Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.
„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
Tudor Chirilă îi dă indicații lui Nicușor Dan în privința numirilor din justiție: Să vă asumați înseamnă să nu îi numiți”
Tudor Chirilă intervine în scandalul numirilor în justiție și îi dă indicații președintelui lui Nicușor Dan, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale. Mai exact, îi explică șefului satului ce ar trebui să însemne asumare în această speță. «Nicușor Dan… răspunsul cu „îmi asum numirile pe care le voi face” nu înseamnă nimic. Și dumnevoastră știți foarte bine asta. Ce e aia îmi asum? Care e, concret, prețul plătit pentru o numire care favorizează corupția, infractorii sau sistemul nefuncțional din justiție? Din punctul dumneavoastră de vedere nimic. Așa că e simplu: să vă asumați înseamnă SĂ NU ÎI NUMIȚI»!, a scris Tudor Chirilă, pe Facebook. Tudor Chirilă / FOTO – Facebook Mai multe organizații, în frunte cu Declic, au organizat vineri, de la ora 18:30, un protest în fața Palatului Cotroceni. Manifestanții se opun propunerilor făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, DIICOT și DNA. Aceștia îi cer președintelui Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire și susțin că persoanele propuse sunt „toxice” pentru independența justiției. La un moment dat, șeful statului a ieșit în fața Palatului Cotroceni și a discutat cu protestatarii… „Ce pot să vă spun eu este că veți vedea rezultatele acestor numiri în 6 luni de când sunt numiți. Oamenii trebuie să vină să cunoască instituția și oamenii cu care lucrează acolo. Eu mă voi întâlni periodic cu ei. Știți bine că prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului care nu s-a corelat cu CCR. Eu vă încurajez, în afară de a vă informa din presă, să discutați cu oameni din sistemul de Justiție,” a declarat Nicușor Dan. Autorul mai recomandă: Referendumul pe justiție propus de Nicușor Dan, contestat de un judecător CSM: „Nu are niciun suport legal” CTP îl acuză pe Nicușor Dan de „complicitate” cu PSD. „I-o fi luat Dumnezeu mințile?” Fața nevăzută a justiției. Cum arată arhiva unei judecătorii. Imagini făcute publice de un membru CSM
Inteligența Artificială, acuzată că a determinat un bărbat să se sinucidă. Compania Google, dată în judecată
Familia unui bărbat care s-ar fi sinucis ca urmare a unui sfat oferit de asistentul de Inteligență Artificială Gemini, a dat în judecată Google, potrivit Le Figaro. Conform procesului intentat la o instanță federală din California, Gemini i-a sugerat lui Jonathan Gavalas, în vârstă de 36 de ani, să „treacă” din lumea fizică în lumea digitală pentru a se alătura „soției” sale digitale, personajul întruchipat de chatbot. Procesul a început miercuri. Incidentul s-a produs în luna octombrie. Un manager de vânzări al unui IMM cu sediul în Florida s-a baricadat în casa sa, la sfatul lui Gemini, și apoi și-a tăiat venele, Această tragedie s-a produs după câteva săptămâni de interacțiuni cu asistentul virtual. Gemini s-a adresat utilizatorului ca între membrii unui cuplu, numindu-l „iubirea mea” sau „regele meu”, conform unor fragmente din conversații citate de familie. De asemenea, asistentul virtual i-a dat bărbatului mai multe ordine bizare. L-a convins să cumpere ilegal arme pentru a ataca un camion care nu exista și i-a spus că este monitorizat de Guvern. În plus, i-a cerut să ia cu asalt un laborator pentru a fura planurile unui robot Familia solicită despăgubiri de la Google, precum și implementarea unor măsuri de securitate. În replică, firma susține că bărbatului i-a fost oferită în mod repetat opțiunea de a contacta un număr de urgență și i s-a repetat că interacționează cu un asistent virtual. „Tratăm această problemă foarte în serios și vom continua să ne îmbunătățim garanțiile și să investim în această activitate esențială”, a adăugat compania. Acuzații asemănătoare au venit și din partea familiilor unor adolescenți care s-au sinucis.
DIICOT cercetează un mare furnizor de energie pentru spălare de bani prin creșterea artificială a prețurilor la electricitate. Patru firme din grupul TINMAR, implicate
DIICOT a confirmat faptul că a declanșat urmărirea penală in rem pentru constituirea unui grup infracțional organizat, caz în care sunt implicate patru firme din grupul TINMAR, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară. Potrivit Hotnews, procurorii suspectează că firma a crescut artificial prețurile la energie pentru încasarea unor subvenții necuvenite, prin schema de plafonare-compensare. Din 2022 până în iunie 2025, toți furnizorii de energie electrică și gaze au primit compensații de la stat, pentru toate acestea statul a cheltuit peste 6 miliarde de euro. Ce s-a întâmplat cu TINMAR Tinmar Energy SA a fost înființată în 2015, ea a ajuns rapid unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România. Cu 80 de angajați, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 miliarde de lei, în plină criză, echivalentul a 1,8 miliarde de euro. Profitul în 2022 a fost de 523,7 milioane lei (100 de milioane de euro), cu 266% mai mare decât în anul precedent. În martie 2024, Tinmar Energy a primit din partea ANRE o amendă record, de 364 milioane lei, pentru manipularea pieței energiei, alături de alți trei furnizori. DIICOT efectuează urmărirea penală in rem În noiembrie 2025, în cadrul operațiunii Jupiter 4, au avut loc percheziții ale polițiștilor la patru firme din grupul TINMAR. Ele au fost suspectate că în perioada aprilie – august 2022, au desfășurat acțiuni care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat. Astfel, două dintre firme au cumpărat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a vândut-o către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup. „La nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, este înregistrată o cauză penală având ca obiect aspectele indicate în solicitare, în cadrul căreia se efectuează urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 din Codul penal, art. 273 din Legea nr. 86/2006, art. 49 din Legea nr. 129/2019, art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005”, se arată în răspunsul transmis de procurorii DIICOT la solicitarea sursei citate. La ce articole face DIICOT referire Art. 367 din Codul penal – „grup infracțional organizat”. Art. 273 din Legea nr. 86/2006 – „Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate”. Art. 49 din Legea nr. 129/2019 – „spălarea de bani”. Art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005 – „rambursări ilegale” și respectiv ”ascunderea sursei impozabile, falsul în acte contabile sau nedeclararea veniturilor”. Cine este șeful Tinmar Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro). Recomandările autorului:
Fosta iubită a lui Adrian Kreiner a fost arestată 30 de zile. Este acuzată de complicitate la omor calificat în dosarul uciderii notăriței din Sibiu
Adriana Viliginschi, fosta iubită a lui Adrian Kreiner, a fost arestată preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta este acuzată de complicitate la omor calificat în dosarul uciderii unei notărițe din Sibiu de către propria ei fiică. Decizia a fost luată sâmbătă, 7 februarie 2026. Adriana Viliginschi este acuzată de complicitate la omor calificat în dosarul crimei din Sibiu în care notara Codruța Notar a fost ucisă de propria fiică. Decizia arestului preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, emisă pe numele fostei concubine a lui Adrian Kreiner, a fost luată în cursul zilei de sâmbătă, 7 februarie 2026, la propunerea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Bărbații suspectați că l-ar fi ucis pe afaceristul Adrian Kreiner au fost prinși Fosta iubită a lui Adrian Kreiner a fost arestată preventiv pentru 30 de zile Vă reamintim că vineri, 6 februarie 2026, fosta iubită a lui Adrian Kreiner a fost reținută a fost reținută de autorități, fiind cercetată pentru complicitate intelectuală. Potrivit anchetei, Adriana Viliginschi ar fi jucat un rol în pregătirea și acoperirea crimei din Sibiu. Datele din dosar arată că femeia ar fi furnizat informații de ordin tehnic fiicei victimei, precum și sfaturi legate de administrarea unei combinații de sedative și dezactivarea sistemului de supraveghere din casă. Aceasta ar fi participat activ la derularea planului, inclusiv prin acordarea unui sprijin moral legat de comiterea faptei, notează Stiripesurse.ro. Fiica victimei se află și ea în arest preventiv. Autorul recomandă: Ultimul dintre ucigașii omului de afaceri sibian Adrian Kreiner a fost adus în țară, din Indonezia Fiica lui Adrian Kreiner solicită ucigașilor omului de afaceri DAUNE de 3 milioane de euro. Inculpații nu recunosc crima Casa în care a fost UCIS omul de afaceri Adrian Kreiner, scoasă la vânzare. Cum arată și cât costă reședința în care a avut loc crima Greșeala care i-a adus acuzația de ucigaș de milionar unui muncitor în construcții nevinovat. Încătușat și bătut, deși aveau INTERCEPTĂRI fără dovezi
Șeful DNA, despre cele mai grele dosare instrumentate în timpul mandatului său: Au fost dosarele care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public
Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice. „Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii. Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu. „Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție. „E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag.
Savonea, apel către Bolojan pentru respectarea independenței justiției
Într-un comunicat semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se arată că „în exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept”, Instanța Supremă exprimă „îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” pe care premierul Ilie Bolojan a adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. „Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în comunicatul semnat de președintele ICCJ. Potrivit sursei citate, Curtea Constituțională „nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”. „Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se mai arată în comunicat. Scrisoarea lui Bolojan către CCR Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
Un judecător CCR neagă existența unui grup de rezistență în CCR și avertizează asupra riscurilor sancțiunilor politice
Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a respins public ideea existenței unui „grup de rezistență” în interiorul CCR, care ar acționa la comandă politică sau din interese externe, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Voturi de conștiință, nu decizii dictate din exterior Întrebat direct dacă în CCR există judecători care răspund unor comenzi politice, Dragoș a declarat că nu crede într-un astfel de scenariu. Potrivit acestuia, fiecare judecător votează conform propriei conștiințe și propriei interpretări juridice, chiar dacă, în dosarele cu miză mare, pot apărea diferențe de viziune sau blocaje temporare. „Nu cred că există așa ceva. Vă spuneam, colegii fiecare votează în funcție de propria concepție și în funcție de propria conștiință. Dacă ele se aliniază într-o direcție sau alta și avem o ruptură sau o scindare în modul cum privim lucrurile în cadrul curții, asta este, dar nu înseamnă neapărat că sunt controlați din afară.” Judecătorul a subliniat că aceste divergențe nu trebuie confundate cu influențe externe și că, în ansamblu, Curtea Constituțională funcționează, inclusiv după episoade tensionate care au atras atenția publică. „Deci eu n-aș putea să spun acest lucru. Și curtea funcționează în celelalte cazuri. Se împotmolește în acele legi care sunt cu miză foarte mare. Dar și acolo are capacitatea să funcționeze și sunt ferm convins că va depăși acest impas. Dar dincolo de acest lucru, restul lucrurilor merg bine. Deci nu aș putea să spun că există blocaj la Curtea Constituțională.” Sancțiuni pentru judecători, deja prevăzute de lege Referitor la proiectul de lege aflat în Parlament, care propune sancțiuni mai dure pentru judecătorii CCR, inclusiv posibilitatea revocării pentru absențe repetate, Dacian Dragoș a afirmat că actualul cadru legal oferă deja instrumentele necesare. „Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curții Constituționale, pentru că există mecanismele și în regulament și în lege pentru astfel de lucruri. Există și răspundere disciplinară a judecătorilor și pentru a acoperi chiar și aceste cazuri. Dacă este repetată această omisiune de a participa la ședințe, se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Acesta a explicat că există răspundere disciplinară, sancțiuni prevăzute în regulament și chiar posibilitatea încetării mandatului în caz de imposibilitate prelungită de exercitare a funcției, fără a fi nevoie de modificări legislative. Riscul politizării Curții Constituționale Judecătorul CCR a avertizat că introducerea revocării de către autoritățile care numesc judecătorii ar afecta grav independența Curții. În opinia sa, o astfel de măsură ar transforma CCR într-o instituție vulnerabilă la presiuni politice directe, subminând rolul său constituțional. „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curții Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit. Și atunci vă dați seama că Senatul, Camera Deputaților, majoritatea de acolo sau Președintele care este, controlează câte trei judecători din Curtea Constituțională, dar cu adevărat îi controlează, pentru că atunci s-ar putea să îi poată și revoca. Ori să distrugă independența Curții prin această măsură”, a declarat judecătorul. De asemenea, Dragoș a atras atenția că extinderea atribuțiilor președintelui CCR în materie de sancțiuni ar putea deschide calea unor posibile abuzuri, dacă aceste competențe ar fi exercitate cu rea-credință. „Plus, din câte am văzut proiectul acela, s-ar mări foarte mult deciziile sau capacitatea de a decide într-un fel sau altul a Președintelui Curții Constituționale, care iarăși poate să ducă la abuzuri dacă este execitată cu rea-credință această competență. Deci, nu aș fi în favoarea unei modificări a legi, ci numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcționarea curții, dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are, sigur, argumentele sale.”
Georgescu cere desecretizarea documentelor legate de anularea alegerilor: Nu cedez
Declarațiile au fost făcute luni dimineață. „Eu spun că oamenii fericiți nu-și pierd timpul rănindu-i pe alții, răul vine de la cei nefericiți, frustrați, mediocri, adică clasa politică (…) Clasa politică dă testul fariseismului pentru a sublinia că obediența pentru ea este lege”, a declarata Călin Georgescu. El a mai spus că „suferința este o încercare de mântuire” și a continuat să atace clasa politică. „Văzând cum arată acum țara cu foarte multă suferință (…) o Românie izolată în plan internațional, eu alături de poporul român transmit clasei politice că e bine să se întoarcă la popor ca să-l slujească așa cum au făcut înaintașii”, a adăugat fostul candidat. În „numele poporului român”, Georgescu a solicitat desecretizarea tuturor documentelor și ședințelor care au legătură cu anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Fostul candidat s-a referit la toate documentele apărută din noiembrie 2024, inclusiv discuțiile din CSAT, CCR și notele serviciilor secrete. „Eu nu cedez, nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu, prefer o zi de lup decât o viață de jigodie”, a precizat Călin Georgescu. Călin Georgescu a fost luni la Tribunalul București pentru a depune o contestație. El a fost trimis în judecată de procurorii parchetului general pentru acuzația de propagandă legionară.
Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală
Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.