DIICOT a stabilit că înscenarea din prezidențialele 2025 a fost filmată de Mihai Cojocaru și plătită de Andrei și Gheorghe Bicuți. Dezvăluirile procurorilor
Procurorii Secţiei de Combatere a Infracţiunilor de Terorism și Criminalităţii Informatice au început urmărirea penală in rem încă din mai 2025, imediat după ce candidații Nicușor Dan și Victor Ponta au depus la DIICOT plângeri penale împotriva Elenei Lasconi pentru prezentarea fotografiilor false. Datele procurorilor arată că la finalul lunii martie 2026 anchetatorii au făcut percheziții informatice asupra telefoanelor suspecților Andrei Bicuți și Gheorghe Liviu Bicuți, după ce au audiat o serie de martori în caz și au analizat tranzacții financiare din perioada în care a fost realizată înscenarea din alegerile prezidențiale. Firul anchetei a plecat de la Casa din Tunari: Mihai Cojocaru a transmis fetei care a închiriat locația că în imobil „nu s-a filmat nimic” În iulie 2025, după ce Buletin de București a descoperit casa din Tunari unde se făcuseră pozele, procurorii au audiat-o pe martora Andrei Ana Maria, angajată de 1 an la SC Training Private Group, firmă care se ocupă cu producția video. Andrei Ana Maria a recunoscut procurorilor ca ea s-a ocupat de închirierea imobilului situat în complexul Tunari, prin intermediul platformei Airbnb pentru perioada 25-27.04.2025. „Rezervarea a făcut-o cu câteva zile înainte la solicitarea numitului COJOCARU Mihai, care dorea un imobil tip casă, undeva în apropierea Bucureştiului, fără a furniza alte detalii. După ce a făcut rezervarea, martora ANDREI Ana-Maria i-a transmis toate datele de contact lui DOBRE Marius-Adrian, despre care ştia că va ajunge primul la locație” „Despre activitatea desfășurată în perioada 25-27.04.2025 în imobilul închiriat şi despre persoanele care au participat, martora ANDREI Ana-Maria nu a putut să ofere detalii. Totuşi, după aproximativ o săptămână, susnumita a fost contactată de către proprietara imobilului, martora DUMITRU Alina, care a întrebat ce s-a întâmplat în locaţie, mai exact ce s-a filmat acolo. După ce s-a sfătuit cu COJOCARU Mihai, martora ANDREI Ana-Maria i-a transmis proprietarei că nu s-a filmat nimic şi că sunt în căutare de locaţii pentru filmare”. Audiat de DIICOT, Adrian Marius Dobre a recunoscut că a filmat împreună cu Mihai Cojocaru în casa din Tunari Procurorii au continuat audierile. Iar Adrian Marius Dobre a spus anchetatorilor că „împreună cu COJOCARU Mihai, producător de filme la ,,C Studio, au luat decizia de a filma un pamflet politic în contextul alegerilor prezidențiale din luna mai 2025 din România. Mai exact, a fost realizată o filmare de către COJOCARU Mihai, cu 3 actori care interpretau personajele numiţilor DAN Nicuşor-Daniel, PONTA Victor-viorel şi COLDEA Mihail—Florian care se plimbau pe lângă imobilul situat în complexul din Tunari. Pregătiți în grabă să filmeze un „pamflet politic” Filmarea a fost efectuată din exteriorul complexului. Actorii au venit pregătiţi direct pentru filmare, machiaţi şi îmbrăcaţi elegant, în costum (sacou, cămaşă, cravată). Potrivit declaraţiilor lui Dobre, „filmarea de la această locaţie ar fi fost doar prima parte din acest pamflet, urmând să continue şi la altă locaţie/studio în aceeaşi seară, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, întrucât unul dintre actori a întârziat şi tot programul s-a decalat. Deşi locaţia a fost rezervată pentru perioada 25-27.04.2025, aceştia au părăsit locaţia în noaptea de 25/26.04.2025, în jurul orelor 01:00, fără a petrece weekendul acolo. Totuşi, martorul a predat cheia proprietarei la data de 27.04.2025. De asemenea, DOBRE Marius Adrian a susţinut că nu are cunoştinţă despre ce s-a întâmplat cu materialul filmat în seara zilei de 25.04.2025, presupunând că ar putea fi în posesia lui COJOCARU Mihai, întrucât el este cel care a filma”. Cojocaru a prezentat procurorilor varianta pamfletului: „O idee mai veche. Românii au talent să…mintă” „Fiind audiat în calitate de martor la data de 04.07.2025, COJOCARU Mihai a declarat că este asociat unic şi administrator al SC CSTUDIO RO FILM PRODUCTION S.R.L. din anul 2023, societate ce are ca obiect principal de activitate producţia video. Acesta colaborează cu societatea S.C. TRAINING PRIVATE GROUP S.R.L. administrată de BICUŢI Andrei Gabriel, societate care are acelaşi obiect de activitate şi îşi desfăşoară activitatea la sediul S.C. TRAINING PRIVATE GROUP S.R.L. din Bucureşti. Astfel, profitând de contextul alegerilor prezidenţiale din luna mai 2025, COJOCARU Mihai a încercat să pună în aplicare o idee mai veche de a produce un pamfiet video cu temă politică, respectiv cu 3 actori care îi interpretau pe Dan Nicuşor-Daniel, Ponta Victor-viorel şi Coldea Mihail-Florian în timp ce participă la o emisiune denumită ,,Românii au talent… să mintă , unde li se adresau întrebări, urmând să inducă publicului ideea ,,eu cu cine votez. Anterior prezentării în acest studio, cei trei erau surprinşi împreună la aceeaşi locaţie”, arată procurorii. O parte din date au fost prezentate și de Gândul. Mihai Cojocaru a recunoscut la DIICOT că a rugat-o pe Ana Maria Andrei să se ocupe de închirierea locației, iar el s-a ocupat de găsirea actorilor: BRATU Răzvan, angajat al s.c. URAINING PRIVATE (JROUP S.R.L., care urma să îl interpreteze pe Dan Nicuşor-Daniel, KREMSER Augustin, angajat al S.C. TRAINING PRIVATE GROUP S.R.L., care trebuia să joace rolul cetăţeanului turmentat, un băiat pe nume Alex (recomandat de KREMSER Augustin şi identificat ulterior ca fiind martorul NĂSTĂSOIU Alexandru-Cristian), care trebuia să îl interpreteze pe Ponta Victor Viorel, tatăl său, COJOCARU Marian, care să îl interpreteze pe Coldea Mihail Florian. Ppp Alex, angajat al S.C. TRAINING PRJVATE GROUP S.R.L., s-a ocupat de partea tehnică, în sensul că a adus la locaţie camera de filmat, accesorii cameră, lumină, obiective, trepied, acumulatori camere. Suspecții au relatat procurorilor că persoanele trebuiau să ajungă pe 25 aprilie în casa din Tunari, în jurul orelor 18:00, însă unii au întârziat. Adrian Marius Dobre a fost cel care a ajuns primul în jurul orelor 20:00, a luat locaţia în primire şi i-a aşteptat pe ceilalţi. După aproximativ 30 de minute au ajuns la locaţie martorul Cojocaru, împreună cu tatăl său şi cu Răzvan Bratu. După încă o oră, a ajuns şi POP Alex, care a adus mijloacele tehnice şi s-a şi apucat să le monteze, iar în jurul orelor 23:00 a ajuns şi ultimul băiat, Alex. Numitul COJOCARU Mihai a declarat că le-a comunicat actorilor ce trebuie să facă, respectiv să iasă pe rând din casă şi
Ultimele audieri în numirea șefilor marilor parchete din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete. Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM: De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra. În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan. Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului. Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media” Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt. „Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce prevede legea Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului. Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Deputat român, trimis în judecată pentru că ar fi cerut oamenilor să arunce în aer instituții publice din Bistrița
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunță că a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a unui deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare publică. Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre deputatul AUR din Bistriţa-Năsăud, Tiberiu Boşutar. Incidentul s-a produs în decembrie 2024, după anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. „La data de 07.12.2024, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla pe strada Gării din municipiul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, în fața Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud și a Biroului Electoral Județean Bistrița – Năsăud, pe fondul anulării alegerilor prezidențiale, folosind o transmisiune live prin intermediul unei platforme de socializare, pe care și-a creat un profil vizualizat de 84.800 de persoane, inculpatul a instigat publicul să săvârșească infracțiuni. În mod concret, inculpatul a incitat la provocarea de revolte violente care să ducă la incendierea clădirilor instituțiilor publice, folosind în acest sens îndemnul către urmăritori: Bă, ar trebui să aruncăm în aer clădirile astea”, au transmis reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În rechizitoriu s-a reținut faptul că „ordinea și liniștea publică au fost afectate de climatul tensionat determinat de instigarea la săvârșirea de fapte penale, precum și că dreptul la liberă exprimare nu este un drept absolut, acesta fiind susceptibil de anumite limitări, una dintre situațiile de excepție în care dreptul la liberă exprimare poate fi restrâns fiind aceea impusă în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.” Procurorii mai anunță că la data săvârșirii faptelor inculpatul încă nu dobândise calitatea de deputat.
George Cosac, atac dur la adresa lui Marius Vecerdea: E condamnat de justiție și vorbește el de ilegalități?
George Cosac, președintele FR de Tenis, a catalogat drept „derizorii” ultimele acțiuni ale lui Marius Vecerdea, unul dintre cei mai duri contestatari ai săi. Instanța Tribunalului București a anulat alegerea lui George Cosac în funcția de președinte al Federației Române de Tenis, iar decizia poate fi contestată cu apel. Marius Vecerdea, din Sibiu, este persoana care a fost mereu în conflict cu George Cosac și Ion Țiriac și a protestat public, dar a dat în judecată persoanele respective la toate alegerile din anii trecuți. George Cosac a ținut să explice faptul că activitatea FR de Tenis continuă în ciuda informațiilor care circulă în lumea sportului. „Este derizoriu faptul că a ajuns să vorbească despre tenisul românesc o persoană condamnată prin hotărâri judecătorești definitive la plata de 5.500.000 lei pentru delicte grave comise tocmai împotriva acestui sport – (dosarele nr. 21489/3/2020 și nr. 26057/3/2023). Să vorbești despre pretinse „ilegalități” în timp ce ești condamnat în justiție tocmai pentru săvârșirea de fapte grave contra tenisului românesc este, cu adevărat, o performanță. Daunele respective sunt banii copiilor și juniorilor din tenisul românesc, care n-au putut merge la turnee internaționale și n-au putut beneficia de mai multe resurse și competiții din cauza faptelor acestei persoane și a complicilor săi. Preocuparea acestui făptuitor ar trebui să constea în achitarea cât mai degrabă a prejudiciului uriaș stabilit de instanță, nicidecum în lansarea de diverse defăimări la adresa Federației, emise în același timp cu bizarele solicitări de clemență față de aceeași Federație în procedurile de dizolvare pentru evidenta insolvabilitate (2 entități complice au primit deja sentințe de dizolvare, Asociația Clubul Sportiv Triumf 2000 și Asociația Tenis Club Olimp). „A fost amendat judiciar pentru reaua-credință evidentă cu care își formulează așa-zisele acțiuni” În privința hotărârilor Adunării Generale ale Federației, persoana respectivă trece, desigur, sub completă tăcere hotărârile judecătorești recente prin care i-au fost respinse demersurile, cu tot obligarea la plata de cheltuieli de judecată, pe care desigur nu le va achita niciodată, probabil tot “spre binele tenisului românesc” (Adunarea Generală din 4.09.2024 – dosar nr. 33209/3/2025, cheltuieli de judecată 18.301 lei, Adunarea Generală din 26.07.2021 – dosar nr. 31180/3/2021, dosar nr. 523/57/2021, cheltuieli de judecată de 11.843,59 lei). Acestea se adaugă la nenumărate alte dosare definitiv soluționate în care au fost respinse integral diversele cereri de chemare în judecată ale aceleiași persoane, în multiple rânduri chiar amendată judiciar pentru reaua-credință evidentă cu care își formulează așa-zisele acțiuni (cel mai recent, dosarul nr. 8825/3/2025/a1, amendă aplicată prin hotărâre de Tribunalul București). Finalmente, pentru evitarea oricărei dezinformări, nu există vreo hotărâre definitivă de anulare a Adunării de Alegeri din 2023, iar mandatul conducerii Federației se desfășoară normal și legal. Oricum, în această lună are loc o nouă Adunare de Alegeri în cadrul Federației Române de Tenis”, a declarat George Cosac pentru ProSport.
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Diana Șoșoacă, audiată în Parlamentul European. Decizie așteptată privind ridicarea imunității
Diana Șoșoacă a fost audiată marți în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în contextul unei solicitări venite din partea Parchetul General al României privind ridicarea imunității sale parlamentare. Demersul are legătură cu o anchetă deschisă în România, unde europarlamentara este acuzată de 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Audierea a avut loc în cadrul Comisiei JURI și s-a desfășurat cu ușile închise. Membrii comisiei urmează să redacteze un raport, iar decizia finală va aparține plenului Parlamentului European. În cazul unui vot favorabil, imunitatea acesteia va fi ridicată, iar autoritățile din România vor putea continua ancheta. Chiar dacă ședința nu a fost publică, Diana Șoșoacă a transmis ulterior un mesaj pe rețelele sociale, unde a prezentat propria versiune asupra discuțiilor. „Am subliniat foarte clar că e un abuz și un precedent pentru ei și oricine va avea probleme cu puterea de la acel moment. Am prezentat cam tot ceea ce s-a întâmplat în România. Am solicitat să se respecte dreptul la apărare al oricărui om. (…) Sunt sigură că fiecare în sufletul lui a simțit că ar putea fi oricând în locul meu. Le-am spus «ce ar fi acum să ridicăm imunitatea tuturor europarlamentarilor care au vorbit împotriva lui Netanyahu, Metsola, Von der Leyen?» Ar fi trebuit să îmi adreseze întrebări. A fost o liniște mormântală în sală să știți”, a declarat aceasta. Diana Șoșoacă susține că situația are un caracter politic și a afirmat că a primit oferte de protecție din alte state, pe care le-a refuzat. „Sunt 5 țări, unele europene, care mi-a oferit posibilitatea de a cere azil politic. Le-am mulțumit frumos și am refuzat. Eu nu sunt o lașă”, a mai spus Diana Șoșoacă. Decizia Parlamentului European va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără obstacolul imunității parlamentare.
Procurorii cer o condamnare de 25 de ani pentru Vladimir Plahotniuc în dosarul Frauda bancară
Acuzațiile aduse includ crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Ședința de luni a avut loc la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fără prezența inculpatului, care a refuzat să se prezinte în instanță. În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul Alexandru Cernei a prezentat un rezumat al probelor administrate în dosar, susținând că acestea demonstrează vinovăția lui Plahotniuc pentru cele cinci capete de acuzare, urmând ca instanța să stabilească o pedeapsă cumulată de 25 de ani, scrie Ziarul de Gardă. „Inculpatul este acuzat de cinci infracțiuni distincte. Am prezentat analiza probelor și solicităm stabilirea unei pedepse definitive prin cumul total al pedepselor, în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat Cernei. Apărătorul lui Plahotniuc, avocatul Lucian Rogac, a contestat solicitarea, afirmând că pedeapsa cerută are un caracter politic și nu se bazează pe probe solide. „Considerăm că toate acuzațiile sunt nefondate și că pedeapsa solicitată de procurori este maximul legal posibil, impus politic”, a declarat Rogac. Vladimir Plahotniuc, supranumit „Al Capone din Grozești”, nu a fost cercetat penal în perioada în care deținea putere politică în Republica Moldova. După pierderea influenței în 2019, a fugit din țară, revenind în septembrie 2025 în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. În prezent, alte cinci dosare sunt în faza de urmărire penală, iar unul este examinat în instanță. Pe lângă dosarele din Republica Moldova, Plahotniuc este vizat de anchete internaționale în Federația Rusă, România și Grecia, fiind acuzat de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri și fals în acte. Decizia instanței în dosarul „Frauda bancară” este așteptată să stabilească un precedent important pentru justiția moldovenească și pentru lupta împotriva corupției la nivel înalt.
Italia votează modificarea Constituției. Cât de mult înseamnă votul pentru guvernarea Meloni?
Giorgia Meloni s-a așezat la microfon, săptămâna aceasta, între un rapper popular și un antrenor personal devenit podcaster pentru a-i îndemna pe italieni să voteze pentru un sistem judiciar pe care l-a promis că va fi „mai just” pentru toți. Și partidele de opoziție au fost ocupate, calificând reforma „istorică” propusă de guvernul de dreapta drept o amenințare la adresa democrației și transformând-o într-un vot de protest împotriva guvernării lui Meloni. La putere de trei ani și jumătate, aproape de un record într-o țară a coalițiilor șubrede, Meloni se mândrește cu faptul că aduce stabilitate în Italia. Dar, pe măsură ce acest referendum a devenit din ce în ce mai personalizat, s-ar putea confrunta cu prima sa înfrângere semnificativă, scrie BBC. „Vrea să câștige. Dacă pierde, va exista un impact și înțelege asta”, explică politologul Roberto D’Alimonte de la Universitatea Luiss. „Trebuie să-și mobilizeze alegătorii pentru a avea o șansă mai bună de a câștiga această cursă. Dar va fi extrem de dificil”. Cine pierde / cine câștigă? Demisionează Meloni? Nu există o prezență minimă la vot pentru acest tip de referendum – tabăra cu cele mai multe voturi în două zile de vot câștigă. Campania „nu” are deja sprijinul sindicatelor. Sondajele recente au sugerat că participarea scăzută i-ar favoriza pe cei care se opun reformei. Meloni și-a prezentat pledoaria pentru „da” cu entuziasmul caracteristic. Ea a spus că schimbările în modul în care funcționează judecătorii și procurorii din Italia ar face sistemul „mai meritocratic, mai responsabil, mai eficient”. Ea a susținut, de asemenea, că adversarii ei transformă toate acestea într-un referendum asupra guvernării sale doar pentru că nu pot critica reforma în sine. În orice caz, Meloni a precizat clar că nu va demisiona. „Dacă votați «nu» astăzi doar pentru a o trimite pe Meloni acasă, veți ajunge să o păstrați atât pe Meloni, cât și un sistem judiciar care nu funcționează”, a spus prim-ministrul.
Marinescu nu a fost prezent la discuția prin care s-au luat bani de la justiție
„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX. Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate. „Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției. Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate. „Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu. Când ar putea primi banii magistrații Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante. „Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu. Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură. „Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.
Radu Marinescu, Ministrul Justiție: Brățările electronice și noile penitenciare sunt esențiale pentru reintegrarea deținuților
Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul. Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu. De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.” Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”