Divorț cu Velázquez: unul dintre cei mai bogați spanioli, denunțat de soție că ascunde un tablou în micul său palat din Madrid
Un divorț între un magnat al oțelului și fosta sa soție a ajuns în atenția instanței din Madrid, după ce cei doi au început să își dispute un tablou atribuit lui Velázquez. Judecătorul a decis ca lucrarea să fie păstrată temporar la Muzeul Prado, până la finalizarea procesului, într-un caz care implică acuzații de însușire necuvenită și probleme fiscale, notează El Pais. Există cupluri care, la divorț, se ceartă pentru animale de companie sau pentru cărți. Există însă și cazuri în care disputa este pentru un Velázquez. José María Aristrain de la Cruz, una dintre cele mai bogate persoane din Spania, a fost reclamat de fosta sa soție pentru că ar fi păstrat un tablou atribuit lui Velázquez în palatul său din Madrid. Femeia susține că lucrarea i-a fost oferită cadou și că îi aparține în cadrul partajului, deși tabloul se afla în continuare în reședința magnatului. Potrivit unor surse apropiate cazului, un judecător din Madrid a ordonat Ministerului Culturii să găsească un loc unde tabloul să fie păstrat până la finalizarea litigiului, iar Guvernul a ales Museo del Prado. Din 17 martie, pictura se află în depozitele pinacotecii. Unul dintre puținele tablouri de Velázquez aflate în mâini private În decembrie 2007, sala Retiro din Madrid a scos la licitație unul dintre puținele tablouri de Velázquez aflate în mâini private. Este vorba despre un portret al regelui Filip al IV-lea al Spaniei, replică, cu variații, a celui expus la Muzeul Prado, în aceeași sală cu Las Meninas. Monarhul apare în picioare, aproape în mărime naturală, îmbrăcat complet în negru, într-un costum sobru, la aproximativ 20 de ani. Prețul de pornire era de 2,5 milioane de euro. Suma nu era mare pentru o astfel de lucrare, însă starea de conservare era deficitară, iar atribuirea către Velázquez fusese dificilă. Deși existau îndoieli, casa de licitații a prezentat rapoarte care susțineau autenticitatea. În 2000, potrivit presei, profesorul Peter Cherry, de la departamentul de Istoria Artei al Trinity College din Dublin, afirma că „se detectau în operă detalii caracteristice pensulației pictorului și ale intervențiilor sale precise, specifice lucrărilor realizate de Velázquez în primii ani la Madrid”. Publicația ABC relata că și Carmen Garrido considera, într-un articol din revista Goya, că portretul este o replică autografă a tabloului de la Prado. Un fost director al muzeului, Alfonso Pérez Sánchez, îl considera operă a lui Velázquez, „dar foarte deteriorată și restaurată stângaci”. De asemenea, Enrique Valdivieso a susținut atribuirea lucrării lui Velázquez. Cu toate acestea, licitația a eșuat. Nici statul nu a licitat pentru tablou. În 2015, casa de artă Isbilya, din Sevilla, a scos din nou tabloul la licitație, de această dată cu un preț de pornire de 750.000 de euro. De această dată a existat un cumpărător. Deși identitatea nu a fost făcută publică, lucrarea a fost achiziționată de atunci soția lui Aristrain, Gema Navarro, cu care acesta era căsătorit a doua oară. Achiziția a fost realizată cu banii lui, într-un moment în care acesta era deja vizat de o anchetă pentru fraudă fiscală. Pentru Aristrain, banii nu au fost niciodată o problemă. La doar 26 de ani, a moștenit averea lui José María Aristrain Noain. Născut în Argentina, acesta s-a întors în Țara Bascilor, de unde provenea familia sa, și în anii ’40 a înființat o turnătorie. Afacerea cu oțel a avut un succes remarcabil. În 1980, când pentru prima și singura dată în Spania au fost publicate declarațiile de venit, era al doilea contribuabil din țară, după José María Ruiz-Mateos. Amenințat de ETA (organizație separatistă bască), a refuzat să plătească așa-numitul „impozit revoluționar”. În 1986 a murit într-un accident de elicopter în circumstanțe neclare, în timp ce survola Coasta de Azur. Un imperiu moștenit La doar 26 de ani, fiul a preluat imperiul și a dezvoltat o preocupare constantă pentru securitate și discreție. Vânătoarea, mașinile și coridele se numără printre pasiunile sale. Aristrain și-a condus afacerile fără a apărea frecvent în public. În 1997 a intrat în Aceralia, în contextul privatizărilor inițiate de guvernul lui José María Aznar. În 2006, grupul indian Mittal a lansat o ofertă publică de preluare, iar Aristrain, care a susținut această mișcare, a rămas cu 3% din ArcelorMittal. A devenit unul dintre principalii acționari ai celei mai mari companii siderurgice din lume. Revista Forbes l-a plasat în acel an pe locul 10 în topul celor mai bogați spanioli, cu o avere de 1.200 milioane de euro. În prezent, aceasta este estimată la 1.400 milioane. Tabloul a intrat în colecția sa de artă. Aristrain colecționează și automobile, inclusiv un Ferrari 250 GTO, un model legendar produs în doar câteva exemplare în anii ’60, evaluat la peste 50 de milioane de euro. Deține unul dintre cele mai mari latifundii din Spania, Valdepuercas, în Cáceres, un palat în Sevilla, o fermă unde crește tauri de coridă, un întreg cvartal în apropierea străzii Génova din Madrid, care include fosta ambasadă britanică, o vilă în Somosaguas, un iaht de 55 de metri și un fost remorcher transformat în navă de agrement, numit Steel. Cu toate acestea, Aristrain și-a mutat în urmă cu 20 de ani rezidența fiscală în Gstaad, Elveția, iar operațiunile Arcelor au fost impozitate în Luxemburg. Statul spaniol nu a încasat niciun euro și a declanșat o anchetă. Cazul s-a prelungit ani de zile În 2011, Parchetul pentru Infracțiuni Economice din Madrid a depus o plângere împotriva sa, iar, la ordinul judecătorului, pe 21 iunie din acel an, au avut loc percheziții în locuințele și birourile sale. Parchetul îl acuza că și-a simulat rezidența în afara Spaniei pentru a frauda statul cu 211 milioane de euro. Este o sumă care, prin valoare, îl plasa la nivelul litigiilor marilor corporații. „Această schimbare a domiciliului fiscal în Elveția, începând din 2006, nu corespunde realității, având ca unic scop evitarea plății impozitului pe venit (IRPF) și a impozitului pe avere care îi reveneau ca rezident în Spania”, a susținut Avocatura Statului. Cazul s-a prelungit ani de zile. Când, în cele din urmă, a ajuns în instanță, în 2023, Aristrain s-a prezentat în
Apărarea lui Plahotniuc contestă condamnarea de 19 ani și acuză că verdictul a fost fabricat
Avocații lui Plahotniuc anunță că vor contesta decizia instanței, pe care o consideră „profund ilegală” și „vădit netemeinică”, potrivit zdg.md. Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, susține că verdictul a fost influențat de „presiune publică și conveniență instituțională”: „Această hotărâre nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale grave”, a declarat Rogac. El a susținut că verdictul ar fi fost influențat de „presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă”. Apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale Avocatul a mai afirmat că instanța ar fi fost constituită cu încălcarea legii, invocând incompatibilități în compunerea completului de judecată. În acest context, apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale, inclusiv internaționale, pentru anularea sentinței. „Prezumția de nevinovăție și dreptul la un tribunal independent nu sunt lozinci, ci garanții fundamentale care nu pot fi sacrificate pentru un verdict prestabilit”, a mai transmis Rogac. Informații de context Vladimir Plahotniuc a fost condamnat miercuri, 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare, în dosarul penal în care a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au făcut parte și judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider politic pe toate capetele de acuzare, în cadrul unui cumul de infracțiuni. Totodată, a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, fiind dispusă recuperarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile acestuia. Procurorii solicitaseră o pedeapsă mai severă, de 25 de ani de detenție Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, la aproximativ șapte luni de la extrădarea sa în Republica Moldova. Plahotniuc a refuzat să fie escortat în sala de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru. Cazul Plahotniuc rămâne unul dintre cele mai importante dosare de corupție și criminalitate organizată din Republica Moldova din ultimii ani, iar evoluția sa în instanțele superioare este așteptată cu interes atât pe plan intern, cât și internațional.
Elon Musk, chemat la Paris de procurorii francezi pentru a fi audiat
Elon Musk a fost chemat de procurorii francezi. Miliardarul american trebuie să explice acuzațiile care i se aduc comportamentului utilizatorilor de pe X. Proprietarul platformei de socializare i s-a comunicat că au fost răspândite materiale cu abuz sexual împotriva minorilor. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că a fost distribuit și conținut „deepfake” cu tentă sexuală. Alături de Elon Musk a fost chemat și fostul director executiv, Linda Yaccarino, într-un caz de investigație de către o unitate de investigație a infracțiunilor cibernetice. Cel mai bogat om al lumii trebuie să acorde interviuri în mod „voluntar”. Nu este însă cert dacă Musk sau Yaccarino se vor deplasa la Paris. Un purtător de cuvânt de la X a refuzat să răspundă la întrebările publicației Associated Press. „Aceste interviuri voluntare cu directorii au scopul de a le permite să își prezinte poziția cu privire la fapte și, după caz, măsurile de conformitate pe care intenționează să le implementeze”, au declarat procurorii. „În această etapă, desfășurarea acestei anchete face parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea faptului că platforma X respectă legislația franceză, în măsura în care operează pe teritoriul național.”, au mai spus aceștia, potrivit The Guardian.
CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala
Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
Cristina Chiriac este noul Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Noul Procuror General al ÎCCJ a oferit și o declarație cu privire la preluarea mandatului. „Cu ocazia învestirii mele în funcția de Procuror General, doresc să exprim profunda recunoștință pentru încrederea acordată și să reafirm angajamentul ferm față de valorile fundamentale ale statului de drept. Preluarea acestei responsabilități reprezintă nu doar o onoare, ci și o misiune deosebit de importantă, care implică responsabilitate, echilibru și determinare. Activitatea Ministerului Public trebuie să se desfășoare în mod constant sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului, în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu”, a declarat Cristina Chiriac, în comunicatul transmis, miercuri, de ÎCCJ. Chiriac a precizat că prioritatea mandatului său este „ consolidarea încrederii publice în actul de justiție, prin asigurarea unei activități eficiente, transparente și predictibile a parchetelor”. Ea a precizat că va „susține întărirea capacității instituționale, protejarea independenței procurorilor și promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc”. Chiriac a vorbit și despre combaterea corupției. „Combaterea corupției, a infracțiunilor care constituie domeniile prioritare ale Ministerului Public, precum și a oricăror forme de încălcare a legii va constitui o direcție esențială, abordată cu fermitate, dar și cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale”, a declarat Chiriac. Ea spune că-și asumă noua funcție cu responsabilitate. „Sunt conștientă de așteptările ridicate ale societății și îmi asum această funcție cu responsabilitate, deschidere și determinarea de a contribui la consolidarea unui sistem judiciar puternic și credibil. Vă asigur că îmi voi exercita atribuțiile cu bună-credință, profesionalism și respect față de lege și cetățeni”, a declarat Chiriac. Decretele de numire ale șefilor marilor parchete au fost semnate săptămâna trecută de Nicușor Dan.
Ministrul Fondurilor Europene anunță declanșarea unei anchete a Parchetului European, condus de Kovesi privind achiziția de microbuze școlare
Afacerea microbuzelor la suprapreț, o schemă în valoare de 250 de milioane de euro, bani din PNRR, și documentată de Gândul, revine în centrul atenției, după ce ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că Parchetul European (EPPO) a demarat o anchetă în acest sens. Gândul a scris în repetate rânduri despre Jaful Național – microbuzele electrice școlare. Puteți citi articolele aici: Ministrul Dragoș Pîslaru a transmis luni seară că EPPO, condus de Laura Kovesi, a început investigația în cazul microbuzelor achiziționate la suprapreț. „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o. Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaful Național – Microbuze electrice Povestea a început în 2023, când a fost dat startul proiectului „Microbuze electrice pentru elevi” cu bani din fonduri europene. Mai exact, România avea la dispoziție 230 de milioane de euro pe care să îi utilizeze pentru achiziționarea a 3.200 de autoturisme la un preț estimat de Comsia Europeană la aproximativ 78.000 de euro pentru fiecare vehicul. De fapt, au fost achiziționate doar 1.300 de microbuze, la prețuri, care pe hârtie, cel puțin, erau de trei ori mai mari decât cel estimat de Comisia Europeană. În centrul scandalului se află firma Aveuro Internațional, cu sediul în Prahova, condusă de Vlad Papuc, fiul Rodică Papuc, apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu. Firma ar fi vândut microbuze marca Ford cu prețuri care depășesc 200.000 de euro, deși prețul de achiziție era de 90.000 de euro. În urma acestor contracte, firma din Prahova ar fi încasat 135 de milioane de euro de la 35 de consilii județene. Cel care a dat startul licitației pentru achiziționarea microbuzelor școlare a fost chiar Ilie Bolojan, proaspăt reales președinte al Consiliului Județean (CJ) Bihor, care în 2024, anunța că autoritățile bihorene vor cumpăra 25 de microbuze electrice prin fonduri europene. Puțin a trecut până când microbuzele cumpărate la suprapreț au început să dea rateuri Filmul în care un microbuz şcolar zace îngropat în zăpadă a devenit viral. Deși aveau doar 5 luni de funcționare, motorul electric nu a mai putut face față gerurilor din ultima perioadă. Bateriile se descarcă rapid, iar microbuzul abia ajunge până la jumătatea drumului spre școală. AUTORUL RECOMANDĂ:
Parchetul European începe investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR la sesizarea ministrului Dragoș Pîslaru
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat luni seară că Parchetul European a confirmat oficial că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR. „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o. Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a transmis Dragoș Pîslaru printr-o postare pe Facebook. Ministrul Dragoș Pîslaru, s-a sesizat în vara anului trecut cu privire la acest subiect și a anunțat că va trimite Corpul de Control pentru verifica achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în urma unori informații apărute în presă conform cărora achizițiile au fost făcute la prețuri supraevaluate. „Am citit cu profundă indignare informațiile apărute în presă despre posibile prețuri supraevaluate la microbuzele școlare electrice finanțate prin PNRR”. Ministrul a anunțat că va trimite Corpul de Control cu scopul de a realiza verificări privind modul de achiziție al microbuzelor electrice „Voi trimite Corpul de Control al ministrului pentru a verifica în detaliu cum au fost realizate aceste achiziții: procedurile, prețurile plătite, criteriile tehnice și modul în care au fost respectate regulile de utilizare a fondurilor europene”. De asemena, el anunțase că în cazul descoperirii de nereguli, ele „vor fi urmate de corecții financiare și, acolo unde este cazul, sesizarea Parchetului European”, lucru care s-a și întâmplat.
Stelian Ion, fost ministru al Justiției al USR, îl critică direct pe Nicușor Dan: Numirile de azi, o mare greșeală
Stelian Ion, fost ministru al Justiției al USR, îl critică direct pe Nicușor Dann – printr-un mesaj postat pe rețelele de socializare – după numirile de astăzi din justiție: „O mare greșeală”. Sigur, președintele a avut la dispoziție numeroase informații despre candidați și despre sistemul judiciar. Problema este: cine i le-a furnizat? Dacă aceste informații provin, cu precădere, de la oameni care au contribuit la capturarea justiției, atunci valoarea lor este discutabilă. Pe de altă parte, contează și modul în care sunt puse cap la cap aceste informații. Dreptul, deși este considerat „matematica științelor sociale”, nu este, totuși, matematică. Să ignori cu atâta ușurință avizele negative ale Secției pentru procurori din CSM nu este de bun augur. Astfel de avize au mai fost ignorate și în trecut, iar rezultatele nu au fost bune. Nu susțin că ar trebui să aibă valoare absolută, dar în acest caz erau întemeiate, iar numărul lor nu a fost deloc neglijabil. De asemenea, lipsa avizelor pentru Marius Voineag și Alex Florența echivalează, în fapt, cu avize negative. Practic, președintele a avut mai multă încredere în pesedistul Radu Marinescu, apropiat al Olguței Vasilescu, decât în procurorii din CSM. Fac precizarea că, de-a lungul anilor, Secția pentru procurori din CSM a fost, în multe rânduri, mai principială și mai corectă decât Secția pentru judecători. Să îi numești la conducerea Parchetului General și a DIICOT, chiar și în funcții de adjuncți, pe cei care au frânat lupta anticorupție și anchetele importante — pe cei care au practicat un non-combat vizibil „de la mare distanță” în parchetele pe care le-au condus — reprezintă o palmă dată propriului electorat. Mă număr și eu printre susținătorii care percep acest gest ca pe o lovitură puternică. Nu, criticile repetate formulate de Nicușor Dan la adresa celor doi nu au vizat doar lipsa unor poziționări publice privind SIIJ-ul conceput de Predoiu. Ele au fost, la momentul respectiv, pe bună dreptate, critici privind „managementul defectuos”, ceea ce înseamnă mult mai mult. Este foarte deranjant și îngrijorător faptul că președintele pare să îi subestimeze pe cei care au legătură directă cu acest domeniu și care au văzut cu ochii lor cum a fost capturată justiția. Doamna Chiriac s-a prezentat dezastruos la interviuri. Informațiile primite de mine de la persoane din sistem, pe care le consider foarte relevante, m-au convins că nu este o propunere potrivită pentru conducerea Parchetului General. În plus, Voineag o va domina — este mai abil, are o experiență diferită și o anvergură mai mare. În continuare consider că nu a procedat corect în dosarul privind violul săvârșit de episcopul de Huși. De asemenea, consider că apropierea sa de SRI Iași este prea mare. Nu a rezultat din explicațiile președintelui de ce, totuși, i-a numit adjuncți la PICCJ și DIICOT pe Voineag și Florența, mai ales în contextul în care i-a criticat în mod repetat. Argumentul că, din poziția de adjunct, nu pot conduce efectiv instituțiile și nu pot face suficient rău nu este convingător. Problema nu este doar să nu facă rău, ci să facă bine. Or, există numeroase indicii că acești oameni au practicat non-combatul. Au tras frâna de mână și nu au făcut ceea ce trebuia. Corectă respingerea candidaturii lui Grigore Julien Iacobici, dar și numirea procurorului-șef DIICOT. În cazul acestuia din urmă, semnalele indică faptul că este profesionist, un om serios, cu o prestație bună la interviuri. Nu există critici concrete care să i se poată aduce, în afară de faptul că este propus de un pesedist — iar acest lucru, singur, nu este suficient. Personal, mi-a plăcut mai mult prezentarea doamnei procuror Ioana Albani și cred că ar fi fost o opțiune mai potrivită pentru această funcție, dar nu pot formula argumente solide împotriva domnului Codrin-Horațiu Miron. Una peste alta, începând de astăzi nu mă mai pot considera, așa cum am făcut-o timp de peste 10 ani, un susținător al președintelui Nicușor Dan. Semnarea acestor decrete mă distanțează de omul politic Nicușor Dan. Nu pot și nu vreau să îmi disimulez dezamăgirea. Sigur, e o picătură într-un ocean, irelevantă electoral, dar și oceanele sunt făcute din picături. Sunt convins că a făcut o mare greșeală. Sunt convins că unele personaje toxice, dar foarte abile, au, din păcate, prea multă influență asupra președintelui. Rămâne doar susținerea politică la nivel de partid — mult mai rece și mai puțin consistentă. Și speranța, poate naivă, că timpul îi va da dreptate lui Nicușor Dan, iar eu voi mai învăța încă o lecție. Vom vedea…”, a scris Stelian Ion pe Facebook. Nicușor Dan a acceptat propunerile ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru șefiile Parchetului General, DNA și DIICOT, care i-a înaintat marți președintelui propunerile pentru șefii marilor parchete după finalizarea procedurii legale. Organizațiile civice i-au cerut președintelui Nicușor Dan să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și a lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT.