Asasinul plătit Vitalie Proca, victorie în instanță împotriva Autorității Naționale pentru Cetățenie
Basarabeanul Vitalie Proca, singurul asasin plătit aflat într-un penitenciar românesc, a câștigat în instanță împotriva uneia dintre cele mai importante instituții de sub umbrela Ministerului Justiției. Este vorba despre Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care trebuie să-i plătească inclusiv cheltuieli de judecată. În după-amiaza zilei de 26 noiembrie 2012, un bucureștean în vârstă de 26 de ani a fost împușcat de un necunoscut la scurt timp după ce s-a urcat în mașină, undeva în apropiere de Mall Vitan. Inițial, individul a folosit o armă de asalt de tip Kalashnikov. După ce terminat gloanțele, asasinul a constatat că victima mai trăiește, motiv pentru care a împușcat-o și cu un pistol Makarov. Deși a fost ciuruit de gloanțe, bărbatul de la volan a scăpat cu viață. După o anchetă foarte complicată, s-a demonstrat că atacatorul și-a confundat victima cu liderul interlop Puiu Mironescu, din Piatra Neamț. Omorul fusese comandat de frații Bogdan și Răzvan Măraru, care angajaseră un criminal pentru a-și răzbuna fratele. Vitalie Proca era cetățean român Polițiștii bucureșteni au stabilit că autorul este Vitalie Proca, un infractor basarabean, cu cetățenie română, deosebit de violent, care mai avea la activ o faptă similiară, în sensul în care îl rănise grav, prin împușcare, pe bancherul Gherman Gorbunțov, care la momentul atacului se afla pe teritoriul Marii Britanii. Localizat în Rusia, bărbatul a fost extrădat și condamnat, la sfârșitul lui iunie 2016, la 21 de ani și 8 luni de închisoare. Totodată, raketul a pierdut și cetățenia română. În consecință, în cursul anului 2020, basarabeanul a solicitat Autorității Naționale pentru Cetățenie să reanalizeze dosarul său în vederea redobândirii cetățeniei române. Pentru că cererea lui a rămas nesoluționată, în toamna anului trecut, deținutul a intentat un proces împotriva instituției din cadrul Ministerului Justiției. Vitalie Proca La sfârșitul lunii mai, instanța Tribunalului București i-a dat câștig de cauză lui Vitalie Proca și a constrâns Autoritatea Națională pentru Cetățenie să-i soluționeze solicitarea și să-i plătească taxa de timbru, de 50 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta să soluţioneze cererea reclamantului privind redobândirea cetăţeniei române înregistrată sub numărul 15843/RD/2020. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Obligă pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, au hotărât magistrații.
Gigantul ExxonMobil câștigă împotriva Cubei
Curtea Supremă a SUA a decis marți în procesul companiilor americane care cer despăgubiri de la guvernul cubanez pentru proprietăți confiscate cu zeci de ani în urmă de guvernul fostului lider Fidel Castro, hotărând în favoarea ExxonMobil, în procesul său împotriva firmei de stat cubaneze Corporación CIMEX, arată Reuters. Într-o decizie cu 6 voturi la 3, instanța a declarat că o apărare legală numită „imunitate suverană străină„, care interzice în general procesele americane împotriva guvernelor străine și a agenților acestora, nu este disponibilă în cazuri precum cel intentat de Exxon împotriva CIMEX în temeiul unei legi americane din 1996 numită Legea Helms-Burton. Judecătorul conservator Brett Kavanaugh, autorul hotărârii, a scris că legea federală, veche de 30 de ani, „abrogă imunitatea suverană a agențiilor și instrumentelor cubaneze”. „Legea Helms-Burton autorizează procese private împotriva agențiilor și entităților cubaneze – procese care, în mare parte, ar fi fără efect dacă ar fi supuse cerințelor FSIA”, a scris Kavanaugh, referindu-se la Legea imunităților suverane străine din 1976. Cei șase judecători conservatori ai curții au fost majoritari, în timp ce cei trei judecători liberali au fost de acord cu decizia. Curtea Supremă a anulat decizia din 2024 a unei instanțe inferioare conform căreia CIMEX putea invoca apărarea imunității suverane. Decizia înlătură un obstacol major cu care s-a confruntat Exxon în procesul său din 2019, care acuza CIMEX de utilizarea ilegală a unei rafinării și a unor stații de service care au aparținut cândva Standard Oil, predecesoarea corporativă a Exxon. Cazul va reveni la o instanță inferioară pentru deliberări suplimentare privind potențiala răspundere a CIMEX. O prevedere a Legii Helms-Burton, numită Titlul III, permite intentarea de procese în instanțele americane împotriva oricui „trafic” cu proprietăți confiscate de guvernul comunist cubanez după revoluția din 1959 care l-a adus pe Castro la putere. Administrația președintelui american Donald Trump a susținut apelul Exxon la Curtea Supremă. Tensiunile dintre SUA și CUBA Hotărârea a fost emisă într-un moment tensionat în relațiile dintre SUA și Cuba. Statele Unite au adus pe 20 mai acuzații de crimă împotriva fostului președinte cubanez Raúl Castro, fratele mai mic al lui Fidel, într-o escaladare majoră a campaniei de presiune a lui Trump asupra guvernului cubanez. Sub Trump, Statele Unite au impus efectiv o blocadă asupra Cubei, amenințând cu sancțiuni asupra țărilor care îi furnizează combustibil, declanșând pene de curent și exacerbând cea mai gravă criză din ultimele decenii. Procesul intentat de Exxon a implicat confiscarea de către Fidel Castro a tuturor activelor cubaneze de petrol și gaze ale companiei energetice americane în 1959, ceea ce a reprezentat o pierdere evaluată la 70 de milioane de dolari la acea vreme. Cererea actuală a Exxon este evaluată acum la peste 1 miliard de dolari din cauza dobânzilor și a potențialului de daune majorate. Potrivit Exxon, activele sale au fost transferate către CIMEX, cel mai mare conglomerat de stat din Cuba. CIMEX continuă să dețină și să profite de pe urma proprietăților confiscate. Procesul intentat de Exxon a făcut parte dintr-un val de aproximativ 40 de cazuri intentate în temeiul Legii Helms-Burton în 2019 și 2020, din cauza unei schimbări a politicii SUA față de Cuba în timpul primului mandat al lui Trump. Când a adoptat Legea Helms-Burton, Congresul l-a autorizat pe președintele SUA să suspende Titlul III din motive de securitate națională. Prevederea a fost apoi suspendată de trei președinți care încercau să evite conflictele diplomatice cu aliați precum Canada și Spania, ale căror companii au investit în Cuba. Trump a ridicat această suspendare în 2019. Hotărârile instanțelor inferioare au îngreunat obținerea de câștig de cauză de către companiile americane în astfel de cazuri, majoritatea proceselor fiind respinse pe motive jurisdicționale sau procedurale. Litigiul care a ajuns la SCOTUS Decizia a fost una dintre cele două emise de Curtea Supremă în acest an în cazuri care implică Legea Helms-Burton și Cuba. În celălalt caz , instanța a pronunțat pe 21 mai o lovitură înapoi împotriva a patru operatori americani de croazieră care au contestat hotărâri judecătorești combinate în valoare de 440 de milioane de dolari în litigii intentate de o companie americană numită Havana Docks Corporation, acuzându-i de utilizarea ilegală a unor docuri din Cuba pe care le-a construit și care au fost ulterior confiscate. Judecătorii au anulat decizia unei instanțe inferioare de a respinge hotărârile judecătorești împotriva Carnival, Norwegian Cruise Line Holdings, Croaziere Royal Caribbean și croazierele MSC care au fost atribuite companiei Havana Docks. Decizia Curții Supreme a trimis cazul înapoi la instanța inferioară pentru ca aceasta să ia în considerare alte apărări oferite de companiile de croazieră.
Contabila MAE care a plătit salarii fictive de 1,6 milioane de euro iubitului ei timp de 16 ani intră, bună voie, 3 ani și 1 lună în pușcărie
Daniela Păune, fosta contabilă MAE, a fost inculpată în ianuarie 2026 de DNA pentru: participație penală improprie sub forma complicității la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu -176 acte materiale fals intelectual – 538 de acte materiale uz de fals – 538 de acte materiale Potrivit DNA, în perioada mai 2009 – aprilie 2024, inculpata Păune Lavinia-Daniela a efectuat plăți nelegale cu titlu de salarii, atât către două persoane care nu aveau calitatea de angajați ai instituției, cât și către sine, cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului Ministerului Afacerilor Externe în cuantum total de 8.412.028 lei. În concret, prin intermediul programului informatic de salarizare, Păune Lavinia-Daniela a falsificat 176 de state de plată aferente personalului M.A.E., prin modificarea valorii totale a unor indemnizații acordate personalului. Datele astfel alterate ar fi fost preluate în documentele subsecvente etapelor de lichidare, ordonanțare și plată, fiind majorate în mod nelegal atât fondurile alocate drepturilor salariale, cât și impozitele și contribuțiile salariale aferente. Statele de plată falsificate au fost utilizate de inculpată prin prezentarea acestora spre avizare și aprobare angajaților M.A.E. cu funcții de conducere și atribuții în acest sens, datele nereale fiind preluate și aprobate la plată, fără vinovăție, de către ordonatorii principali de credite. De asemenea, inculpata Păune Lavinia-Daniela a falsificat și borderourile aferente dispozițiilor de plată a drepturilor salariale ale personalului M.A.E., transmise unităților bancare, prin inserarea unor sume necuvenite, rezultate din falsificarea statelor de salarii, precum și a unor date privind conturi bancare aparținând acesteia și celor doi suspecți. Prin aceste demersuri, inculpata Păune Lavinia-Daniela, împreună cu ceilalți doi suspecți, ar fi obținut în mod ilegal suma totală de 7.176.957 lei, transferată necuvenit în conturile bancare ale acestora. Totodată, au fost achitate către bugetul de stat contribuții salariale și impozite aferente veniturilor din salarii, în cuantum total de 1.235.071 lei, corespunzătoare sumelor achitate nelegal. În ianuarie 2026, procurorii DNA au plasat-o pe Daniela Păune sub control judiciar sub cauțiune de 500.000 de lei. Daniela Păune, fosta angajată a Siveco. Plăți de 1,6 milioane de euro către concubinul ei și fiul acestuia Daniela Păune a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe din 2008, anterior activând în cadrul Siveco România SA. Din 2017, aceasta a fost angajată pe durată nedeterminată cu menținerea funcției de conducere – șef al Serviciului Salarizare din cadrul D.P.B.C.S. În 2024, Danielei Păune i-a fost încetat contractul de muncă cu MAE, ca urmare a demisiei. Aceasta a falsificat statele salariale lunare și borderourile, timp de 15 ani, și a transmis salarii concubinului său – Nicolae Bușcă dar și fiului acestuia – Alin Dănuț Bușcă – deși nu au fost niciodată angajați ai MAE. Banii au fost luați de Păune din fondurile MAE de concedii de odihnă acordate ambasadelor și misiunilor diplomatice, prim majorarea lunară a totalului impozitului brut. Procurorii DNA au calculat toate artificiile financiare făcute anual de fosta contabilă MAE și a stabilit că din iulie 2009 până în aprilie 2024: concubinul contabilei – Nicolae Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 3,259 milioane de lei fiul concubinului contabilei – Dănuț Alin Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 2,206 milioane de lei contabila Daniela Păune – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 1,710 milioane de lei Banii folosiți pentru cumpărături, dentist, rate, vacanțe, mobilă și restaurante Majoritatea plăților necuvenite încasate de Daniela Păune a fost retrase de la ATMuri sau au fost mutate în alte conturi ale concubinului ei. Cu banii furați de la MAE, procurorii au stabilit că s-au rambursat dobânzi, rate de credit și s-au plătit diverse cumpărături la CORA, MEGA, AUCHAN, Carrefour, Sephora, CIPCOS MAR Complex Albota (materiale construcții), Mobexpert, Dedeman, Altex, Flanco, Bricostor, Implant Expert (asistență stomatologică), Automarket Corion (service auto), B Group Iernăuți (mobilă, articole iluminat), servicii turistice, restaurante, carburanți, magazine alimentare, abonamente telefonie mobilă, utilități, achitarea unor rate aferente unor contracte de credit. Daniela Păune a lucrat pentru firma care a realizat softul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. În activitatea sa infracțională, prin care a modificat totalul indemnizațiilor concediilor de odihnă în sumă brută acordate angajaților ambasadelor, misiunilor diplomatice, procurorii au descoperit că Daniela Păune avea cunoștințe aprofundate în domeniul IT, având în vedere că era licențiată în matematică-informatică și înainte de angajarea în M.A.E., a lucrat pentru firma care a realizat soft-ul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. Mai mulți angajați ai MAE au dat declarații de martor în cauză iar Daniela Păune și-a recunoscut vinovăția: „Dacă un angajat MAE era plecat din țară, în misiune, acesta nu încasa salariul în lei, acesta fiind plătit în valută în țara în care era în misiune, adică avea brutul pe 0. Cu toate acestea, chiar dacă brutul lui era 0, MAE avea obligația legală de a-i achita contribuțiile sociale datorate atât de angajat, cât și de angajator, mai puțin impozitul pe venit. Astfel, eu treceam în programul de salarizare că persoanele respective care erau în fapt în misiune, se aflau în concediu de odihnă, situație în care li se genera automat un venit salarial, la care se calculau contribuțiile sociale, pe care MAE le plătea din brutul lui, nu plătea suplimentar, și astfel aceste contribuții erau echivalentul sumelor pe care le transferam în contul meu și în conturile lui Bușcă Nicolae și Bușcă Alin-Dănuț.” Problemele cu concubinul Daniela Păune spusese concubinului ei și fiului acestuia că le va da bani din salariul propriu și economiile sale, banii au fost virați, iar în aprilie 2024, când a demisionat, le-a spus că sumele proveneau de fapt din banii ministerului. În lipsa fondurilor, concubinul a amenințat-o că va depune denunț împotriva ei, fapt ce a determinat-o să își înstrăineze bunurile mobile și imobile către fratele concubinului, Cristian Bușcă, pentru ca acesta să aibă grijă de mama sa în eventualitatea în care va fi cercetată penal. Femeia și-a înstrăinat prin donație mașina, un Volkswagen Golf, și o garsonieră în sectorul 6 din București. Bărbatul i-a vândut casa Danielei Păune cu 54.000 de euro iar
Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.
Horațiu Potra, plasat în arest la domiciliu de Înalta Curte
Mercenarul Horațiu Potra a fost plasat în arest la domiciliu, a decis ICCJ. Potra este judecat pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de fostul prezidențiabil Călin Georgescu. Judecătorii instanţei supreme au decis, miercuri, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul mercenarului Horațiu Potra. Înalta Curte a revocat măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului lui Potra Anterior, Înalta Curte hotărâse revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului lui Potra, scrie G4media. Aceștia sunt implicați dosarul în care este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Dorian Potra, fiul mercenarului Horațiu Potra, escortat în cătușe pe aeroportul Otopeni În urma acestei decizii, Dorian Potra şi Alexandru Potra au scăpat de toate interdicţiile pe care le aveau în cadrul măsurii controlului judiciar, inclusiv interdicţia de a părăsi teritoriul României. Cei doi se aflau sub control judiciar din data de 2 aprilie, după ce anterior au stat timp ce 5 luni în arest preventiv şi arest la domiciliu. Aduși sub escortă din Dubai În noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost aduşi sub escortă din Dubai. Plecaseră în Orientul Mijlociu pentru a scăpa de dosarul în care sunt acuzaţi de infracţiuni grave vizând destabilizarea României. Dubai cu impresionanta Burj Khalifa în prim-plan. Ulterior, Potra avea să fie trimis în judecată de Parchetul General pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică. În același dosar sunt implicați alţi 20 de mercenari din gruparea sa. Tot în acest dosar este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Procesul se află în faza de cameră preliminară De notat că procesul se află în faza de cameră preliminară. Procurorii susţin că Horaţiu Potra şi grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024. Călin Georgescu Planul de acţiune ar fi fost pus la punct de suveranistul Călin Georgescu şi apropiaţii săi, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale, arată rechizitoriul întocmit de procurori.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
Experții din cadrul Parchetelor contestă nouă lege a salarizării. Invocă diminuarea veniturilor și „riscuri juridice semnificative”
Sindicatul liber Uniunea Naţională a Specialiştilor din Ministerul Public susţine că proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar este vulnerabil din punct de vedere constituţional, legal şi de politică publică. Instituția menționează că proiectul prezintă „riscuri juridice semnificative”, cum ar fi: mecanisme de calcul neclare, riscul diminuării veniturilor și lipsa previzibilității salariale. Modificările prevăzute în noul proiect de lege al salarizării trebuie ar trebui adoptate doar în urma unui dialog cu reprezentanții angajaților, menționează sindicaliștii într-un comunicat emis joi 28 mai. Instituția mai subliniază că discuțiile dintre Guvern și sindicaliști nu înlocuiește acordul explicit asupra legii salarizării. „Transparenţa este o condiție a legitimității actului normativ: Echitatea şi predictibilitatea sunt principii care trebuie să guverneze orice reformă salarială”, se arară în comunicatul Uniunii Naţionale a Specialiştilor din Ministerul Public. „Conform Constituţiei României şi legislației naţionale în materie de dialog social, orice modificare a regimului salarial în sectorul public trebuie adoptată în urma unui dialog real şi transparent cu reprezentanții salariaților. Guvernul a anunţat consultări cu sindicatele privind legea salarizării bugetare, însă esenţa este ca aceste consultări să fie substanțiale, nu de formă”, mai scrie în document. Riscul scăderii veniturilor, inclusiv la promovare Sindincaliștii atrag atenția asupra posibilității diminuării veniturilor, în special în ipoteza promovării în grad sau în funcţie. Sindicatul susţine că proiectul afectează previzibilitatea salarială, considerată un element esenţial pentru siguranţa juridică a raporturilor de muncă în sectorul public. Problema invocată de specialiştii din parchete se leagă de mecanismul numit în proiect „diferenţă salarială tranzitorie”. Acesta este conceput ca o protecţie temporară pentru angajaţii care, la intrarea în vigoare a noii legi, ar avea un salariu calculat după noua grilă mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Proiectul prevede însă că această diferenţă nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii şi poate înceta în cazul promovării sau încadrării pe altă funcţie. În aceste condiţii, sindicaliştii susţin că proiectul nu poate fi considerat acceptabil în forma actuală, întrucât ar putea afecta drepturile salariale şi recunoaşterea vechimii în funcţie. Noua lege a salarizării schimbă formula de calcul pentru bugetari Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, vizează înlocuirea Legii-cadru nr. 153/2017 şi reorganizarea întregului sistem de salarizare din sectorul bugetar. Potrivit proiectului, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienţi de salarizare, înmulţiţi cu o valoare de referinţă. Documentul prevede 12 grade salariale, cu coeficienţi între 1 şi 8. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Documente oficiale. Cum a schimbat ministrul demis Pîslaru, din Guvernul demis Bolojan, legea salarizării și grilele de salarii care au scandalizat o țară întreagă CSM lansează al şaselea apel către Guvern pentru adoptarea unor măsuri care să evite colapsul justiţiei România, blocată de proteste. Legea salarizării scoate în stradă asistenții medicali, angajații ANAF și ai Trezoreriei fac grevă spontană
Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.
Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan. CSM: „soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar”
În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.