Etichetă: Justiție

Un bărbat care a fost arestat pentru generare de imagini ilegale cu AI s-a ales cu interdicție pe viață la utilizarea unui chatbot

Compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, a dat în judecată un bărbat din Carolina de Sud. Terry Harwood a fost arestat ⁠la începutul anului 2026 sub acuzația de exploatare sexuală a minorilor. Autoritățile locale l-au pus sub acuzare că a utilizat în mod abuziv sistemul de inteligență artificială al companiei, Grok, pentru a genera  imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, potrivit The Guardian.  Loading … Primul utilizator arestat pentru că a folosit Grok la generat conținut ilegal Este printre primele cazuri intentate de o companie de inteligență artificială împotriva unui internaut pentru că a utilizat un instrument cu AI pentru a genera conținut ilegal. xAI a susținut în procesul depus marți la un tribunal federal din Texas, că Terry Harwood a încălcat termenii și condițiile companiei. Procesul intentat de companie împotriva lui Harwood vine după o examinare la scară globală a companiei xAI. Potrivit acuzațiilor, chatbot-ul Grok a permis utilizatorilor să genereze deepfake-uri sexualizate fără consimțământ sau videoclipuri cu aspect realist generate de AI. Cum se apără compania lui Elon Musk Grok AI a generat aproximativ 3 milioane de imagini sexualizate în 11 zile, conform unui studiu.În plângerea depusă de xAI scrie că firma suspendă și închide conturile utilizatorilor care abuzează de GROK. De asemenea, compania se apără că raportează conținutul ilegal generat cu AI (precum ilustrarea de abuzuri sexuale asupra minorilor) către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați. xAI a susținut că Harwood a încărcat fotografii cu adulți și minori pe platformă pentru a antrena Grok. El a putut genera imagini deepfake explicit din punct de vedere sexual pe baza fotografiilor cu persoane reale. Internautul are acces interzis la Grok pe viață Plângerea susținea, de asemenea, că acesta a creat imagini sexuale neconsensuale cu adulți. Compania a solicitat instanței o sumă nespecificată de daune bănești și o hotărâre judecătorească care să îl împiedice permanent pe Harwood să utilizeze Grok. „Acțiunile inculpatului au fost o schemă plănuită de a transforma instrumentul reclamantului într-o armă în scop infracțional, expunând victimele reale la daune profunde și de durată, expunând în același timp reclamantul la un risc juridic semnificativ și la daune reputaționale”, a precizat xAI în proces. Sursa Foto: Profimedia/X

PNL contraatacă după decizia Tribunalului București: Vom apăra în instanță votul Congresului

Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel. „Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii. Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. PNL afirmă că instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei și că hotărârea vizează exclusiv suspendarea provizorie a unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar, până la judecarea dosarului. Totodată, conducerea partidului consideră că acțiunile în instanță au fost inițiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reorganizare a formațiunii după ce nu a reușit să obțină sprijinul majorității membrilor prin mecanisme interne. Potrivit comunicatului, procedura de organizare a Congresului Extraordinar a respectat prevederile statutare, iar PNL amintește că, în anul precedent, a organizat un Consiliu Național și un Congres în urma cărora au fost adoptate modificări statutare și aleasă conducerea partidului, fără ca respectivele decizii să fie contestate în instanță. Liberalii mai susțin că legitimitatea conducerii rezultă din votul exprimat de Congres și afirmă că vor continua toate demersurile judiciare până la o hotărâre definitivă. „Partidul Național Liberal își va continua procesul de reconstrucție și modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituții și pentru votul democratic exprimat de membrii săi”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.

Scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Fostul manager al Spitalului Județean a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. DNA a intrat pe fir

Este scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Râşnoveanu Mihaela-Delia, fost manager al Spitalului Judeţean Brăila, a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. Potrivit DNA, aceasta ar fi încheiat ilegal 4 contracte de muncă cu timp parțial în beneficiul propriu. Fosta manageră a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, Delia Râșnoveanu, a fost trimisă în judecată de DNA. Ea este acuzată de abuz în serviciu și de folosirea funcției pentru a favoriza o persoană, potrivit procurorilor. Procurorii susțin că Delia Râșnoveanu și-ar fi încheiat patru contracte de muncă cu timp parțial în beneficiul propriu. De asemenea, aceasta este acuzată că a încheiat și alte contracte fără respectarea procedurilor legale și fără organizarea concursurilor obligatorii.  Loading … DNA Galați a trimis-o în judecată, în stare de libertate, pe 12 iunie, pe fosta manageră a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila. „În perioada 27 mai 2017 – 08 mai 2023, inculpata Râşnoveanu Mihaela-Delia, în calitate de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila, prin emiterea unor dispoziţii manageriale, ar fi dispus încheierea, în beneficiul propriu, a patru contracte individuale de muncă cu timp parţial, obţinând un folos patrimonial constând în salariu şi spor de periclitate, împrejurare în urma căreia a fost cauzat un prejudiciu în cuantum total de 469.263 lei în dauna spitalului”, a transmis marţi, DNA, într-un comunicat de presă. Scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Foto: Shutterstock Contracte încheiate fără organizarea concursurilor prevăzute de lege Procurorii susțin că fosta manageră a dispus angajarea a două persoane pe posturile de asistent medical și economist. Contractele ar fi fost încheiate fără organizarea concursurilor prevăzute de lege. „Totodată, în cursul anului 2023, inculpata nu ar fi dispus încetarea acestor contracte individuale de muncă, prelungite prin acte adiţionale succesive, cu depăşirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege. Prin aceste demersuri, inculpata Râşnoveanu Mihaela-Delia ar fi cauzat un prejudiciu material Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila în cuantum de 123.020 lei, reprezentând sumele încasate în mod nelegal de persoanele respective ca urmare a încheierii şi prelungirii nelegale a contractelor individuale de muncă cu timp parţial”, transmite DNA. Potrivit DNA, cele două persoane ocupau deja funcții de conducere în spital și ar fi obținut venituri salariale suplimentare prin noile contracte. Spitalul din Brăila s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Procurorii au instituit sechestru pe un imobil aflat în coproprietatea fostei managere. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brăila. Sursă foto: Shutterstock

Dominic Fritz, după ce și viceprimarul său a pierdut procesul cu ANI: Regimul incompatibilităților a scăpat de sub control

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a reacționat după ce și viceprimarul Timișoarei, Paula Romocean, a fost declarată incompatbilă cu funcția de către Agenția Națională de Integritate (ANI), iar Curtea Supremă a menținut decizia instituției. „ANI a declarat-o incompatibilă pe Paula Romocean, viceprimărița USR din Timișoara, pentru o situație în care se află peste o sută de consilieri locali în toată România. Pe ea au găsit-o. Pentru două poziții de voluntariat, neremunerate, vor să-și piardă mandatul de viceprimar. Azi a respins prima instanță contestația ei, Paula va face recurs. Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese în România a scăpat de sub control. A devenit metoda preferată pentru a scoate pe cineva din viață politică, fără nicio urmă de faptă penală sau de corupție, sub acoperirea unor ”sancțiuni administrative”, a scris Fritz, pe Facebook. Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei, pierde procesul cu ANI și este declarată incompatibilă cu funcția. A fost 2 ani și șefă în USR, și membră în Consiliul de Administrație la Spitalul Municipal Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei, a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI). A fost 2 ani și șefă în USR și membră în Consiliul de Administrație la Spitalul Municipal. Este al doilea om din USR Timiș care pierde procesul cu ANI. Vă reamintim că, în luna iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu ANI, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis că instituția are dreptate în disputa cu primarul Timișoarei. Raportul a arătat conflict de interese în cazul său. Și Dominic Fritz a fost declarat „în conflict de interese” de instanța supremă Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost declarat în stare de „conflict de interese” de Înalta Curte de Casație și Justiție, adică a menținut decizia ANI în ceea ce privește activitatea edilului. Agenția Națională de Integritate (ANI) a susținut că edilul a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care implica o societate în cadrul căreia era asociat un arhitect de la care Fritz contractase anterior un împrumut folosit pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.

17 polițiști români, decorați de Franța, în operațiunea „Musca”. Capturarea lui Mohamed Amra

Mohamed Amra, supranumit „Musca”, este un cunoscut infractor și traficant de droguri francez, devenit celebru la nivel internațional după o evadare sângeroasă în Franța și capturarea sa ulterioară în România. Amra (născut pe 10 martie 1994) este suspectat de autorități că este un lider important al unei rețele de narcotrafic cu legături strânse în crima organizată din Marsilia. Acesta a fost pus sub acuzare pentru multiple infracțiuni, inclusiv răpire urmată de deces. Evadarea Pe 14 mai 2024, în timp ce era transferat de la o închisoare din Evreux către o secție de judecată din Rouen, duba penitenciarului a fost atacată la o stație de taxare din Incarville de complici înarmați cu arme automate. În urma asaltului spectaculos, doi agenți penitenciari francezi au fost uciși, iar alți trei au fost răniți grav. Amra a reușit să fugă, devenind unul dintre cei mai căutați oameni din Europa. Arestarea și tentativa de mită După nouă luni de investigații internaționale, Amra a fost localizat și arestat în februarie 2025 la București. Polițiștii români l-au găsit în mai puțin de 24 de ore de la primirea pistelor sigure.  În momentul reținerii, acesta a încercat să ofere o mită uriașă de 2 milioane de euro polițiștilor români pentru a-l lăsa să plece, fapt ce a declanșat o anchetă suplimentară de corupție.  Fugarul a fost extrădat ulterior în Franța pentru a-și ispăși pedepsele și a fi judecat pentru atacul sângeros. Decorarea Momentul decorării. Imagine MAI Șaisprezece polițiști români care au participat la capturarea narcotraficantului francez Mohamed Amra, unul dintre cei mai căutați fugari din Europa, au fost decorați astăzi de autoritățile franceze în cadrul unei ceremonii organizate de Ambasada Franței la București. Prezent la ceremonie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că aceste distincții recompensează nu doar meritele individuale ale polițiștilor români, ci confirmă soliditatea cooperării dintre România și Franța în domeniul securității și al combaterii criminalității organizate. „Recompensarea polițiștilor români de către statul francez este o recunoaștere a profesionalismului, curajului și eficienței de care au dat dovadă în această operațiune. Este, totodată, o confirmare a faptului că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale – Poliția Română și Jandarmeria Română – este un partener de încredere în combaterea criminalității organizate la nivel european”, a declarat ministrul. În discursul său, Predoiu a evidențiat că Medalia de Onoare a Poliției Naționale Franceze simbolizează nu doar recunoașterea unei misiuni îndeplinite exemplar, ci și valorile care definesc profesia de polițist – responsabilitatea, curajul și angajamentul față de lege. Ministrul a descris relația dintre România și Franța drept „un parteneriat exemplar”, construit pe încredere reciprocă și cooperare operațională eficientă, arătând că succesul operațiunii împotriva lui Mohamed Amra demonstrează cât de importantă este colaborarea dintre autoritățile europene în combaterea criminalității transfrontaliere. Adresându-se polițiștilor decorați, Predoiu le-a transmis că distincțiile primite reprezintă atât o recunoaștere a rezultatelor obținute, cât și o responsabilitate pentru viitor. „Medalia pe care o primiți astăzi este o distincție individuală, dar ea vorbește despre onoarea unei întregi instituții. Dacă aceasta este prima recunoaștere importantă a activității dumneavoastră, primiți-o ca pe un semn că sunteți pe drumul cel bun, dar și ca pe o obligație de a continua cu aceeași integritate, aceeași rigoare și același curaj. Dacă nu este prima distincție din cariera dumneavoastră, atunci ea confirmă că ați devenit un reper profesional și moral pentru colegii mai tineri”, a afirmat ministrul. Capturarea lui Mohamed Amra – „o adevărată provocare” Cătălin Predoiu a arătat că operațiunea de capturare a lui Mohamed Amra a reprezentat „o adevărată provocare pentru cooperarea polițienească europeană”, fiind posibilă datorită coordonării exemplare dintre autoritățile române și franceze și schimbului eficient de informații. „Acest rezultat confirmă faptul că România este un partener de încredere în arhitectura europeană de securitate și că aduce o contribuție reală cooperării polițienești din spațiul Schengen, printr-un schimb de informații mai relevant și printr-o cooperare mai rapidă și mai eficientă”, a subliniat ministrul. Totodată, acesta a evidențiat că, în actualul context de securitate, amenințările generate de criminalitatea organizată depășesc granițele naționale și pot fi combătute doar printr-o acțiune comună a statelor europene. La rândul său, ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a apreciat contribuția decisivă a autorităților române la capturarea lui Mohamed Amra și a evidențiat nivelul excelent al cooperării dintre instituțiile de aplicare a legii din cele două țări. Mohamed Amra, supranumit „Musca”, a fost localizat și arestat în România la nouă luni după evadarea sa spectaculoasă din Franța. Acesta era urmărit în baza a trei mandate europene de arestare pentru evadare, omor, trafic de droguri și lipsire de libertate și este suspectat de legături cu grupări interlope din Marsilia, precum și de coordonarea unor asasinate din penitenciar. Capturarea sa a fost salutată la cel mai înalt nivel la Paris. Premierul francez a declarat că, după nouă luni de urmărire, Amra a fost în sfârșit arestat, iar președintele Emmanuel Macron a calificat operațiunea drept „un succes formidabil”. Ceremonia de decorare a polițiștilor români și distincțiile acordate de autoritățile franceze reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale primite în ultimii ani de structurile Ministerului Afacerilor Interne, confirmând atât profesionalismul acestora, cât și rolul esențial al cooperării dintre România și Franța în consolidarea securității europene.

Fostul ministru al Justiției reacționează după atacurile PNL la adresa instanțelor: Nicio ideologie nu poate confisca justiția

Social-democratul Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, avertizează, vineri, că justiția nu poate fi judecată în funcție de interesele politice ale momentului și că nicio formațiune politică nu are dreptul să atace sistemul judiciar atunci când deciziile instanțelor îi sunt defavorabile. Recția vine după după criticile formulate de PNL la adresa Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, instanțe care au pronunțat sau urmează să pronunțe decizii în dosare în care partidul este parte. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Radu Marinescu transmite un mesaj de susținere a independenței justiției, în plin conflict între PNL și reprezentanți ai sistemului judiciar. El precizează că nicio facțiune politică nu trebuie să atace justiția dacă îi lezează interesele. „În mandatul meu am pledat ferm pentru independența justiției și am respins orice demers de politizare a acesteia, uneori abil disimulat în retorici reformiste. Nu putem judeca partizan și subiectiv actul de justiție, după apartenența sau simpatiile partinice ale subiecților vizați sau ale comentatorilor. Nu există justiție rea sau bună, judecători sau procurori catalogați drept onești sau necinstiți în funcție de interese politice divergente și conjuncturale. Nicio ideologie nu poate confisca justiția și nicio facțiune politică nu trebuie să o atace dacă îi lezează interesele”, argumentează Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru PSD își încheie postarea cu formula latină „Fiat justitia et pereat mundus” – „Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea”. Scandal uriaș între PNL și justiție Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și mai mulți reprezentanți ai instanțelor au reacționat public față de acuzațiile formulate de PNL după soluțiile pronunțate în litigiile interne ale partidului. CSM a subliniat că hotărârile instanțelor pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin presiuni în spațiul public, avertizând că punerea sub semnul întrebării a rolului și legitimității instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Liberalii lui Ilie Bolojan au criticat hotărâri ale Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, au contestat modul în care Tribunalul București și-a organizat completurile specializate pentru dosare privind partidele politice și au anunțat demersuri procedurale, inclusiv recuzări, în cauzele care privesc deciziile interne ale partidului. Partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.

Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles

Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.

Avocatul Toni Neacșu intervine în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ: Războiul dintre justiție și Bolojan e total și sălbatic

„Războiul dintre justiție și Bolojan este total”, spune avocatul Toni Neacșu care desființează decizia premierului demis Ilie Boljan de a sesiza Curtea Constituțională legat de un posibil conflict juridic de natură constituțională Guvern – ÎCCJ. El susține că Executivul încearcă astfel să influențeze un proces aflat încă pe rolul instanței. Acesta califică demersul drept „ridicol”, „prematur” și „inadmisibil”. Comentariul lui Toni Neacșu vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atras atenția, într-un comunicat, asupra presiunilor Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională. „Pur și simplu sesizarea e ridicolă, prematură și inadmisibilă” „După sesizarea de către Guvern a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională determinat de un dosar încă aflat pe rol, fără o soluție definitivă, cu termen de judecată la 9.07.2026, nu pot decât să concluzionez că toți juriștii buni și profesioniștii Guvernului fie au fost PSD-iști, fie au plecat cu puciștii din PNL. Pur și simplu sesizarea e ridicolă (tehnic e prematură și inadmisibilă), e făcută de o parte dintr-un dosar care încă nu s-a judecat și care evident că își dorește prin orice mijloace, legitime sau nu, să nu piardă, iar pentru asta e dispusă să apeleze la orice instrument de presiune, fie ea și o sesizare la CCR”, a scris avocatul pe Facebook. Judecătorii supremi vs. Bolojan, etapa CCR Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța supremă a deschis o acțiune în justiție împotriva instituției pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților. „De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan la finalul şedinţei de Guvern. Avocatul Toni Neacșu susține că demersul, un „război dintre justiție și Bolojan” este  „total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri”. „Mai recomand CEDO, CJUE si Comitetul drepturilor omului de la CEDO sau Curtea Penala Internațională care urmau, într-un moment de delir juridic din spațiul public întreținut de colegi de ai mei, să anuleze la un moment dat anularea alegerilor în România. Șansele sunt cam aceleași. Una peste alta, războiul dintre justiție și Bolojan e total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri or că se va mai respecta vreo regulă (de aia nu m-ați vazut comentând unele hotărâri judecătorești). Să-ți iei ca mână dreapta pe Oana Gheorghiu („judecatorii iau pâinea de la gura copiiilor”) și pe Pîslaru („magistrații sunt lacomi și egoiști, din cauza lor pierdem miliarde, le tăiam pensiile”) înseamnă că ești fie mafiot de temu, pe stil Giovani Becali, fie inconștient, fie pur și simplu „prost”, în sensul cel mai puțin peiorativ posibil și doar descriptiv al cuvântului”, a adăugat Toni Neacșu. ÎCCJ despre inițiativa lui Bolojan: E  fără precedent Conducerea instanței supreme subliniază faptul că a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare, mai precis sumele ce urmează a fi plătite retroactiv magistraților. „Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice. Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie. O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public. Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.

Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale

Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.

Cum ar fi fost sprijinit proprietarul azilelor groazei de către șefii DGASPC Bihor

Mai mulți angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor ar fi  povestit polițiștilor implicați în ancheta care privește așa-numitele „azile ale groazei” din Bihor, care ar fi fost legăturile dintre conducerea DGASPC și soții Viorel și Florica Pașca. Instituția aflată în subordinea Consiliului Județean Bihor ar fi emis certificate de handicap pe bandă rulantă pentru persoane care nu sufereau de afecțiunile menționate în documente și ar fi plătit indemnizații care ar fost încasate de soții Pașca. Viorel Pașca (liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”) și soția sa Florica Pașca au fost reținuți, miercuri, pentru 24 de ore, de către procurorii DIICOT în dosarul azilelor groazei din Bihor. Totodată, au fost reținuți și cei trei fii ai acestora, Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca, precum și Delia Păcală, coordonatoarea locațiilor respective. Viorel Pasca, liderul Asociatiei „Dumbrava – Dumnezeu Poarta de Grija”, este adus la sediul central al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din Bucuresti pentru audieri intr-un dosar privind constituirea unui grup infractional organizat, traficul de persoane si exploatarea persoanelor vulnerabile. MIHAI POP / GMN / MEDIAFAX FOTO Cei șase sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, după ce ar fi exploatat împreună sute de persoane vârstnice, lipsite de apărare. Au îngropat pe câmp 400 de oameni Mai mult, după ce bătrânii mureau, pentru a le încasa mai departe pensiile și indemnizațiile de handicap, liderii organizației criminale ar fi îngropat în secret, pe câmp, aproximativ 400 de oameni. Conform procurorilor DIICOT, asociația bihoreană nu era acreditată sau licențiată pentru servicii de asistență socială. Anchetatorii au stabilit că gruparea prelua, din spitale, persoane cu afecțiuni psihice sau dizabilități de altă natură și le caza în condiții groaznice exclusiv pentru a le încasa pensiile, indemnizațiile de handicap și ajutoarele de stat. Raportul preliminar indică cifre cutremurătoare înregistrate în ultimii șase ani. O perioadă care se suprapune parțial cu perioada în care la șefia CJ Bihor se afla chiar Ilie Bolojan. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, după ce procurorii și polițiștii au descins și la sediul DGASPC Bihor și trei primării din județ, mai mulți funcționari publici ar fi vorbit cu anchetatorii despre legăturile pe care Viorel Pașca le avea cu oamenii-cheie din conducerea DGASPC Bihor. Afaceri cu certificate de handicap În acest sens, Pașca ar fi avut conexiuni cu directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, adjunctul acestuia, Mirela Abrudan dar și Livia Țepele, șefa Serviciului Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Sursele Gândul au afirmat că directorul Puia ar fi menționat, în apărarea lui, faptul că instituția pe care o conduce nu a putut controla azilele gestionate de soții Pașca, deoarece stabilimentele funcționau fără documente, iar, din acest motiv, ele nu existau din punct de vedere legal. Viorel Pașca Totuși, spun sursele Gândul, DGASPC Bihor finanța afacerea lui Viorel Pașca. În acest sens, ar exista indicii potrivit cărora, cu concursul directorului adjunct Mirela Abrudan, ar fi fost acordate certificate de handicap unor persoane care nu sufereau de afecțiunile menționate în acte. În consecință, conform anchetatorilor, pe întreaga perioadă, Pașca ar fi beneficiat de sume alocate din bugetul DGASPC Bihor pentru persoane încadrate în diferite grade de handicap prin decontarea și încasarea acestor fonduri.