — pentru că da, uneori, răspunsul este „da, ne întâlnim cu același tip!”. Conținutul grupului este disponibil doar membrilor invitați, ceea ce nu l-a împiedicat pe D’Ambrosio să afle că a fost menționat. În loc să ignore sau să ceară retragerea comentariilor într-un mod civilizat, el a optat pentru o acțiune legală de amploare, implicând Meta, administratorii grupului și chiar părinții unora dintre femeile care l-au menționat. Argumentele sale nu au convins însă instanța. Judecătorul Harjani a subliniat că opiniile — oricât de neplăcute ar fi ele pentru persoana despre care se vorbește — nu constituie defăimare. De asemenea, nu a existat niciun indiciu că imaginea bărbatului ar fi fost folosită în scopuri comerciale, ceea ce ar fi fost necesar pentru a aplica legea privind dreptul la imagine în Illinois. Ce spune acest caz despre puterea (și limitele) rețelelor sociale Acest proces eșuat ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare pe internet și despre dreptul femeilor de a-și împărtăși experiențele personale în spații sigure. Grupurile ca „Are We Dating the Same Guy?” oferă un mediu în care femeile se pot proteja reciproc și pot evita relațiile toxice sau chiar periculoase. Faptul că bărbații menționați în aceste grupuri nu pot acționa legal doar pentru că nu le place ce se spune despre ei reprezintă un precedent semnificativ pentru libertatea de exprimare în era digitală. Platforma Facebook a fost criticată de-a lungul timpului pentru modul în care gestionează discursurile defăimătoare sau campaniile de hărțuire, dar în acest caz, ironia e că rețeaua socială s-a aflat de partea libertății de exprimare. Procesul lui D’Ambrosio pare mai degrabă o tentativă de intimidare a femeilor care au îndrăznit să vorbească, decât o acțiune legitimă de apărare a imaginii personale. Într-un climat politic și social deja tensionat, unde aplicațiile de dating sunt din ce în ce mai toxice, astfel de grupuri devin un refugiu digital. Faptul că instanțele americane le recunosc valoarea și legitimitatea este un semn că justiția ține pasul cu realitatea digitală. Ce învățăm din acest scandal (și de ce te privește și pe tine) Dacă folosești aplicații de dating sau ai avut parte de întâlniri ciudate, știi cât de prețioasă e o comunitate unde poți vorbi deschis. Grupuri ca acesta nu sunt doar bârfe sau „pălăvrăgeală între fete” – sunt instrumente reale de protecție într-o lume în care unele comportamente rămân ascunse sub masca anonimatului digital. Din acest caz poți învăța că, da, poți fi sincer(ă) online, atâta timp cât nu minți și nu ataci gratuit. Opiniile tale contează – și sunt protejate de lege. Totodată, ar trebui să-ți ridice semne de întrebare dacă o persoană pe care ai întâlnit-o pe o aplicație încearcă să controleze ceea ce spui sau ce gândești. Dacă cineva amenință cu procese doar pentru că ai relatat ce s-a întâmplat, e un semn clar de toxicitate. În loc să te simți vinovat(ă), ar fi mai bine să împărtășești experiența cu altele ca tine. Și da, uneori chiar e bine să te întrebi: „Ne întâlnim cu același tip?” Pentru că uneori, răspunsul te poate salva de mai mult decât o inimă frântă.
Începe judecata în cazul incendiului cu nouă morți de la Spitalul Județean Piatra Neamț
Primul termen de judecată în cazul incendiului de la Spitalul Județean Piatra Neamț „Astăzi de la ora 11:00, la Piatra Neamț (Judecătorie) se desfășoară primul termen de judecată (cameră preliminară) în cazul incendiului de la Spitalul Județean Piatra Neamț”, transmite miercuri avocatul Adrian Cuculis. Dosarul penal are o vechime de 5 ani și ajunge în instanță unde mulți responsabili sunt chemați să răspundă. „În cele din urmă, în cauza cercetată ani în șir rămâne o singură concluzie: aprinderea sau lăsarea nesupravegheată a unei candele într-o secție ATI în plină pandemie a dus la explozia și moartea acelor persoane”, mai spune Cuculis. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a două inculpate – persoane fizice, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi a unei persoane juridice – Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, sub aspectul comiterii infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Detalii despre incident Potrivit procurorilor, în 14 noiembrie 2020, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de asistente medicale în cadrul Secţiei de ATI, în salonul nr. 240, în care acordau îngrijiri bolnavilor pozitivi Covid-19, cărora li se administra oxigenoterapie, în intervalul orar aproximativ 16:40-18:40, inculpatele nu au luat măsurile necesare pentru îndepărtarea din salon sau stingerea lumânării tip candelă care ardea pe noptiera unui pacient aflat în agonie. Astfel, inculpatele au încălcat mai multe prevederi legale şi infralegale ce au ca scop asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, siguranţei la incendiu şi bunelor practici în exercitarea actului medical. „Pe fondul neatenţiei şi al concentraţiei de oxigen peste limita maximă prevăzută în fişa cu date de securitate pentru oxigen (peste 23,5%) din salon, la contactul lumânării (sursă de foc deschis) cu îmbrăcămintea uneia dintre inculpate, halatul pe care aceasta îl purta s-a aprins şi a izbucnit astfel un incendiu soldat cu decesul, prin intoxicaţie cu monoxid de carbon, arsuri şi insuficienţă cardio respiratorie acută, a 9 dintre pacienţii internaţi (în saloanele 240 şi 242), vătămarea corporală a unui medic şi a celor două asistente medicale. O altă consecinţă a constat în degradarea salonului nr. 240, a spaţiilor din componenţa acestuia şi distrugerea/degradarea mai multor lucrări, instalaţii, echipamente şi componente ale acestora”, se arată în comunicat. În rechizitoriu, procurorul a reţinut că inculpatele nu au respectat obligaţiile şi măsurile specifice de securitate şi sănătate în muncă aplicabile domeniului în care îşi desfăşurau activitatea şi au tolerat existenţa timp de aproximativ 2 ore şi nu au procedat la stingerea ori îndepărtarea din salon a unei lumânări tip candelă care ardea pe noptiera unui pacient. „Prin încălcarea deliberată a standardelor minimale de prevenţie în materia sănătăţii şi securităţii în muncă s-a creat un pericol iminent de producere a unui accident de muncă care s-a şi concretizat prin izbucnirea incendiului soldat cu propria vătămare corporală, precum şi cu vătămarea corporală a unui medic (arsuri de grad II-III pe 70-75% suprafaţă corporală care au necesitat 160-170 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, care au pus în primejdie viaţa victimei şi care au generat un prejudiciu estetic grav şi permanent)”, mai spun procurorii. Responsabilitatea instituțională și cererile procurorilor Cu referire la persoana juridică trimisă în judecată, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, procurorul a reţinut omisiunea persoanei juridice de a lua măsuri pentru instruirea corespunzătoare, adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri, suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a personalului S.J.U. Piatra Neamţ, respectiv a personalului secţiei A.T.I, revizuirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la secţia A.T.I., ca urmare a schimbării condiţiilor de muncă care s-au produs odată cu nominalizarea S.J.U. Piatra Neamţ ca spital suport COVID 19 pentru Spitalul Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi şi adoptarea unei terapii care implică creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor pozitiv COVID 19 şi astfel creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera saloanelor unde sunt trataţi aceşti pacienţi. asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale, pentru informarea şi instruirea lucrătorilor şi pentru asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, respectarea cerinţelor ca în saloanele de terapie intensivă să existe o ventilaţie cu înoirea aerului de cel puţin 6 volume pe oră, o temperatură ambientală între 22-26 C cu o umiditate de 30%-60% şi o rezervă pentru izolare. Astfel, reiese din rechizitoriu, s-au creat premisele izbucnirii şi propagării cu extremă rapiditate a incendiului din data de 14 noiembrie 2020, în jurul orei 18:40, în salonul nr. 240 al secţiei A.T.I., şi producerii tuturor consecinţelor derivate din acesta: decesul, prin intoxicaţie cu monoxid de carbon, arsuri şi insuficienţă cardio respiratorie acută, a 9 dintre pacienţi internaţi, vătămarea corporală a unui medic şi a celor două asistente medicale inculpate, degradarea salonului nr. 240, a spaţiilor din componenţa acestuia şi cu distrugerea/degradarea mai multor lucrări, instalaţii, echipamente şi componente ale acestora. Pagubele materiale cauzate prin comiterea faptelor au fost evaluate la suma totală de 2.576.674,45 lei. Dosarul a fost trimis spre competentă soluţionare Judecătoriei Piatra Neamţ.