Canada: ministrul Justiției suspendă pe termen nelimitat extinderea eutanasiei pentru persoanele cu boli mintale
Guvernul federal a anunțat miercuri că va suspenda pe termen nelimitat extinderea programului de eutanasiere, după ce nu a fost găsit un consens suficient cu privire la criteriile de eligibilitate, potrivit BBC. Măsura înseamnă că persoanele cu boli mintale ca singură afecțiune nu vor putea avea acces la procedură în martie 2027, așa cum prevedea planul anterior. Guvernul va prezenta în următoarele săptămâni un proiect de lege care va elimina acest termen fără să stabilească o nouă dată pentru extindere. Ministrul canadian al Justiției, Sean Fraser, a recunoscut că nu există un consens deplin pe această temă, dar a spus că guvernul consideră că aceasta este decizia potrivită în acest moment. „Când aud că există o lipsă de consens în comunitatea medicală cu privire la caracterul iremediabil al anumitor boli mintale, acest lucru îmi ridică motive serioase de îngrijorare”, a declarat Fraser. O decizie care împarte opinia publică și comunitatea medicală Canada a legalizat moartea asistată medical în 2016 pentru persoanele cu boli terminale. În 2021, în urma unui proces din Quebec, legislația s-a extins și la persoane cu afecțiuni incurabile, chiar dacă moartea nu era iminentă. Extinderea pentru persoanele cu boli mintale ca singura afecțiune ar fi trebuit să intre în vigoare în 2023. Guvernul a amânat însă de două ori aplicarea, pentru a permite mai multe studii și pregătiri privind modul în care ar urma să funcționeze procedura. Un grup parlamentar a recomandat în acest an ca extinderea să nu aibă loc Susținătorii măsurii spun că persoanele cu boli mintale severe și persistente ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca pacienții cu afecțiuni fizice. Ei susțin că excluderea lor poate încălca drepturile constituționale și accesul egal la servicii medicale. Organizația Dying with Dignity Canada a calificat decizia guvernului drept „profund dezamăgitoare”. Helen Long, directoarea executivă a organizației, a spus că este probabil ca doar un număr foarte mic de persoane cu boli mintale severe și persistente să îndeplinească eventualele criterii de eligibilitate, dar suferința lor nu este mai puțin reală decât cea a persoanelor cu boli fizice. Un caz ajunge în instanță Decizia guvernului nu închide însă disputa. În instanțele canadiene există deja un proces federal prin care este contestată amânarea accesului la moarte asistată pentru persoanele cu boli mintale. Fraser a recunoscut că, în viitor, Curtea Supremă a Canadei ar putea analiza problema. Claire Brosseau, o femeie cu tulburare bipolară de tip 1, rezistentă la tratament, face parte din dosarul aflat în instanță. Ea a declarat pentru BBC la începutul acestui an că moartea asistată i-ar oferi „o moarte sigură”. Avocatul ei, Michael Fenrick, a spus miercuri că se așteaptă la o luptă juridică de durată. „Oamenii vor continua să sufere în mod intolerabil în timp ce cazul trece prin instanțe”, a declarat el. Canada schimbă și regulile pentru cererile anticipate În același proiect de lege, guvernul intenționează să permită pacienților cu o boală incurabilă și progresivă să își dea acordul pentru moartea asistată înainte ca starea lor de sănătate să se agraveze până la punctul în care nu mai pot lua singuri această decizie. Decizia finală va aparține însă provinciilor. Cererile anticipate nu sunt permise în prezent de legislația federală, dar Quebec le permite în anumite situații pentru persoanele cu boli grave și incurabile.
Chirurg și fost manager al spitalului din Craiova, condamnat la doi ani și jumătate de închisoare după o intervenție care a cauzat moartea pacientului
Chirurgul Alin Dragoș Demetrian, fost manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, a fost condamnat definitiv la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, după ce, în timpul unei intervenții efectuate în 2019, a secționat artera unui pacient, ceea ce a rezultat în decesul acestuia. Verdictul instanței vine la șapte ani de la tragedie. Medicului îi este interzis să mai profeseze ca specialist în chirurgie toracică timp de patru ani, transmite știripesurse.ro. Curtea de Apel Craiova a menținut condamnarea pronunțată de Judecătoria Craiova și a majorat despăgubirile morale acordate soției și celor cinci copii ai victimei, Dorin Barbu, la un total de 150.000 de euro. Medicul și spitalul trebuie să achite aceste sume în solidar. Hotărârea definitivă, pronunțată pe 2 octombrie, încheie procesul privind decesul din septembrie 2019. Motivarea instanței arată că judecătorii au analizat atât leziunea produsă în timpul intervenției, cât și modul în care chirurgul a gestionat hemoragia și transferul pacientului la Terapie Intensivă. De ce afecțiune suferea victima Dorin Barbu, din Plenița, județul Dolj, avea 73 de ani când la chirurgul Alin Dragoș Demetrian de la Spitalul Județean Craiova, după o perioadă îndelungată în care s-a confruntat cu probleme de respirație. Acesta a fost supus unei intervenții pentru stabilirea unui diagnostic. Fiul victimei, Marius Barbu, explica atunci că familia apelase la chirurgul din Craiova cu speranța că tatăl său va putea fi ajutat. Procedura presupunea prelevarea unei probe de țesut din zona dintre plămâni, pentru stabilirea diagnosticului. Dorin Barbu suferea de o formațiune tumorală mediastinală și trecuse deja prin două încercări de biopsie, pe 27 august și 3 septembrie 2019, fără obținerea unui rezultat concludent. La data de 13 septembrie, Dorin Barbu a fost programat pentru o intervenție prin care medicul Demetrian urma să recolteze țesut pentru analiză. Artera a fost lezată în timpul biopsiei. Ce au stabilit expertizele În timpul procedurii efectuate de Alin Dragoș Demetrian s-a produs o hemoragie masivă. Potrivit expertizei medico-legală citate în instanță a fost identificată secționarea parțială a trunchiului arterial brahiocefalic. Chirurgul a încercat să oprească sângerarea prin compresie, a folosit bureți hemostatici și a închis plaga. Instanța a reținut însă că sursa hemoragiei nu a fost identificată și suturată. Potrivit experților, leziunea necesita repararea chirurgicală a vasului. Expertiza a stabilit o legătură directă între leziunea vasculară produsă în timpul intervenției și deces, potrivit concluziilor din hotărârea instanței. Pacientul a ajuns la Terapie Intensivă. Medicul s-a întors în spital abia seara Potrivit motivării Judecătoriei Craiova, pacientul a fost transferat la ATI fără ca echipa care îl prelua să fie informată corespunzător despre leziunea produsă. Medicul a plecat din spital și a revenit în jurul orei 20.00, deși hemoragia apăruse la aproximativ 13.40, iar colegii îl solicitaseră să se întoarcă. Sângerarea a continuat, iar pacientului i-a fost montat ulterior un dren toracic. Dorin Barbu a murit pe 14 septembrie 2019, la ora 4.47, după noi manevre de resuscitare.
SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE
Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut, miercuri noapte, alături de directorul comercial Evgheni Polyakov, în dosarul în care sunt cercetate fapte de încălcare a embargoului impus Belarusului, transmit surse judiciare pentru Gândul. Sursele citate arată că ordonanțele de reținere ar fi fost emise în jurul orei 1.30, iar anchetatorii urmează să decidă dacă propun arestarea preventivă a acestora. Aceleași surse dezvăluie în exclusivitate pentru Gândul că cei doi ar fi dat ample declarații în dosar și că ar fi recunoscut într-un final faptele care sunt cercetate în legătură cu participația lor. Sursele citate mai arată că față de celelalte persoane aduse la audieri, în mare parte personal contractual și ingineri, procurorii nu ar fi luat nicio măsură preventivă după audieri. Loading … Cine ar fi complicii oficialului de partid și care ar fi faptele Alături de vicepreședintele USR Alexandru Munteanu ar mai fi vizați în dosar Evgheni Poliakov, director comercial, Simona-Elena Palade, Vitalie Cărăuș, Dumitru Melinschi, Claudiu Lucian Țărucă, Gabriel Unguru și Mihai Doroftei, arată pentru Gândul surse judiciare. Potrivit acestora fapta lui Munteanu ar fi aceea că în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, în calitate de administrator și director general al WORLD MACHINERY WORKS SRL, a coordonat și a participat la operațiunile de comercializare și transfer a utilajului industrial VL40 (utilaj cu dublă utilizare, a cărui valoare depășește 100.000 euro), către destinatari intermediari, printre care societăți paravan din Germania și Kazahstan, beneficiarul final fiind o entitate din Belarus, respectiv KUZLITMASH OAO Belarus, membră a holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod (BELAZ ) OJSC Zhodino, regiunea Minsk. Acestă entitate, susțin sursele noastre, ar fi fost aflată sub sancțiuni la nivelul UE, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/300), în acest sens inițiind, iar Munteanu ar fi inițiat împreună cu Poliakov, operațiunea de transfer a utilajului VL40 și a continuat demersurile privind livrarea utilajului, deși anterior autoritățile competente (Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX) respinseseră solicitări de autorizare a exporturilor, inclusiv ca urmare a existenței riscului ca produsele să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. Astfel, Munteanu ar fi cercetat acum pentru comercializarea, importarea, exportarea, vânzarea, cumpărarea, transferarea, tranzitarea sau transportarea de bunuri, precum şi furnizarea de servicii de brokeraj, de asistenţă tehnică sau de alte servicii legate de aceste bunuri, dacă interzicerea sau restricţionarea în contextul în care comportamentul respectiv constituie o sancţiune internaţională a Uniunii Europene, în formă continuată, prev. de art. 271 alin. 1 lit e rap. la alin. 5 și alin. 6 din O.U.G nr. 202/2008, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. Foto: captură Antena 3 CNN Alexandru Munteanu a ajuns la DIICOT, în jurul prânzului. Vicepreședintele USR Dâmbovița a fost audiat în dosar vreme de peste 12 ore. Știrea inițială Sursele Gândul au arătat încă de la primele ore ale dimineții faptul că ar avea loc percheziții ale anchetatorilor la domiciliul lui Alexandru Munteanu iar după finalizarea acestora el ar urma să fie escortat de ofițerii de la crimă organizată la sediul Direcției centrale pentru audieri. Anchetatorii DIICOT de la structura centrală au descins, miercuri dimineață, în peste zece locații din București și din țară, peste mai mulți reprezentanți ai unor companii care ar fi suspectate de presupusa încălcare a legii embargoului cu statele ex-sovietice, respectiv Belarus și Rusia, susțin pentru Gândul surse judiciare. Dosarul este unul exploziv în sensul că societățile românești livrau prin companii paravan din Germania și Kazahstan utilaje industriale cu dublă utilizare, cunoscând că beneficiar final ar fi fost entități sancționate prin regulamentele europene și americane. Concret, ne explică sursele noastre, cu aceste utilaje de mare tonaj, strunguri industriale pe mai multe axe, se pare că fabricile din Belarus ar fi avut posibilitatea să construiască piese pentru vehicule militare precum tancuri sau chiar rachete. Update ora 9.00: DIICOT confirmă oficial informațiile Gândul și arată că procurorii de la Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare 12 mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Dâmbovița, Bacău și Ilfov, într-o cauză având ca obiect investigarea unor infracțiuni privind încălcarea și eludarea regimului sancțiunilor internaționale instituite la nivelul Uniunii Europene, precum și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice având ca obiect fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale cu dublă utilizare, susceptibile să fie folosite atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. Strung industrial de 1,75 milioane de euro În cauză este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Totodată, în cauză au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software, precum și prin efectuarea unor lucrări asupra parametrilor tehnici ai utilajelor, acestea au dobândit caracteristici care le permiteau utilizarea în scopuri militare. Din actele de urmărire penală rezultă, de asemenea, indicii privind utilizarea unor circuite comerciale prin intermediul unor societăți din state terțe, în scopul disimulării beneficiarului final și al evitării aplicării regimului de control al exporturilor, precum și existența unor demersuri pentru obținerea unor autorizații de export, urmate de continuarea operațiunilor în condițiile respingerii acestora de către autoritățile competente. Opt suspecți în colimatorul DIICOT În cauză, prin ordonanța din data de 29.09.2026, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 8 suspecți, cu privire la săvârșirea, în diferite forme de participație, a infracțiunii prevăzute de art. 27 indice1, alin. (1) lit. e), raportat la alin. (5) și alin. (6) din O.U.G. nr. 202/2008, privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Serviciului de Combatere a
Vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, ar fi suspect în mega-dosarul de încălcare a embargoului față de Belarus
Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu ar fi vizat de mega-ancheta declanșată de DIICOT central în cazul unei presupuse încălcări a embargoului față de Belarus, transmit surse judiciare pentru Gândul. Potrivit acestora inclusiv în cazul acestuia ar avea loc percheziții ale anchetatorilor iar după finalizarea acestora el ar urma să fie escortat de ofițerii de la crimă organizată la sediul Direcției centrale pentru audieri. Loading … Sursele noastre nu pot oferi lămuriri cu privire la gradul acestuia de implicare pe linia încălcării embargoului față de Belarus. Anchetatorii DIICOT de la structura centrală ar fi descins, miercuri dimineață, în peste zece locații din București și din țară, peste mai mulți reprezentanți ai unor companii care ar fi suspectate de presupusa încălcare a legii embargoului cu statele ex-sovietice, respectiv Belarus și Rusia, susțin pentru Gândul surse judiciare. Dosarul este unul exploziv în sensul că societățile românești livrau prin companii paravan din Germania și Kazahstan utilaje industriale cu dublă utilizare, cunoscând că beneficiar final ar fi fost entități sancționate prin regulamentele europene și americane. Concret, ne explică sursele noastre, cu aceste utilaje de mare tonaj, strunguri industriale pe mai multe axe, se pare că fabricile din Belarus ar fi avut posibilitatea să construiască piese pentru vehicule militare precum tancuri sau chiar rachete. Update ora 9.00: DIICOT confirmă oficial informațiile Gândul și arată că procurorii de la Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare 12 mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Dâmbovița, Bacău și Ilfov, într-o cauză având ca obiect investigarea unor infracțiuni privind încălcarea și eludarea regimului sancțiunilor internaționale instituite la nivelul Uniunii Europene, precum și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice având ca obiect fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale cu dublă utilizare, susceptibile să fie folosite atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. Strung industrial de 1,75 milioane de euro În cauză este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Totodată, în cauză au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software, precum și prin efectuarea unor lucrări asupra parametrilor tehnici ai utilajelor, acestea au dobândit caracteristici care le permiteau utilizarea în scopuri militare. Din actele de urmărire penală rezultă, de asemenea, indicii privind utilizarea unor circuite comerciale prin intermediul unor societăți din state terțe, în scopul disimulării beneficiarului final și al evitării aplicării regimului de control al exporturilor, precum și existența unor demersuri pentru obținerea unor autorizații de export, urmate de continuarea operațiunilor în condițiile respingerii acestora de către autoritățile competente. Opt suspecți în colimatorul DIICOT În cauză, prin ordonanța din data de 29.09.2026, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 8 suspecți, cu privire la săvârșirea, în diferite forme de participație, a infracțiunii prevăzute de art. 27 indice1, alin. (1) lit. e), raportat la alin. (5) și alin. (6) din O.U.G. nr. 202/2008, privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Dâmbovița, jandarmilor brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratului Județean de Jandarmi Dâmbovița.
Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară
Fostul președinte Traian Băsescu a explicat circumstanțele în care susține revenirea actualului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, în Justiția din România. Băsescu a precizat că nu știe dacă fostul procuror-șef DNA va reveni în țară după ce își încheie mandatul de conducere la EPPO, însă că este de acord cu un astfel de scenariu în cazul în care Kövesi renunță la obiceiul de a face „spectacol din necazul oamenilor”. Loading … „Aici trebuie să își găsească locul de muncă” / „Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție” Fostul președinte a afirmat că „spectacolul” pe care îl făcea fostul procuror general în perioada în care conducea Justiția din România a ajuns să fie văzut drept un element care a dăunat credibilității luptei anticorupție. „Nu știu, mi-e greu să vă spun dacă doamna Kövesi va reveni în România după ce își va termina mandatul procuror-șef al Parchetului European. Dar, dacă ar veni înapoi în magistratură, cu condiția să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor, n-are decât să vină și în Justiție. Până la urmă, aici trebuie să își găsească locul de muncă. Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție”, a explicat Traian Băsescu pentru TVR. Mandatul Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului European a început în toamna anului 2019 și urmează să se încheie oficial la data de 31 octombrie 2026. Activitatea sa în funcția de conducere la nivel european a inclus gestionarea a mii de anchete transfrontaliere legate de fraude cu fonduri europene și evaziune fiscală complexă. Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe” Fostul președinte Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după ce acesta a fost dus în arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Băsescu a explicat că înțelege motivele pentru care dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a ajuns în instanță, însă că nu susține deloc componenta „spectacolului” și că nu înțelege de ce Călin Georgescu a fost ridicat de acasă cu cătușe la mâini, în contextul în care „nu este un tip care să dea în cap”. Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax
Traian Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după arestare
Fostul președinte Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după ce acesta a fost dus în arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Băsescu a explicat că înțelege motivele pentru care dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a ajuns în instanță, însă că nu susține deloc componenta „spectacolului” și că nu înțelege de ce Călin Georgescu a fost ridicat de acasă cu cătușe la mâini, în contextul în care „nu este un tip care să dea în cap”. Loading … „Ce face statul român legat de Călin Georgescu este corect” / „Spectacolul nu este corect” Fostul președinte al României a afirmat că nu este de acord cu „spectacolul” mediatic, care, indirect, pune presiune atât pe magistrați, cât și pe persoana acuzată. Mai mult decât atât, Traian Băsescu a menționat că a semnalat, în trecut, faptul că nu este de acord cu procedura de încătușare a persoanelor care nu reprezintă un pericol, însă că Parlamentul a ignorat solicitarea sa. „Ce face statul român legat de Călin Georgescu este corect. Ce nu este corect este spectacolul și scosul de documente din dosar și dat la presă, ca să mărească presiunea pusă pe judecători, pe de o parte, dar și pe cel acuzat. Ce nu-mi place mie… vedem mâinile lui Georgescu. Ăsta nu este un tip care să dea în cap. Asta vreau să spun. De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe. Mi-au spus că asta e procedura. Le-am spus (n.r. – că e o procedură idioată), la ce mi-a folosit? Nu mi-a folosit, Parlamentul n-a modificat procedura”, a precizat Traian Băsescu. Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax Când a ieșit din casă, Călin Georgescu a vrut să ridice în aer mâinile încătușate, dar a fost oprit de polițiști Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost ridicat de acasă de polițiști și dus la arestul central marți, 29 septembrie. În momentul în care a ieșit pe poarta casei și i-a văzut pe susținători, Georgescu a vrut să își ridice în aer mâinile încătușate – la fel cum a făcut și în urmă cu o săptămână, atunci când a ieșit din sediul DIICOT, după ce a fost reținut pentru 24 de ore – însă, de data aceasta, polițiștii care îl țineau de brațe i-au împiedicat gestul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, acuzat de înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat Călin Georgescu este cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că acesta și ceilalți suspecți ar fi convins un om de afaceri să transfere peste 1,1 milioane de euro, sub pretextul obținerii unor finanțări externe de până la 15 milioane de euro. O parte din bani, aproximativ 100.000 de euro, ar fi fost destinată, potrivit anchetatorilor, campaniei electorale a lui Georgescu. Acuzațiile urmează să fie probate în instanță.
Cine sunt judecătorii Curții de Apel București chemați să stabilească definitiv măsura preventivă în cazul Georgescu. Decizii anterioare în cauze cunoscute
Completul care va dezbate contestația procurorilor DIICOT în cazul deciziei de lăsare în libertate sub control judiciar al lui Călin Georgescu este format din președintele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și judecătoarea Cristina Grecu. Judecătoarele au de soluționat și alte cauze cu persoane aflate sub puterea unor măsuri preventive în afara cazului Rusen-Georgescu. Loading … Istoric Violeta Elena Georgescu Ashemimry de la Curtea de Apel București, alături de Virginia Maria Bărăscu au închis, după 10 ani, dosarul lui Marian Vanghelie, acuzat că a luat mită 30 milioane de euro. La fond, fostul primar al sectorului 5 a primit o pedeapsă de 11 ani și 8 luni închisoare și obligat să plătească 15 milioane de euro daune materiale. Tot Ashemimry, împreună cu magistratul Cristian Bălan, a stabilit admiterea contestației la executare a omului de afaceri Ovidiu Tender și au constatat că acesta a stat în închisoare deși abuzul in serviciu a fost dezincriminat. Curtea de Apel București i-a ridicat lui Tender sechestrul pus de stat pentru recuperarea prejudiciului de circa 30 de milioane de euro și i-a șters toate interdicțiile. CAB a trimis la rejudecare partea din dosar legate de acuzațiile de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune. Inițial, judecătoarea Irina Timofte de la Tribunalul București a respins acțiunea afaceristului. La rândul său judecătoarea Cristian Grecu, alături de Cristian Maria Cristea a pronunțat decizia definitivă în dosarul de corupție privind transportul public din Pitești, unde fostul primar Tudor Pendiuc a primit o pedeapsă cu executare. Instanța a dispus atunci șase achitări, trei condamnări și opt încetări ale procesului penal ca urmare a prescripției faptei. Urmare acelei decizii fostul primar Tudor Pendiuc, a fost scos din dosar pentru acuzația de abuz în serviciu (datorită prescripției – n.r.), însă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită (pedeapsă redusă substanțial față de cei 8 ani primiți la instanța de fond – n.r). Fiica acestuia a fost achitată. Soluție în cazul Coldea O soluție de impact a judecătoarei Grecu a fost cea privind ordonanța de clasare a unor fapte în cazul generalului Florian Coldea. Mai precis În noiembrie 2020, judecătoarea Cristina Grecu a desființat ordonanța de clasare emisă anterior de DNA (Parchetul Militar) în dosarul penal deschis în urma plângerii unui fost maior SRI. Prin această decizie, judecătoarea a trimis cauza înapoi la procuror, obligând practic organele de cercetare penală să reia și să redeschidă ancheta pentru abuz în serviciu împotriva foștilor lideri ai Serviciului Român de Informații, George Maior și Florian Coldea. Tot Grecu a soluționat și dosarul jandarmului-cămătar Marian Corcodel. În iulie 2023, completul de judecată format din judecătoarele Cristina Grecu și Adina-Adriana Radu de la Curtea de Apel București a pronunțat o soluție în dosarul fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române. Cele două judecătoare au dispus încetarea procesului penal pentru faptele de constituire a unui grup infracțional organizat și camătă. Hotărârea celor două, potrivit motivării ulterioare, s-a bazat pe împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, după aplicare deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. La instanța de fond, Corcodel fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Cea mai recentă soluție la care Grecu a asistat a fost cea de respingere a propunerii arestării preventive în cazul lotului Pașca în dosarul DIICOT privind afacerea cu seniori a familie. În cazul judecării contestațiilor Curtea de Apel, prin judecătoarea Grecu, alături de magistratul Andrei Viorel Iugan, au respins integral contestația DIICOT și i-au lăsat pe toți membrii familie Pașca în libertate. Georgescu-Rusen la CAB Zeci de susținători ai fostului candidat la președinție s-au adunat în fața Curții de Apel. Protestatarii scandează mesaje în sprijinul lui Georgescu: „Justitie, nu corupție”, „Turul doi înapoi”, „Ați arestat un om nevinovat”. Procurorii cer, la Curtea de Apel București (CAB), arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și a omului de afaceri Ionel Rusen, pe care îi acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și inițiere/constituirea unui grup infracțional organizat legat de o sumă de 1,1 milioane de euro. În urmă cu o săptămână, Tribunalul București a respins propunerea anchetatorilor, iar aceștia au contestat decizia, astfel că dosarul a ajuns pentru dezbateri finale la CAB. Decizia Curții va fi definitivă în acest caz. Obligat să fie la dispoziția Justiției Cei doi inculpați din dosar pentru care DIICOT a cerut arestarea preventivă sunt obligați să se prezinte la sediul instanței, după ce Tribunalul București a luat totuși față de ei măsura controlului judiciar. În cadrul acestei măsuri preventive cei doi au obligația de a se prezenta în fața organelor de anchetă și a instanțelor ori de câte ori sunt chemați. Georgescu s-a prezentat și luni la sediul CAB unde a avut loc al doilea termen de judecată în dosarul în care este judecat alături de Horațiu Potra și alți mercenari, pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În acest dosar s-a încheiat etapa camerei preliminare, după ce Curtea a stabilit validitatea rechizitoriului, a modului de obținere a probelor și a respins cererile și excepțiile invocate, decizie menținută ulterior și de instanța supremă. Călin Georgescu ar fi știut de existența dosarului DIICOT / „Călin nevinovat, dosar fabricat!” Peste o sută de persoane s-au adunat în fața Tribunalului București, unde au scandat mesaje de încurajare pentru fostul candidat la prezidențiale. „Călin Georgescu este președinte!”, „Călin nevinovat, dosar fabricat!”, „Căline, Căline, poporul e cu tine!” sau „Și noi suntem Georgescu!” sunt doar câteva dintre mesajele care s-au auzit din mulțime. Cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei, susținătorii au început să strige „Eliberați-l!” Potrivit unor surse judiciare, procurorii au cerut arestarea lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pe motiv că ambii ar fi făcut demersuri pentru a se sustrage de la urmărirea penală. Sursele spun că unul dintre argumentele invocate este faptul că Georgescu avea cunoștință despre existența dosarului de la DIICOT. Călin Georgescu, la ieșirea
Dosar mită: CEO-ul Waldevar, verificat intern de un an și jumătate
O persoană de cetățenie română și una de cetățenie slovenă au fost arestate preventiv pentru 30 de zile sâmbătă, 26 septembrie, într-un dosar de corupție înregistrat la Tribunalul București. După ce a studiat datele din dosar, Gândul a aflat că este vorba de Gregor Hudohmet, CEO-ul Gen-I Sonce, și de presupul complice român, Cristian Theodor Dragomir, omologul său de la Waldevar Energy SRL. Concret, procurorii DNA îl acuză pe sloven de luare de mită, întrucât a pretins suma de 450.000 de euro pentru un contract care vizează construirea unuia dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din țară, în municipiul Gheorgheni din județul Harghita. Reprezentanții firmei din România au transmis că se delimitează ferm de faptele investigate și că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, Departamentul de Control Intern a început verificarea activității în cazul directorului executiv Cristian Dragomir, acum arestat preventiv. Loading … „Waldevar se delimitează categoric de orice act de corupție” / „Compania nu a participat la presupusa faptă” „Waldevar Energy se delimitează categoric de orice act de corupție, fraudă sau altă conduită contrară legii. Integritatea, corectitudinea și respectarea strictă a legii sunt principii fundamentale pe care Waldevar și-a construit activitatea și dezvoltarea în România și pe piețele internaționale. Aceste principii se aplică tuturor persoanelor din organizație, indiferent de funcție. Este important să facem de la început o distincție foarte clară. Fapta de corupție despre care presa a relatat în ultimele ore a fost identificată și documentată în cadrul investigației desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, prin mijloacele și procedurile specifice unei anchete penale. Compania nu a participat la presupusa faptă de corupție și nu este beneficiara acesteia”, au transmis reprezentanții Waldevar printr-un comunicat. Cristian Theodor Dragomir, CEO Waldevar Energy SRL „În urmă verificărilor, compania a sesizat organele competente și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante” Departamentul de Control Intern al Waldevar a început verificarea activității directorului executiv Cristian Theodor Dragomir în urmă cu un an și jumătate, după identificarea unor nereguli și suspiciuni cu privire la decizii și acțiuni care ar fi putut aduce prejudicii companiei. „Compania aplică principiul toleranței zero față de corupție, fraudă, prejudicierea companiei și orice altă conduită contrară legii. Pe măsura avansării verificărilor, compania a identificat elemente pe care a considerat necesar să le documenteze cu asistență juridică specializată. Demersul companiei a avut la bază neregulile identificate prin propriile mecanisme de control și suspiciunile privind posibile fapte săvârșite în detrimentul Waldevar. În urmă verificărilor și cu asistență juridică de specialitate, compania a sesizat organele competente prin instrumentele juridice corespunzătoare și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante. Investigația internă Waldevar și activitățile de urmărire penală desfășurate ulterior de autoritățile competente trebuie, așadar, înțelese distinct. Fapta de corupție prezentată acum în presă a fost identificată și documentată în cadrul anchetei DNA. Waldevar Energy nu cunoaște toate detaliile investigației și, oricum, nu poate dezvălui datele cunoscute având în vedere caracterul nepublic al anchetei penale și respectarea prezumției de nevinovăție. ”, au mai precizat reprezentanții companiei. „Cristian Theodor Dragomir ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate” Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au transmis, printr-un comunicat de presă publicat duminică, 27 septembrie, că G.H. (n.r. – Gregor Hudohmet), ar fi solicitat, în perioada februarie – septembrie 2026, suma de 450.000 de euro către administratorul unei alte societăți comerciale (n.r. – Cristian Theodor Dragomir), într-un contract încheiat în luna iulie 2026. „În perioada februarie – septembrie 2026, inculpatul G.H., în calitate și în legătură cu atribuțiile sale de administrator al unei societăți comerciale, ar fi solicitat de la administratorul unei alte societăți comerciale, suma de 450.000 de euro, la care se adăuga TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie 2026 între cele două societăți. Contractul încheiat între cele două societăți avea ca obiect construirea unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii cu o capacitate de 55 MW/220 MWh în municipiul Gheorgheni. În realizarea demersurilor infracționale, inculpatul G.H. ar fi beneficiat de sprijinul inculpatului D.C.T., angajat al societății comerciale care avea calitatea de prestator în contractul menționat anterior, și care ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate”, se arată în comunicatul DNA. Gregor Hudohmet, CEO Gen-I Sonce Cum a fost cerută mita de 450.000 de euro pentru noul sistem de stocare a energiei la Gheorgheni Potrivit datelor din dosar studiate de Gândul, banii ar fi fost ceruți pentru un contract încheiat cu doar câteva săptămâni în urmă, care vizează construirea unui sistem masiv de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh la Gheorgheni. Gregor Hudohmet, în calitate de administrator al firmei Energy 8 Gheorgheni SRL, ajutat de directorul executiv al Waldevar Energy SRL, Cristian Theodor Dragomir, a cerut suma de 450.000 de euro de la Leon Ion Arhire, administratorul Waldevar Energy SRL, în baza unui contract „de recomandare (referral) cu comision de succes”, întocmit la data de 24 august 2026. Această sumă ar fi reprezentat 2% din valoarea totală a contractului de construcție pentru centrul de stocare a energiei de la Gheorgheni. Suma trebuia să ajungă în contul unei a treia firme, numite SC Smart Green Design SRL, care e reprezentată de Adrian Frătean, printr-un contract de consultanță. În urma probatoriului administrat de DNA, cei doi suspecți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore. Ulterior, aceștia au fost prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a admis propunerea anchetatorilor și a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele amândurora. Proiectul privind construcția unei baterii de stocare de 220 MWh la Gheorgheni, anunțat în august 2026 GEN-I Sonce a început lucrările de construcție pentru proiectul de stocare a energiei din Gheorgheni, județul Harghita, după semnarea contractului EPC cu WALDEVAR Energy. Investiția viza o baterie cu o capacitate de 55 MW și 220 MWh, fiind cel mai mare proiect al companiei aflat în construcție pe piața românească, potrivit Mediafax. Proiectul de la Gheorgheni implică
Scandal în Justiție: Fina își acuză nașa, propusă ministru. Falsă!
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a propus-o la Ministerul Justiției pe fosta judecătoare Andrea Chiș, magistrat care a părăsit sistemul la 49 de ani și care beneficiază de o pensie specială de aproximativ 7.500 de euro. Surprinzător este faptul că, după ce a depus programul de guvernare la Parlament, același Mureșan a adus critici la adresa magistraților care beneficiază de „pensii mai mari decât salariile”. Dar foiletonul în care Andrea Chiș este personaj principal nu se oprește aici. Mai nou, fosta judecătoare Adina Daria Lupea, căreia Andrea Chiș îi este nașă de cununie, o acuză pe posibila viitoare ministră de „prefăcătorie, minciună și duplicitate”. De asemenea, fina îi amintește nașei că, la starea civilă, invitații „au stat ca proștii până când au așteptat-o să își termine piața și curățenia” și aduce în atenția publicului faptul că, după ce finii au divorțat, nașa „insita să meargă la evenimente cu finul ei”. Loading … „Dacă un singur cuvânt e minciună, o aștept în instanță” / „Când am candidat amândouă pentru CSM, mă bârfea din birou în birou” Într-o postare publicată pe pagina personală de Facebook, Adina Daria Lupea aduce acuzații grave la adresa fostei sale colege, propusă pentru funcția de ministru al Justiției. Judecătoarea afirmă că nașa ei este „o prefăcută”, care „s-a băgat în reportajul Recorder (n.r. – Justiție Capturată) ori din lipsă de ocupație, ori pentru că aștepta ceva”. „Acum vedem ce. Un post înalt!”, mai spune Lupea. „V-am promis că vă spun ceva în plus și urmează. Ani de zile am tăcut din colegialitate, respect, ani de zile m-am lăsat umilită. Acum gata! Despre doamna Chiș vorbesc, și dacă un singur cuvant e minciună o aștept în instanță. O prefăcută. La nunta mea unde era nașă, singura nașă, în 1999, am stat toți ca proștii în fața stării civile pentru că doamna a decis ca întâi să își facă piața și curățenia de sâmbătă, și abia apoi să ajungă. Sunt foarte multe episoade și nu aș vrea să dau din casă chestii, deși poate puteam să o fac de mult timp. Dar am câteva. Când am candidat noi două pentru CSM umbla din birou în birou să mă bârfească. De față cu mine, în biroul meu, se agăța de o colegă să o ajute la proiectul pentru CSM. Am tăcut. Eram de față și am tăcut să nu îi spun ce nesimțită e. M-am tras deoparte. Ani de zile după colegii din țară mi-au reproșat că de ce nu am vorbit atunci. Ce puteam să fac? Era nașa mea, cum părea să ies public împotriva ei?”, afirmă judecătoarea. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „Prefăcută, mincinoasă duplicitară, aceasta este Andrea Chiș” / „Nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție” „Apoi a ieșit în 2016 în CSM și a schimbat macazul. Colega, al cărui nume nu îl dau, care a ajutat-o să își facă proiectul, i-a devenit inamic. A reclamat-o la Inspecție, a tracasat-o, s-a judecat cu ea. Singurul meu rol a fost să o iau în brațe și să îi spun: Ți-am spus! Prefăcută, mincinoasă, duplicitară, aceasta este Andrea Chiș. Și repet, dacă nu am dreptate să mă dea în judecată! Aștept! Ea nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție. S-a băgat în reportajul Recorder ori din lipsă de ocupație, ori că aștepta ceva și acum vedem ce. Un post înalt! Nu voi vorbi deocamdată despre cât rău mi-a făcut pe plan famillial și cum la luni de zile după divorț insista să meargă la evenimente cu fostul meu soț. Finul ei. Să vadă lumea ce nașă minunată a fost ea!”, o acuză Adina Daria Lupea pe judecătoarea propusă la Ministerul Justiției. Fosta judecătoare Adina Daria Lupea, fina judecătoarei Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „A organizat un eveniment de retragere și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă” / „Nu aveau chef de tine!” / „Nici măcar un sfert nu am spus” „Două lucruri vă mai spun și mă retrag. După reportajul Recorder s-a victimizat peste tot că nu mai au curaj studenții să vorbească cu ea, că a zis ea grele acolo. Nimic mai fals. Colegii ei de catedră, mulți avocați, au dezavuat mesajul ei. Pe bună dreptate s-au simțit ofensați. După aceea și-a organizat un eveniment de retragere din studenție, adică din viața academică, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Nu a avut participarea așteptată pesemne și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă de represalii!!! Oamenii de genul ei, dacă nu există opresori, îi inventează. Parcă se cer oarecum să fie abuzați și nimeni nimic! Un rahat. Lumea nu a venit că nu avea chef de tine! Punct! Doamnă potențiala ministră, veți avea viață grea cu mine. Că nici măcar un sfert nu am spus! Noapte bună!”, scrie Adina Daria Lupea în postarea publicată pe Facebook. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției | Sursa foto: Mediafax Siegfried Mureșan o vrea pe judecătoarea Recorder Andrea Chiș în funcția de ministru al Justiției Alianța PNL-USR-UDMR a propus-o, pentru funcția de ministru al Justiției, pe judecătoarea Andrea Chiș. Aceasta a ocupat funcția de judecător în municipiul Cluj-Napoca și a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 2017-2023. Gândul scria, la scurt timp după publicarea documentarului Recorder, că judecătoarea a făcut cerere de pensionare încă din data de 30 decembrie 2019. La acea vreme, pensia de serviciu stabilită pentru Chiș a fost de 37.616 lei, adică 7.523 de euro. La data deciziei de pensionare, judecătoarea Chiș avea vârsta de 49 de ani și 9 luni, avea vechimea prevăzută de lege de 25 de ani în magistratură, iar baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei de serviciu a fost de 47.020 lei. Premierul desemnat Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Un judecător CSM atrage atenția asupra ipocriziei lui Siegfried Mureșan, după ce a propus-o la Justiție pe Andrea Chiș Alin Ene, judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, a atras atenția asupra
Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate det
Un sloven și un român au fost arestați, sâmbătă seară, într-un dosar de corupție care vizează un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Potrivit datelor aflate în dosarul de la Tribunalul București, studiate de Gândul, cele două persoane arestate preventiv pentru 30 de zile, pentru o mită de 450.000 de euro, sunt slovenul Gregor Hudohmet, CEO Gen-I Sonce, și presupusul său complice român Cristian Theodor Dragomir, angajat al Waldevar Energy SRL. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) îl acuză pe slovenul Gregor Hudohmet că ar fi pretins suma de 450.000 de euro pentru un contract privind construirea unuia dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din țară. Loading … Cum a fost cerută mita pentru sistemul de la Gheorgheni Banii ar fi fost ceruți pentru un contract încheiat cu doar câteva săptămâni în urmă, care vizează construirea unui sistem masiv de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh la Gheorgheni. Gregor Hudohmet Potrivit datelor din dosar studiate de Gândul, Gregor Hudohmet, în calitate de administrator al firmei Energy 8 Gheorgheni SRL, ajutat fiind de angajatul Waldevar Energy SRL, Cristian Theodor Dragomir, a cerut suma de 450.000 de euro de la Arhire Leon Ion, administratorul Waldevar Energy SRL. Cristian Theodor Dragomir Această sumă ar fi reprezentat 2% din valoarea totală a contractului de construcție pentru centrul de stocare a energiei de la Gheorgheni. Suma trebuia să ajungă în contul unei a treia firme, numite SC Smart Green Design SRL, care e reprezentată de Adrian Frătean, printr-un contract de consultanță. Arestați preventiv pentru 30 de zile În urma probatoriului administrat de DNA, cei doi suspecți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore. Ulterior, aceștia au fost prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a admis propunerea anchetatorilor și a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele amândurora. Până în acest moment, reprezentanții companiei românești implicate în proiectul energetic au transmis că vor emite un punct de vedere oficial abia după ce vor avea acces la toate detaliile referitoare la acest scandal de corupție. Proiectul vizat de anchetă a fost descris anterior de partea slovenă drept cel mai mare și mai important dezvoltat de grupul GEN-I.