Etichetă: Justiție

Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian

Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.

SURSE | Cristian Pomohaci și confidentul său își povesteau aventurile cu minori. Au fost arestați preventiv pentru 30 zile în noul dosar

Fostul preot Cristian Pomohaci și bărbatul cu care acesta ar fi schimbat numeroase filmări video în care apar copii și tineri în situații sexuale explicite, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile de Tribunalul Târgu Mureș, transmit surse judiciare pentru Gândul, faptele acestora fiind de o gravitate sporită. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de cei doi.  Loading … Pe fondul lipsei totale de informații despre acest caz, Gândul a consultat o serie de surse avizate, apropiate anchetei, care ne-au explicat de ce ar fi cerut anchetatorii DIICOT arestarea preventivă a lui Pomohaci, care este deja în arestul IPJ Mureș. Fapte extrem de grave Astfel, dezvăluie sursele noastre, anchetatorii DIICOT ar fi luat în calcul inclusiv stabilirea unor măsuri mai blânde, precum cea a controlului judiciar sau ar fi putut cere arestarea la domiciliu, la instanță, dar ar fi realizat că aceste măsuri mai blânde „ar fi fost cu siguranță lipsite de eficienţă faţă de faptele extrem de grave comise şi ecoul pe care acestea îl au în societate, precum și raportat la situația personală a celor doi”. Sursele noastre arată că, în raport de gravitatea situației descoperite de anchetatorii DIICOT Târgu Mureș, era necesară chiar și pentru moment „izolarea lor prin luarea măsurii arestării preventive”, aceasta fiind cea mai bună soluție „pentru a apăra comunitatea de o sursă de pericol, repetarea comportamentului infracţional apărând ca iminentă, în condițiile în care s-a dat dovadă de o totală desconsiderație faţă de lege şi faţă de valorile ocrotite de aceasta”. Aceleași surse explică faptul că anchetatorii ar fi motivat că „cei doi nu  prezintă nicio garanţie că declanşarea procedurilor judiciare împotriva lor i-ar fi făcut mai conștienți de gravitatea conduitei lor”. Vorbeau despre experiențe sexuale Sursele citate au explicat extrem de succint despre ce ar fi vorba în dosar. Astfel, potrivit surselor Gândul, Pomohaci și confidentul său ar fi discutat în mai multe rânduri despre experiențele lor sexuale cu minori. Aceste discuții, explică sursele chestionate, ar arăta cum cei doi își „împărtășeau” experiențe sexuale avute cu persoane minore, „căutau în mod curent astfel de persoane pentru a întreține relații sexuale își trimiteau și comentau pe marginea unor înregistrări video ce prezentau minori în ipostaze sexuale explicite”. Fostul preot Cristian Pomohaci este suspectat de anchetatorii DIICOT Târgu Mureș de noi fapte de pornografie infantilă, alături de alte trei persoane, caz în care s-au făcut percheziții în mai multe județe ale țării. În același timp, DIICOT informează oficial că miercuri, 23 septembrie 2026, procurorii de la Serviciul Teritorial Târgu Mureș, împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Târgu Mureș, au pus în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București, municipiului Cluj Napoca și localității Șaru Dornei, județul Suceava, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă. „Poftele” fostului părinte Din actele de urmărire penală, arată DIICOT, a reieșit faptul că, în intervalul cuprins între luna martie 2025 și luna martie 2026, patru făptuitori, dintre care unul aflat sub măsura arestului preventiv în altă cauză, au procurat, deținut, stocat și distribuit, prin intermediul unor servicii de mesagerie online și a unor pagini de socializare, videoclipuri care înfățișează minori, cu vârste între 4 și 16 ani, în ipostaze sexuale explicite. Audierile au loc la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureș. Predicile de după gratii Fostul preot Cristian Pomohaci a fost reținut, în 3 iunie, pentru 24 de ore de polițiștii din Mureș, în urma unor percheziții domiciliare efectuate într-un dosar penal care vizează infracțiunile de viol asupra unui minor și agresiune sexuală. „În urma activităților desfășurate și a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mureș. Acesta urmează să fie prezentat magistraților, cu propunere legală”, transmitea la acea vreme IPJ Mureș. Percheziții la domiciliul lui Pomohaci Fostul preot a fost reținut după ce autoritățile din Mureș au pus în aplicare, tot atunci, două mandate de percheziție domiciliară. Anchetatorii susțin că, începând din 2022, acesta ar fi întreținut relații sexuale consimțite cu minori de sex masculin, cu vârste de până la 16 ani, conform unor surse apropiate anchetei. Pomohaci a mai fost investigat anterior într-un caz similar, însă dosarul a fost clasat în februarie 2019 pe motiv de prescripție, faptele fiind considerate mai vechi de zece ani. Cristian Pomohaci este o figură publică cunoscută atât din zona muzicii populare, cât și prin fostul său statut clerical. De-a lungul timpului, numele său a fost asociat cu mai multe controverse și dosare penale. Anchetatorii susțin că fostul preot ar fi oferit bani și alte beneficii Potrivit informațiilor din anchetă, procurorii suspectează că Pomohaci ar fi profitat de vulnerabilitatea unor băieți minori, cărora le-ar fi oferit diverse avantaje materiale. Surse apropiate investigației susțin că una dintre presupusele victime ar fi beneficiat inclusiv de o mașină și de vacanțe plătite. Un bărbat de 36 de ani, care afirmă că a lucrat până anul trecut pentru Pomohaci în localitatea Moșuni, a declarat că a fost audiat de polițiști în legătură cu modul în care fostul preot s-ar fi comportat cu tinerii și minorii aflați în preajma sa. Acesta susține că Pomohaci ar fi avut gesturi și comportamente nepotrivite atât față de persoane majore, cât și față de minori care activau în cadrul asociației coordonate de el. „Sunt mulți copii, este un băiat dar nu stiu dacă o să aibă curaj să iasă public, că părintele l-a ajutat mult, i-a dat mașină, l-a dus prin America, Dubai și băiatul a acceptat. El o să fie chemat la politie ca să recunoască”, a spus unul dintre martori, potrivit Știrile Pro TV. Anchetatorii au descoperit sume colosale în locuința fostului preot În cadrul perchezițiilor efectuate de anchetatori în două apartamente care i-ar aparține lui Cristian Pomohaci, situate în centrul municipiului Târgu Mureș, au fost descoperite importante sume de bani în mai multe valute. Valoarea totală a acestora este estimată la aproximativ două milioane de euro. Nu este prima dată când

Artist din Sibiu, condamnat după ce a drogat femeile de serviciu cu canabis

Un bărbat din Sibiu, de profesie artist, a fost condamnat la 2 ani și 7 luni de închisoare cu suspendare, după ce ar fi oferit angajatelor unei firme de curățenie produse care conțineau substanțe interzise. Artistul ar fi abordat două dintre angajatele care făceau curățenie pe scara blocului și le-ar fi oferit gratuit cafea și prăjituri infuzate cu marijuana. Femeile au declarat că nu au intrat în casă, ci au consumat, în fața ușii lui, ceea ce le-a oferit. Ulterior, după câteva ore, au sesizat că se simt amețite și au fost transportate la spital, conform Ora de Sibiu. Bărbatul le-a oferit angajatelor produse cu substanțe interzise Incidentul a avut loc la finalul lunii august 2024. Tânărul, cu domiciliul în cartierul Valea Aurie din Sibiu, le-ar fi abordat pe cele două femei și le-ar fi invitat insistent în casa lui. Angajatele au refuzat, însă, la insistențele acestuia, au acceptat cafeaua și prăjitura, fără să știe că aceasta conținea marijuana. Inițial, artistul ar fi invitat-o pe una dintre femei să facă baie împreună, însă propunerea a fost refuzată. Ulterior, acesta ar fi întrebat-o dacă vrea pastile de ecstasy.  Loading … Victima a precizat că nu mai interacționase cu bărbatul până în acel moment și că singura discuție a avut loc pe 28.08.2024, când acesta le-a poftit pe ea și pe colega ei în casă. După ce au consumat produsele cu substanțe interzise, inculpatul le-ar fi întrebat dacă doresc pastile de ecstasy, însă acestea au refuzat. La câteva ore după ce au consumat prăjiturile cu cannabis, angajatele au observat că se simțeau foarte amețite și agitate și că aveau vederea în ceață. Acestea au ajuns, în cele din urmă, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență Sibiu, unde li s-au făcut teste, iar una dintre ele a ieșit pozitivă la consumul de canabis. „(…) martora a precizat că în trecut nu a mai interacționat cu numitul și că singura interacțiune cu acesta a fost la data de 28.08.2024 când acesta le-a poftit pe ea și pe colega sa de serviciu, să consume niște cafea și prăjitură. Martora a mai arătat că după ce a consumat din cafea și din prăjitură, numitul a întrebat-o dacă dorește o pastilă de ecstasy, însă aceasta l-a refuzat”, potrivit rejust.ro. Inculpatul a mai avut antecedente dubioase după incidentul cu femeile de serviciu Un alt episod bizar a avut loc aproape un an mai târziu. În martie 2025, bărbatul se afla într-un local din zona centrală a Sibiului și ar fi sunat la 112, în jurul orei 2:00 dimineața, pentru a reclama că ar fi fost agresat de mai multe persoane din bar. Când polițiștii au ajuns la fața locului, bărbatul era destul de agitat, iar în urma controlului corporal au descoperit că avea în buzunarul hainei un plic cu canabis. Întrebat de autorități despre substanța găsită asupra lui, artistul ar fi răspuns fără reținere că este marijuana destinată consumului propriu. O lună mai târziu, poliția l-a oprit din nou și a descoperit că avea asupra lui un joint. Bărbatul vindea substanțe interzise prietenilor În urma unei percheziții la domiciliu, DIICOT a descoperit, pe 3 iunie 2026, că în apartamentul inculpatului se aflau peste 95 de grame de canabis, așezate la vedere pe o farfurie. Dincolo de consumul propriu, acesta ar fi vândut canabis și unor prieteni, în perioada 2024–2026. Unul dintre martori a declarat că a cumpărat de patru ori canabis de la acesta, plătind 180 de lei pentru fiecare tranșă de 3 grame. Tranzacțiile ar fi avut loc în numerar, direct în cartier. Bărbatul a primit 2 ani și 7 luni de închisoare Instanța a aprobat acordul prin care bărbatul și-a recunoscut faptele. Acesta nu mai avusese probleme cu legea și se afla sub control judiciar. Judecătorii au stabilit o pedeapsă de 2 ani și 7 luni de închisoare, dar cu suspendare, ceea ce înseamnă că nu va merge la închisoare dacă respectă condițiile impuse. Perioada de supraveghere este de 3 ani și 6 luni. În această perioadă, bărbatul trebuie să participe la un program de reintegrare socială și să muncească 90 de zile în folosul comunității, fără să fie plătit. Munca poate fi făcută la Muzeul Național Brukenthal sau la Primăria Municipiului Sibiu. Judecătorii au mai decis să îi confişte telefonul folosit pentru tranzacții, cei 720 de lei obținuți din vânzarea drogurilor și substanțele găsite în urma perchezițiilor. În plus, bărbatul trebuie să plătească 3.026 de lei pentru cheltuielile făcute în cadrul procesului. Decizia poate fi contestată prin apel în termen de 10 zile de la comunicare.

STENOGRAME în dosarul Georgescu: Să deconspir tot sistemul

Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, și omul de afaceri Ionel Rusen au fost aduși marți, 22 septembrie, la Tribunalul București, unde procurorii DIICOT cer instanței arestarea lor preventivă pe o perioadă de 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru consituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit unor stenograme din anchetă care au intrat în posesia Mediafax, Georgescu îi cerea lui Rusen să afle care este procedura de obținere a unui azil politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru „băieții ăștia ai mei”, cu referire la anumite persoane din anturajul său. Mai mult decât atât, cei doi discutau despre găsirea unei proprietăți în regiunea Toscana, la un preț aproximativ de 1,2 milioane de euro. De asemenea, Georgescu i-ar fi transmis omului de afaceri faptul că are „misiunea de a deconspira tot sistemul”, inclusiv pe liderul AUR, George Simion. Despre toate acestea, fostul candidat la prezidențiale ar fi spus că „nimeni nu trebuie să detecteze nimic”.  Loading … „Vreau să te interesezi cum fac… în caz de ceva” / „Ne vedem cu fostul șef, procuror pe Italia, el o să ne ajute” Discuțiile despre care scrie Mediafax au fost surprinse în luna mai a anului 2025, în autoturismul lui Ionel Rusen, prin intermediul unei supravegheri tehnice autorizate de Tribunalul București. Într-o conversație care a avut loc la data de 27 mai, Călin Georgescu îi transmite omului de afaceri că „trebuie să scape de controlul judiciar”. Călin Georgescu (C.G.): „Și a doua chestiune, vreau să te interesezi cum fac pentru… în caz de ceva… cu azil politic.” Ionel Rusen (I.R.): „Când mergem acolo ne vedem cu fostul șef (…) procuror pe Italia (…) E un prieten foarte bun. El o să ne ajute cu tot ce înseamnă…” C.G.: „Și pentru băieții ăștia ai mei.” I.R.: „Da, pentru toată echipa.” C.G.: „Te rog eu frumos. Și, după ce finalizezi asta, după aceea discutăm. Ca să înțelegi planul. Planul este așa. Mai întâi, trebuie să scap de controlul judiciar…” I.R.: „Da, asta este…” Ionel Rusen, la sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Am nevoie de la ei să mă securizeze” / „Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei” În aceeași zi, cei doi vorbesc despre o proprietate aflată în regiunea italiană Toscana, pe care Rusen o evalua la 1,2 milioane de euro. C.G.: „Eu am trei zone în Toscana. Una aproape de mare sau lângă mare și una… două în zonă de-asta de dealuri, colinare.” I.R.: „Mi se pare un pic cam scump, dar vedem un pic cum o rezolvăm.” C.G.: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini.” I.R.: „În jurul la un milion două sute.” C.G.: „Ok.” Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax Fostul candidat la alegerile prezidențiale îi vorbea omului de afaceri și despre necesitatea de a fi „securizat” odată ce ajunge pe teritoriul Italiei. C.G.: „Am nevoie de la ei să mă securizeze. Adică să intru sub incidența legii italiene. Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei.” Într-o altă secvență, Georgescu cere discreție maximă cu privire la toate cele discutate. C.G.: „Dar nu tre’ să știe nimeni! Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Călin Georgescu, ridicat de DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Misiunea mea a fost să deconspir tot, inclusiv pe Simion” / „Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți!” În continuarea discuției, Călin Georgescu face referire la „misiunea sa” și explică faptul că a urmărit „deconspirarea întregului sistem”. „Misiunea mea a fost să-i deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final. Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți! Toate partidele politice”, ar fi precizat fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT | Imagini exclusive realizate la 06:30, în Ilfov | Schema Rețelei Migom-Rusia-România | Declarații în premieră ale denunțătorului lui C.G. | DIICOT: Călin Georgescu este liderul grupului infracțional (GALERIE

UPDATE. Noi imagini exclusive din momentul ridicării lui Călin Georgescu Mediafax prezintă noi imagini exclusive din momentul în care Călin Georgescu este oprit în trafic și preluat de procurorii DIICOT, înainte de perchezițiile desfășurate în dosarul privind presupusa înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. UPDATE. Declarații ale purtătorului de cuvânt al DIICOT cu privire la dosarul în care este vizat Călin Georgescu UPDATE. Declarații în premieră făcute de afaceristul care l-a denunțat pe Călin Georgescu Omul de afaceri Răzvan Leu, cel care a depus plângere împotriva lui Călin Georgescu în dosarul instrumentat de DIICOT, a transmis redacției Mediafax primele declarații: „Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală” (CITEȘTE AICI DECLARAȚIA INTEGRALĂ!) UPDATE. Siegfried Mureșan, după ce DIICOT l-a ridicat pe Călin Georgescu: Nu merită să-i plângem de milă Siegfried Mureșan, premierul desemnat, a criticat dur votanții lui Călin Georgescu, în contextul perchezițiilor făcute de DIICOT la mai multe proprietăți ale acestuia. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a fost ridicat din trafic luni, 21 septembrie, de procurori. UPDATE. Imagini din timpul perchezițiilor Poliția Română și DIICOT au dat publicității imagini din timpul perchezițiilor desfășurate luni în dosarul în care este vizat Călin Georgescu. Imaginile surprind intervenția anchetatorilor și desfășurarea perchezițiilor domiciliare. UPDATE ora 08:45. Susținătorii lui Călin Georgescu au început să se strângă în fața DIICOT Mai mulți sismpatizanți ai lui Călin Georgescu s-au adunat în fața sediului DIICOT ca să-și exprime solidaritatea față de fostul candidat la alegerile prezidențiale. Aceștia au început să strige ”Arestați-ne pe toți!”, ”Nu vă jucați cu focul!” și ”Libertate pentru Călin”. De asemenea, susținătorii adunați în fața DIICOT scandează „Justiție, nu corupție!” și „Călin Georgescu este președinte!”. UPDATE. Reacția lui George Simion Președintele AUR, George Simion, a reacționat luni, pe Facebook, după ce Călin Georgescu a fost ridicat din trafic de procurorii DIICOT și în contextul perchezițiilor desfășurate în dosarul privind presupusa înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Simion acuză ceea ce numește „abuzuri” și susține că situația lui Călin Georgescu ar putea avea implicații mai largi. „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură!!!!”, a scris liderul AUR. UPDATE. Imagini exclusive  MEDIAFAX cu momentul în care Călin Georgescu a fost ridicat de DIICOT Mediafax prezintă, în exclusivitate, imaginile momentului în care Călin Georgescu este oprit în trafic și preluat de procurorii DIICOT. Momentul în care Călin Georgescu a fost ridicat de DIICOT. Imagine exclusivă MEDIAFAX Momentul în care Călin Georgescu a fost ridicat de DIICOT. Imagine exclusivă MEDIAFAX UPDATE. Noi detalii despre traseul celor 1,1 milioane de euro. Documentele indică legături între Rusen, Arena și MIGOM Bank Noi informații din documentele analizate în dosarul DIICOT arată legături între oamenii de afaceri menționați în anchetă și instituțiile prin care ar fi trebuit să fie obținută finanțarea de 6 milioane de euro. Potrivit ordonanței DIICOT, Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu Massimiliano Arena, prezentat drept director al Wealth Bank. Declarația persoanei vătămate, consemnată de anchetatori, arată că cei doi ar fi determinat-o să transfere 1,1 milioane de euro, bani prezentați drept garanție pentru obținerea liniei de credit. Documentele din dosar arată că, pentru plata acestei garanții, a fost indicat un cont al MIGOM Bank, deschis la banca elvețiană Incore Bank AG. Același cont apare, potrivit documentelor, și în actele referitoare la contul fiduciar al Wealth Bank și în contractul pentru facilitatea de credit de 6 milioane de euro. În documentele corporative din Marea Britanie apare și o legătură între Massimiliano Arena și Ionel Rusen. Arena a fost înregistrat ca persoană cu control semnificativ asupra companiei WB International Ltd, cu peste 75% din acțiuni și drepturi de vot, până la 1 august 2024. Din aceeași zi, Ionel Rusen apare în registrul britanic ca persoană cu control semnificativ asupra companiei. În ceea ce privește MIGOM Bank, documentele corporative îl indică pe Thomas Schätti drept una dintre persoanele care au ocupat funcții de conducere în cadrul băncii. În 2024, autoritatea financiară din Dominica a dispus încetarea activității băncii și îndepărtarea lui Schätti din conducere. Știrea inițială Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost ridicat luni dimineață de procurorii DIICOT, direct din trafic. El este vizat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au pus în aplicare, luni, cinci mandate de percheziție domiciliară în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. După ce a fost oprit în trafic, Călin Georgescu a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii efectuează percheziții. Prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro Potrivit DIICOT, ancheta vizează trei persoane – doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, în vârstă de 56 de ani. Procurorii susțin că aceștia ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat care ar fi acționat coordonat în România și Marea Britanie, în scopul obținerii unor foloase patrimoniale injuste. Liderul grupării, un cetățean român în vârstă de 64 de ani, le-ar fi atribuit celorlalți doi membri roluri în mecanismul infracțional. Aceștia s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume importante pe care să le împrumute unor persoane interesate să își dezvolte afacerile în România. În realitate, potrivit anchetatorilor, membrii grupării ar fi urmărit să obțină garanțiile bănești depuse de victime pentru accesarea unor finanțări. Începând din septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în București și județul Argeș, iar ulterior în Marea Britanie, membrii grupării ar fi indus în eroare o persoană cu privire la posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro de la o instituție bancară. Victima ar fi fost determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție. Ulterior, suspecții ar fi susținut că valoarea

Un spărgător binecunoscut în lumea hoților din București, arestat pentru pedofilie

Un cunoscut spărgător de locuințe din București a fost arestat preventiv de magistrații Judecătoriei Sectorului 5 după ce a fost acuzat că ar fi agresat sexual două fetițe, în vârstă de 10 și respectiv 14 ani. Bărbatul este bănuit că a comis astfel de fapte și în alte țări europene, unde ar fi plecat la furat.  Loading … Robert Tarantino-Ernesto, în vârstă de 37 de ani, a fost ridicat joi, de polițiștii bucureșteni ai Serviciului Agresiuni Sexuale, după ce ar fi abuzat, pe stradă, două copile. Conform anchetatorilor, prima faptă a avut loc la data de 2 septembrie, când acesta ar fi atacat o fetiță în vârstă de 10 ani, care, în jurul orei 00.30, se afla pe o stradă din Sectorul 5 împreună cu o prietenă în vârstă de 14 ani. Tatăl fetei de 10 ani a mers la Poliție, unde ar fi povestit că cele două ar fi fost atinse în zona intimă de către un bărbat necunoscut, care apoi a fugit. Pedofilul Tarantino s-a mutat în Cehia Tarantino Ernesto a fost identificat de ofițerii Serviciului Agresiuni Sexuale, care, la data de 17 septembrie l-au ridicat în baza unui mandat de aducere. Inițial, individul acuzat de pedofilie a fost reținut pentru 24 de ore, după care a fost prezentat în fața magistraților Judecătoriei Sectorului 5, care au decis să-l aresteze pentru 30 de zile. Asistat de un avocat din oficiu, Tarantino Ernesto a solicitat instanței să-l plaseze în control judiciar sau în arest la domiciliu, însă cererile sale au fost considerate neîntemeiate. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Robert Tarantino-Ernesto este un hoț cunoscut în mediile infracționale ale Capitalei, specializat, în special, în spargeri de locuințe. Cu aproape zece ani de pușcărie la activ, bărbatul ar fi comis furturi atât în țară, cât și în străinătate. Bucureșteanul figurează în bazele de date europene cu două furturi și o tentativă de furt în Spania, două furturi în Olanda și unul în Cehia. De fapt, acesta ar locui pe teritoriul Cehiei, după ce s-ar fi însurat cu o cehoaică, alături de care ar avea un copil. Robert Tarantino-Ernesto Anchetatorii români nu exclud posibilitatea ca Robert Tarantino-Ernesto să aibă fapte de agresiune sexuală și în străinătate, care fie nu au fost reclamate, fie figurează cu autor necunoscut. Individul ar fi spus anchetatorilor români că nu intenționa să rămână în țară și că revenise doar pentru a participa la înmormântarea unei mătuși.

VIDEO Alți patru protestatari violenți trimiși la ferma cu grilaj și unul in arest la domiciliu după scandalul public făcut în Piața Victoriei la protestul fermierilor

Alte patru persoane reținute miercuri spre joi de procurorii bucureșteni au fost arestate preventiv de Judecătoria Sectorului 1 după incidentele violente din Piața Victoriei din timpul protestului fermierilor în vreme ce o a cincea a fost plasată de instanță în arest la domiciliu. În acest moment bilanțul este de cinci persoane arestate preventiv în două loturi și de 5 persoane plasate în arest la domiciliu, după declanșarea investigațiilor de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În oricare dintre cele două loturi deciziile nu sunt definitive, au fost contestate de cei arestați sau plasați în arest la domiciliu, iar cazurile urmează să fie tranșate de judecători de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.  Loading … Decizia pe larg „Admite în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. I. În baza art.226 C.proc.pen., Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de arestare preventivă a inculpaților: 1. SCURTU ALIN, (…), 2. DAVID GEORGE, (…), 3. PĂUN ECATERINA, (…), 4. STAN VIOREL-CIPRIAN, (…), în dosarul penal nr. 5834/163/P/2026. În baza art.226 alin.(1) şi (2) C.proc.pen. rap. la art.223 alin.(2) şi art.202 alin.(1) şi (3) C.proc.pen., Dispune arestarea preventivă a inculpaților SCURTU ALIN, DAVID GEORGE, PĂUN ECATERINA și STAN VIOREL-CIPRIAN pentru o perioadă de 30 zile începând cu data de 17.09.2026 până la data de 16.10.2026, inclusiv. În baza art. 230 alin. (1) C.proc.pen., Dispune emiterea de urgenţă a mandatelor de arestare preventivă şi comunicarea acestora potrivit dispoziţiilor legale. Respinge ca neîntemeiate cererile inculpaților prin apărător, de luare a unei măsurii preventive mai ușoare. II. În baza art. 227 alin. (1) C. proc. pen., Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului COVACI NICOLAE-COSMIN, (…), formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ca neîntemeiată. În baza art. 227 alin. (2) C.proc.pen. rap. la art. 219 C.proc.pen., art. 218 C.proc.pen. şi art. 223 alin. (2) C.proc.pen., Dispune luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpatul COVACI NICOLAE-COSMIN, (…), pe o durată de 30 de zile, de la data de 17.09.2026 până la data de 16.10.2026, inclusiv. În baza art.221 alin.(1) C.proc.pen. Impune inculpatului obligația de a nu părăsi imobilul în care locuiește în (…), fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. În baza art. 221 alin. (2) ?i (3) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. În baza art. 221 alin. (4) C.proc.pen. atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive. Desemnează ca organ de supraveghere a respectării măsurii preventive a arestului la domiciliu, precum şi a respectării obligaţiilor de către inculpat, organul de poliţie în raza căruia domiciliază inculpatul. Dispune punerea în libertate a inculpatului COVACI NICOLAE-COSMIN dacă nu este reţinut sau arestat preventiv în altă cauză. În baza art.275 alin.(3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorilor din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București. Cu drept de contestaţie în 48 ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi 17.09.2026, orele 22:40”, se arată în minuta decizie de joi noapte. Instanța nu ar fi reținut ultrajul ci doar violențele Avocatul unuia dintre inculpații aduși, joi noapte, la instanță a explicat că judecătorul nu ar fi reținut ca motiv pentru dispunerea arestării preventive a patru dintre cei cinci fapta de ultraj pentru care ei sunt cercetați de către anchetatorii bucureșteni. Apărătorul a mai explicat și faptul că la acest moment al anchetei acuzațiile ar fi probate în mare parte cu fotografii și filmări preluate din surse publice, caz în care ar lipsi suporții optici originali, așa cum prevede practica judiciară în materie penală. „Fermieri” plasați la „fermă” de instanță după primul val de rețineri Judecătoria Sectorului 1 a respins, miercuri noapte, propunerea arestării preventive pentru ptru dintre cei cinci bărbați agresivi care au fost reținuți de procurorii din capitală după violențele de la protestul fermierilor din Piața Victoriei, și i-a plasat în arest la domiciliu în vreme ce pentru un al cincilea a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia de miercuri noapte nu este definitivă și poate fi contestată caz în care dosarul va ajunge la Tribunalul București. „Admite în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În baza art. 227 alin. (1) C. proc. pen. Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpaților: 1. PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN, necăsătorit, fără obligații militare, studii gimnaziale, fără ocupație, cunoscut cu antecedente penale, cu domiciliul în 5, 2. VOINEA VIOREL-CRISTIAN, , fără obligații militare, studii liceale, ocupație agent de pază, cunoscut cu antecedente penale, domiciliat în Mun. , 3. NANCU IONUȚ, . . Buzău, necăsătorit, fără obligații militare, studii gimnaziale, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în , 4. CIUCUR CIPRIAN, stagiu militar satisfăcut, studii medii, ocupație șofer, fără antecedente penale, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ca neîntemeiată. În baza art. 227 alin. (2) C.proc.pen. rap. la art. 219 C.proc.pen., art. 218 C.proc.pen. şi art. 223 alin. (2) C.proc.pen., Dispune luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu față de inculpații: 1. PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN, , 2. VOINEA VIOREL-CRISTIAN, RK , 3. NANCU IONUȚ, , 4. CIUCUR CIPRIAN, , pe o durată de 30 de zile, de la data de 16.09.2026 până la data de 15.10.2026, inclusiv. În baza art.221 alin.(1) C.proc.pen. Impune inculpaților obligația de a nu părăsi imobilul în care locuiesc, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza, astfel: 1. PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN imobilul din Mun. , 2. VOINEA VIOREL-CRISTIAN, imobilul din Mun. 4, 3. NANCU IONUȚ, . 4. CIUCUR CIPRIAN. În baza art. 221 alin. (2) ?i (3) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpații au următoarele obligații: – să

Judecătoria Sectorului 1 îi plasează în arest la domiciliu pe patru dintre cei cinci reținuți după violențele din Piața Victoriei. Un singur fermier arestat preventiv

Judecătoria Sectorului 1 a respins, miercuri noapte, propunerea arestării preventive pentru ptru dintre cei cinci bărbați agresivi care au fost reținuți de procurorii din capitală după violențele de la protestul fermierilor din Piața Victoriei, și i-a plasat în arest la domiciliu în vreme ce pentru un al cincilea a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia de miercuri noapte nu este definitivă și poate fi contestată caz în care dosarul va ajunge la Tribunalul București. „Admite în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În baza art. 227 alin. (1) C. proc. pen. Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpaților: 1. PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN, necăsătorit, fără obligații militare, studii gimnaziale, fără ocupație, cunoscut cu antecedente penale, cu domiciliul în 5, 2. VOINEA VIOREL-CRISTIAN, , fără obligații militare, studii liceale, ocupație agent de pază, cunoscut cu antecedente penale, domiciliat în Mun. , 3. NANCU IONUȚ, . . Buzău, necăsătorit, fără obligații militare, studii gimnaziale, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în , 4. CIUCUR CIPRIAN, stagiu militar satisfăcut, studii medii, ocupație șofer, fără antecedente penale, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ca neîntemeiată. În baza art. 227 alin. (2) C.proc.pen. rap. la art. 219 C.proc.pen., art. 218 C.proc.pen. şi art. 223 alin. (2) C.proc.pen., Dispune luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu față de inculpații: 1. PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN, , 2. VOINEA VIOREL-CRISTIAN, RK , 3. NANCU IONUȚ, , 4. CIUCUR CIPRIAN, , pe o durată de 30 de zile, de la data de 16.09.2026 până la data de 15.10.2026, inclusiv. În baza art.221 alin.(1) C.proc.pen. Impune inculpaților obligația de a nu părăsi imobilul în care locuiesc, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza, astfel: 1. PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN imobilul din Mun. , 2. VOINEA VIOREL-CRISTIAN, imobilul din Mun. 4, 3. NANCU IONUȚ, . 4. CIUCUR CIPRIAN. În baza art. 221 alin. (2) ?i (3) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpații au următoarele obligații: – să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. – să nu folosească rețele sociale (Facebook, Instagram, Tik-Tok, etc.). – să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. În baza art. 221 alin. (4) C.proc.pen. atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive. Desemnează ca organ de supraveghere a respectării măsurii preventive a arestului la domiciliu, precum și a respectării obligațiilor de către inculpați, organul de poliție în raza căruia domiciliază fiecare inculpat. Dispune punerea în libertate a inculpaților PAMFILE CIPRIAN-ȘTEFAN, VOINEA VIOREL-CRISTIAN, NANCU IONU? și CIUCUR CIPRIAN dacă nu sunt reținuți sau arestați preventiv în altă cauză. În baza art.226 C.proc.pen., Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de arestare preventivă a inculpatului FUGEL GABRIEL, fără domiciliu în România, fără CI, CNP , în dosarul penal nr. 5834/163/P/2026. În baza art.226 alin.(1) şi (2) C.proc.pen. rap. la art.223 alin.(2) şi art.202 alin.(1) şi (3) C.proc.pen., Dispune arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 zile începând cu data de 16.09.2026 până la data de 15.10.2026, inclusiv. În baza art. 230 alin. (1) C.proc.pen., Dispune emiterea de urgență a mandatului de arestare preventivă și comunicarea acestuia potrivit dispozițiilor legale. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului prin apărător, de luare a unei măsurii preventive mai ușoare. În baza art.275 alin.(3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorilor din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București. Cu drept de contestație în 48 ore de la pronunțare. Pronunțată în camera de consiliu, astăzi 16.09.2026, orele 23:10”, se arată în minuta magistratului JS1.  Loading … Astfel, cei patru bărbați au fost puși în libertate de îndată din dispoziția judecătorului de drepturi și libertăți de la judecătorie motiv pentru care aceștia au părăsit împreună cu avocații lor sediul instanței. Ironii de „fermier” La plecare, unul dintre cei reținuți a arătat ironic că singura sa tangență cu agricultura sau cu sfera creșterii animalelor o reprezintă activitățile sale din copilărie de la bunicii săi, el fiind crescut „la țară”. În cursul serii zilei de miercuri cei cinci bărbați, care au provocat scandal și au avut altercații directe cu forțele de ordine la protestul ciobanilor din Piața Victoriei, au fost aduși la Judecătoria Sectorului 1. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au cerut arestarea preventivă a acestora pentru 30 de zile. Astfel, s-a cerut arestarea preventivă pentru Ștefan Ciprian Pamfile, Gabriel Fugel, Viorel Cristian Voinea, Ionuț Nancu și Ciprian Ciucur. Toți aceștia au fost asistați în instanță de avocați din oficiu, care s-au prezentat la sediul Judecătoriei Sector 1, dar nu au dorit să comenteze acuzațiile. Potrivit surselor Gândul, alte trei persoane au fost ridicate de procurori bucureșteni și au fost duse la audieri la aceeași unitate de parchet. Protestul fermierilor de marți, 15 septembrie, s-a încheiat după ore întregi de tensiuni în Piața Victoriei. Au avut loc îmbrânceli și confruntări cu jandarmii, au fost folosite gaze lacrimogene, iar mai multe persoane au fost conduse la secțiile de poliție. Potrivit bilanțului comunicat de Jandarmeria Capitalei, 47 de persoane despre care instituția spune că au comis fapte antisociale au fost conduse la secțiile de poliție. Zece jandarmi au fost răniți în timpul incidentelor, iar patru au fost transportați la spital pentru îngrijiri suplimentare. Forțele de ordine au aplicat 15 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 21.500 de lei. Două autospeciale ale Jandarmeriei au fost avariate.

Procurorii din CSM decid vineri dacă sesizează Inspecția Judiciară privind felul de introducere la ICCJ a unei acțiuni de strămutare a unui dosar. În acel dosar se dorea sesizarea CJUE iar cererea ar fi fost introdusă de procurorul general

Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut, miercuri, posibilitatea sesizării Inspecției Judiciare, în legătură cu felul în care s-a introdus la instanța supremă o cerere de strămutare a unui dosar de la Curtea de Apel Craiova, în care magistratul respectivului caz ar fi urmat să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). După dezbateri discuțiile s-au amânat pentru vineri, un amănunt esențial fiind acela că la ședință a fost prezent prin videoconferință și Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției în cadrul guvernului demis, care a votat cu Nu, sesizarea IJ.  Loading … Prezența lui Predoiu Procurorul Claudiu Sandu a cerut să fie analizată calitatea de ministru interimar al MJ a lui Cătălin Predoiu. El a mai arătat că ședința secției pentru procurori are la bază mai multe sesizări venite de la procurorii din țară legat de situația strămutării dosarului de la CA Craiova. Predoiu a explicat că a verificat anterior dacă există un text legal care să îi interzică prezența în plenul sau la ședințele Secțiilor din CSM. Au fost examinate la nivelul Comisiei Europene „Vă rog să reflectați la coerența sistemului, unitatea de acțiune, la starea de legalitate și nevoia de a avea o conducere a ministerului public care să nu fie amputată încă de la bun început”, a spus Predoiu în susținerea cauzei dezbătute. Mesajul procurorului general în fața CSM La ședința de miercuri a fost prezent și procurorul general al României, Cristina Chiriac, care a arătat despre magistrații care au sesizat situația că „deciziile procurorului general au fost luate cu îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate și fără afectarea independenței  procurorilor din subordine. Ea a mai arătat în fața secției pentru procurori că „apărarea independenței procurorilor e un principiu ce stă la baza PICCJ și după care eu mă ghidez ca procuror general, și vă asigura că independența vă este și vă va fi respectată cât eu voi fi procuror general”. Procurorul Daniel Horodniceanu a arătat că din punctul său de vedere ar mai trebui solicitate acte de la Parchetul Curții de Apel Craiova astfel încât să se stabilească cu claritate despre ce dosar penal este vorba. Scor egal, reluare votare După deliberări secția pentru procurori a stabilit înscrierea punctului pe ordinea de zi a unei ședințe ulterioare, respectiv, vineri. Totodată plenul secției pentru procurori a hotărât că Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, poate participa la ședința Secției pentru procurori în calitate de membru de drept. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere paritatea voturilor exprimate în ceea ce privește sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări cu privire la încălcarea independenței procurorilor, referitor la formularea unei cereri de strămutare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova, și prin raportare la dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 122 din 06.07.2023, a hotărât înscrierea punctului pe ordinea de zi a unei ședințe ulterioare. (3 voturi da, 3 voturi nu, 1 vot nul)”,  fost decizia procurorilor din CSM privind sesizarea Inspecției judiciare. Context Instanța supremă a decis strămutarea unei plângeri penale aflată pe rolul Curții de Apel Craiova la o altă instanță egală în grad. În cadrul judecării respectivei plângeri judecătoarea de caz ar fi pregătit terenul pentru sesizarea CJUE cu două întrebări. Cererea de strămutare introdusă la instanța supremă a fost introdusă de procurorul general al României, Cristina Chiriac, în urma refuzului procurorului ierarhic inferior de a introduce această acțiune. Urmare soluționării cauzei cu pricina de către instanța supremă judecarea respectivei plângeri, în care magistratul Curții de Apel Craiova dorea sesizarea CJUE cu două întrebări, a fost strămutată la un alt magistrat de la o altă instanță egală în grad. După primirea dosarului de către Curtea de Apel București și repartizarea aleatorie unui complet de judecată, respectivul complet va analiza toate actele efectuate de magistratul de la Curtea de Apel Craiova precum și dacă se impune anularea unora dintre acestea sau în integralitatea lor. Cererea parchetului instanței supreme privind strămutarea dosarului de la Craiova a fost înregistrată de ICCJ luni, 14 septembrie, și a fost soluționată a doua zi, în 15 septembrie.

Victor Alistar critică întâlnirea Bolojanșefa CCR: Între patru ochi, în timpul procedurii

Victor Alistar a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, în condițiile în care CCR are încă în curs de soluționare un conflict juridic dintre Guvern și Înalta Curte. Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern și ÎCCJ, în legătură cu plata unor restanțe salariale din justiție. CCR nu a soluționat încă sesizarea, pronunțarea fiind amânată pentru 23 septembrie. „Conflictul de natură constituțională între puterile statului nu este declarat de Guvern, ci de primul-ministru, ca funcție, el e titularul solicitării (…) Deci, în declanșarea conflictului, titularul sesizării este în cazul de față domnul Ilie Bolojan. A anunțat public pe 2 iulie declanșarea conflictului cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportor era doamna Tănăsescu. Pe 14 august s-au întâlnit”, a declarat Victor Alistar la România TV. Alistar: Reclamantul se întâlnește cu judecătorul cauzei Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ susține că problema este faptul că Bolojan s-a întâlnit cu Simina Tănăsescu în timpul procedurii și în lipsa celeilalte părți. „O parte din dosar, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, jurisdicție constituțională, cu judecătorul cauzei, să ne înțeleagă lumea, în lipsa celeilalte părți, între patru ochi, într-un tête-à-tête, pe o explicație care nu are legătură cu competențele primului-ministru. Primul-ministru și Guvernul nu administrează Palatul Parlamentului, ci Camera Deputaților sau Senatul are și el folosința unor încăperi, deci în niciun caz nu putea să fie acela subiectul, că era în afara competențelor lor”, a spus Alistar. Acesta a precizat că Înalta Curte a cerut explicații publice în legătură cu întâlnirea. „O întâlnire conspirativă între patru ochi, care nu s-a desfășurat nici la sediul Curții Constituționale, nici la sediul Guvernului. În atare situație noi, fără să facem niște procese de intenție, am solicitat explicații publice, dar convingătoare să fie (…) Și atunci noi am cerut aceste lămuriri pentru că imaginați-vă că o parte, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, judecătorul raportor, sigur, tot plenul este acolo, șeful instituției, înainte de a se da soluția pe respectiva sesizare, adică în timpul procedurii. Că altfel întâlniri instituționale pot exista. Dar atunci îți iei niște măsuri de prevedere. Ăsta a fost motivul pentru care noi am reacționat”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ. Întâlnirea dintre Bolojan și Simina Tănăsescu a provocat reacții în justiție Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Informațiile despre întrevedere au provocat controverse și pentru că aceasta a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii integrității. Curtea Constituțională a transmis, după apariția informațiilor despre întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, că întrevederea a vizat exclusiv aspecte administrative și de organizare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. Înalta Curte a cerut însă „clarificarea imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii, apreciind că explicațiile oferite nu înlătură îngrijorările privind independența, imparțialitatea și transparența. Ilie Bolojan a respins criticile și a declarat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Prim-ministrul a susținut că este normal ca persoanele care ocupă funcții publice să aibă întâlniri cu reprezentanții altor instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.