Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.
Horațiu Potra, plasat în arest la domiciliu de Înalta Curte
Mercenarul Horațiu Potra a fost plasat în arest la domiciliu, a decis ICCJ. Potra este judecat pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de fostul prezidențiabil Călin Georgescu. Judecătorii instanţei supreme au decis, miercuri, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul mercenarului Horațiu Potra. Înalta Curte a revocat măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului lui Potra Anterior, Înalta Curte hotărâse revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului lui Potra, scrie G4media. Aceștia sunt implicați dosarul în care este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Dorian Potra, fiul mercenarului Horațiu Potra, escortat în cătușe pe aeroportul Otopeni În urma acestei decizii, Dorian Potra şi Alexandru Potra au scăpat de toate interdicţiile pe care le aveau în cadrul măsurii controlului judiciar, inclusiv interdicţia de a părăsi teritoriul României. Cei doi se aflau sub control judiciar din data de 2 aprilie, după ce anterior au stat timp ce 5 luni în arest preventiv şi arest la domiciliu. Aduși sub escortă din Dubai În noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost aduşi sub escortă din Dubai. Plecaseră în Orientul Mijlociu pentru a scăpa de dosarul în care sunt acuzaţi de infracţiuni grave vizând destabilizarea României. Dubai cu impresionanta Burj Khalifa în prim-plan. Ulterior, Potra avea să fie trimis în judecată de Parchetul General pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică. În același dosar sunt implicați alţi 20 de mercenari din gruparea sa. Tot în acest dosar este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Procesul se află în faza de cameră preliminară De notat că procesul se află în faza de cameră preliminară. Procurorii susţin că Horaţiu Potra şi grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024. Călin Georgescu Planul de acţiune ar fi fost pus la punct de suveranistul Călin Georgescu şi apropiaţii săi, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale, arată rechizitoriul întocmit de procurori.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
Experții din cadrul Parchetelor contestă nouă lege a salarizării. Invocă diminuarea veniturilor și „riscuri juridice semnificative”
Sindicatul liber Uniunea Naţională a Specialiştilor din Ministerul Public susţine că proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar este vulnerabil din punct de vedere constituţional, legal şi de politică publică. Instituția menționează că proiectul prezintă „riscuri juridice semnificative”, cum ar fi: mecanisme de calcul neclare, riscul diminuării veniturilor și lipsa previzibilității salariale. Modificările prevăzute în noul proiect de lege al salarizării trebuie ar trebui adoptate doar în urma unui dialog cu reprezentanții angajaților, menționează sindicaliștii într-un comunicat emis joi 28 mai. Instituția mai subliniază că discuțiile dintre Guvern și sindicaliști nu înlocuiește acordul explicit asupra legii salarizării. „Transparenţa este o condiție a legitimității actului normativ: Echitatea şi predictibilitatea sunt principii care trebuie să guverneze orice reformă salarială”, se arară în comunicatul Uniunii Naţionale a Specialiştilor din Ministerul Public. „Conform Constituţiei României şi legislației naţionale în materie de dialog social, orice modificare a regimului salarial în sectorul public trebuie adoptată în urma unui dialog real şi transparent cu reprezentanții salariaților. Guvernul a anunţat consultări cu sindicatele privind legea salarizării bugetare, însă esenţa este ca aceste consultări să fie substanțiale, nu de formă”, mai scrie în document. Riscul scăderii veniturilor, inclusiv la promovare Sindincaliștii atrag atenția asupra posibilității diminuării veniturilor, în special în ipoteza promovării în grad sau în funcţie. Sindicatul susţine că proiectul afectează previzibilitatea salarială, considerată un element esenţial pentru siguranţa juridică a raporturilor de muncă în sectorul public. Problema invocată de specialiştii din parchete se leagă de mecanismul numit în proiect „diferenţă salarială tranzitorie”. Acesta este conceput ca o protecţie temporară pentru angajaţii care, la intrarea în vigoare a noii legi, ar avea un salariu calculat după noua grilă mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Proiectul prevede însă că această diferenţă nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii şi poate înceta în cazul promovării sau încadrării pe altă funcţie. În aceste condiţii, sindicaliştii susţin că proiectul nu poate fi considerat acceptabil în forma actuală, întrucât ar putea afecta drepturile salariale şi recunoaşterea vechimii în funcţie. Noua lege a salarizării schimbă formula de calcul pentru bugetari Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, vizează înlocuirea Legii-cadru nr. 153/2017 şi reorganizarea întregului sistem de salarizare din sectorul bugetar. Potrivit proiectului, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienţi de salarizare, înmulţiţi cu o valoare de referinţă. Documentul prevede 12 grade salariale, cu coeficienţi între 1 şi 8. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Documente oficiale. Cum a schimbat ministrul demis Pîslaru, din Guvernul demis Bolojan, legea salarizării și grilele de salarii care au scandalizat o țară întreagă CSM lansează al şaselea apel către Guvern pentru adoptarea unor măsuri care să evite colapsul justiţiei România, blocată de proteste. Legea salarizării scoate în stradă asistenții medicali, angajații ANAF și ai Trezoreriei fac grevă spontană
Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.
Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan. CSM: „soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar”
În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.
(DOCUMENT) Soțul consilierei lui Ilie Bolojan critică legea salarizării a lui Bolojan: Proiectul este inacceptabil
Judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, Bianca-Teodora Firezar, scrie că „orice reducere a remumerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unor reduceri generale a salariilor funcționarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căruia multe salarii sunt majorate substanțial. Magistratul spune că, potrivit CJUE, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, în contextul socio-economic, pentru a le oferi magistraților independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care le-ar putea dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Judecător la Tribunalul București, Alin Bodnar susține că un magistrat cu grad de tribunal 12 ani vechime va ajunge la un total de 23.567 brut și un net de 13.787 lei, mai mic față de cel de 15.554 lei net de acum. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C 49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Exemplu grad de tribunal 12 ani vechime. 4.85*4100=19.885 lei. Care se majorează cu 7.5% la gradația 1, cu 5% la gradația 2 și cu încă 5% la gradația 3. Iese un total de 23.567 lei brut și un net de 13.787 lei fata de 15.554 lei net acum”, scrie judecătorul Bodnar. Judecătorul Alin Bodnar este căsătorit cu Bianca-Teodora Firezar, consiliera lui Ilie Bolojan de la Palatul Cotroceni, adusă de la Oradea, când acesta era președinte interimar. Judecătorul Alin Bodnar de la Tribunalul București, secretarul general al Forumului Judecătorilor din România a fost și printre cei 800 de foști si actuali magistrați care au semnat lista de susținere după reportajul Recorder (link Gândul)
Temutul infractor român Vasile Rodideal a fost extrădat în România
Vasile Rodideal a fost în sfârșit extrădat în România. Interlopul a fost condamnat, în România, la 12 ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea, fără drept, de muniție destinată armelor de război, instigare la omor și instigare la deținere de bancnote false, potrivit Poliției Române. Vasile Rodideal, originar din Republica Moldova, a fost arestat la Moscova, a transmis agenția RIA Novosti, care citează documente judecătorești. Acesta era căutat de Interpol, de peste 10 ani. Rodideal, most wanted Acesta a reușit să fugă de autoritățile române în octombrie 2009, pe vremea când era judecat în mai multe dosare. Rodideal a fost dat în urmărire internațională și, ulterior, acesta a ajuns în vizorul Interpolului, pe lista „celor mai căutați infractori”. Deși avea interdicție de a ieși din țară, Vasile Rodideal a părăsit România și a trăit ascuns mai mulți ani, potrivit documentelor instanței. Acesta a plecat în Rusia, unde a trăit sub numele de Vasili Ivanovici Kravtsov, și a obținut chiar și un pașaport cu acest nume în 2018. Asasinat de desene animate Vasile Rodideal a fost condamnat la 15 ani de închisoare. În 2005 a plănuit asasinarea fostului său partener de afaceri, interlopul ieşean, Tiberiu Cristodorescu. Basarabeanul și complicele său Dumitru Chetranu au luat legătura cu doi cetăţeni din Republica Moldova. Unul dintre ei un fost poliţist, pentru a face rost de o bombă artizanală, pe care să o pună în mașina afaceristului interlop Tiberiu Francisc Cristodorescu. Vasile Rodideal și complicele său au urmărit vreme de o lună de zile momentul propice pentru a pune bomba în mașina afaceristului, însă nu au reușit. La acea vreme Cristodorescu locuia pe aceeaşi strada cu Liviu Zanfirescu, fost şef al Poliţiei Iaşi, iar prin zonă patrulau aproape continuu maşini de Poliţie. Rodideal a recurs apoi la oaltă soluție pentru a-l asasina pe Tiberiu Francisc Teodorescu. Acesta i-a comandat lui Dumitru Chetranu să-i facă rost de un pistol-mitraliera de tip UZI şi de 48 de cartuşe folosite de KGB, de tipul celor care explodează în momentul în care ating ţinta, n-a mers. Recomandarea autorului: Temutul infractor român Vasile Rodideal a fost CAPTURAT la Moscova. Urmărit internațional și condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare
Ilie Bolojan pierde și procesul cu ÎCCJ, în ziua demiterii de către Parlament. Ce amendă trebuie să plătească
Magistrații Curții de Apel București au decis astăzi să dea dreptate Curții Supreme de Justiție, în procesul intentat Guvernului Ilie Bolojan pe tema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Completul de contencios al Curții de Apel a hotărât să admită cererea de chemare în judecată a Curții de Supreme de Justiție, contradictoriu cu pârâţii Guvernul României și Ministerul de Finanțe. Magistrații au obligat Guvernul și ministerul de Finanțe să emită actele administrative şi să efectueze toate demersurile bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei (ÎCCJ) a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Juddecătorii au stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta„. Decizia nu este însă definitivă. Părțile au drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii”.