(DOCUMENT) Soțul consilierei lui Ilie Bolojan critică legea salarizării a lui Bolojan: Proiectul este inacceptabil

Judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, Bianca-Teodora Firezar, scrie că „orice reducere a remumerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unor reduceri generale a salariilor funcționarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căruia multe salarii sunt majorate substanțial. Magistratul spune că, potrivit CJUE, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, în contextul socio-economic, pentru a le oferi magistraților independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care le-ar putea dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Judecător la Tribunalul București, Alin Bodnar susține că un magistrat cu grad de tribunal 12 ani vechime va ajunge la un total de 23.567 brut și un net de 13.787 lei, mai mic față de cel de 15.554 lei net de acum. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C 49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Exemplu grad de tribunal 12 ani vechime. 4.85*4100=19.885 lei. Care se majorează cu 7.5% la gradația 1, cu 5% la gradația 2 și cu încă 5% la gradația 3. Iese un total de 23.567 lei brut și un net de 13.787 lei fata de 15.554 lei net acum”, scrie judecătorul Bodnar. Judecătorul Alin Bodnar este căsătorit cu Bianca-Teodora Firezar, consiliera lui Ilie Bolojan de la Palatul Cotroceni, adusă de la Oradea, când acesta era președinte interimar. Judecătorul Alin Bodnar de la Tribunalul București, secretarul general al Forumului Judecătorilor din România a fost și printre cei 800 de foști si actuali magistrați care au semnat lista de susținere după reportajul Recorder (link Gândul)
Temutul infractor român Vasile Rodideal a fost extrădat în România

Vasile Rodideal a fost în sfârșit extrădat în România. Interlopul a fost condamnat, în România, la 12 ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea, fără drept, de muniție destinată armelor de război, instigare la omor și instigare la deținere de bancnote false, potrivit Poliției Române. Vasile Rodideal, originar din Republica Moldova, a fost arestat la Moscova, a transmis agenția RIA Novosti, care citează documente judecătorești. Acesta era căutat de Interpol, de peste 10 ani. Rodideal, most wanted Acesta a reușit să fugă de autoritățile române în octombrie 2009, pe vremea când era judecat în mai multe dosare. Rodideal a fost dat în urmărire internațională și, ulterior, acesta a ajuns în vizorul Interpolului, pe lista „celor mai căutați infractori”. Deși avea interdicție de a ieși din țară, Vasile Rodideal a părăsit România și a trăit ascuns mai mulți ani, potrivit documentelor instanței. Acesta a plecat în Rusia, unde a trăit sub numele de Vasili Ivanovici Kravtsov, și a obținut chiar și un pașaport cu acest nume în 2018. Asasinat de desene animate Vasile Rodideal a fost condamnat la 15 ani de închisoare. În 2005 a plănuit asasinarea fostului său partener de afaceri, interlopul ieşean, Tiberiu Cristodorescu. Basarabeanul și complicele său Dumitru Chetranu au luat legătura cu doi cetăţeni din Republica Moldova. Unul dintre ei un fost poliţist, pentru a face rost de o bombă artizanală, pe care să o pună în mașina afaceristului interlop Tiberiu Francisc Cristodorescu. Vasile Rodideal și complicele său au urmărit vreme de o lună de zile momentul propice pentru a pune bomba în mașina afaceristului, însă nu au reușit. La acea vreme Cristodorescu locuia pe aceeaşi strada cu Liviu Zanfirescu, fost şef al Poliţiei Iaşi, iar prin zonă patrulau aproape continuu maşini de Poliţie. Rodideal a recurs apoi la oaltă soluție pentru a-l asasina pe Tiberiu Francisc Teodorescu. Acesta i-a comandat lui Dumitru Chetranu să-i facă rost de un pistol-mitraliera de tip UZI şi de 48 de cartuşe folosite de KGB, de tipul celor care explodează în momentul în care ating ţinta, n-a mers. Recomandarea autorului: Temutul infractor român Vasile Rodideal a fost CAPTURAT la Moscova. Urmărit internațional și condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare
Ilie Bolojan pierde și procesul cu ÎCCJ, în ziua demiterii de către Parlament. Ce amendă trebuie să plătească

Magistrații Curții de Apel București au decis astăzi să dea dreptate Curții Supreme de Justiție, în procesul intentat Guvernului Ilie Bolojan pe tema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Completul de contencios al Curții de Apel a hotărât să admită cererea de chemare în judecată a Curții de Supreme de Justiție, contradictoriu cu pârâţii Guvernul României și Ministerul de Finanțe. Magistrații au obligat Guvernul și ministerul de Finanțe să emită actele administrative şi să efectueze toate demersurile bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei (ÎCCJ) a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Juddecătorii au stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta„. Decizia nu este însă definitivă. Părțile au drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii”.
Divorț cu Velázquez: unul dintre cei mai bogați spanioli, denunțat de soție că ascunde un tablou în micul său palat din Madrid

Un divorț între un magnat al oțelului și fosta sa soție a ajuns în atenția instanței din Madrid, după ce cei doi au început să își dispute un tablou atribuit lui Velázquez. Judecătorul a decis ca lucrarea să fie păstrată temporar la Muzeul Prado, până la finalizarea procesului, într-un caz care implică acuzații de însușire necuvenită și probleme fiscale, notează El Pais. Există cupluri care, la divorț, se ceartă pentru animale de companie sau pentru cărți. Există însă și cazuri în care disputa este pentru un Velázquez. José María Aristrain de la Cruz, una dintre cele mai bogate persoane din Spania, a fost reclamat de fosta sa soție pentru că ar fi păstrat un tablou atribuit lui Velázquez în palatul său din Madrid. Femeia susține că lucrarea i-a fost oferită cadou și că îi aparține în cadrul partajului, deși tabloul se afla în continuare în reședința magnatului. Potrivit unor surse apropiate cazului, un judecător din Madrid a ordonat Ministerului Culturii să găsească un loc unde tabloul să fie păstrat până la finalizarea litigiului, iar Guvernul a ales Museo del Prado. Din 17 martie, pictura se află în depozitele pinacotecii. Unul dintre puținele tablouri de Velázquez aflate în mâini private În decembrie 2007, sala Retiro din Madrid a scos la licitație unul dintre puținele tablouri de Velázquez aflate în mâini private. Este vorba despre un portret al regelui Filip al IV-lea al Spaniei, replică, cu variații, a celui expus la Muzeul Prado, în aceeași sală cu Las Meninas. Monarhul apare în picioare, aproape în mărime naturală, îmbrăcat complet în negru, într-un costum sobru, la aproximativ 20 de ani. Prețul de pornire era de 2,5 milioane de euro. Suma nu era mare pentru o astfel de lucrare, însă starea de conservare era deficitară, iar atribuirea către Velázquez fusese dificilă. Deși existau îndoieli, casa de licitații a prezentat rapoarte care susțineau autenticitatea. În 2000, potrivit presei, profesorul Peter Cherry, de la departamentul de Istoria Artei al Trinity College din Dublin, afirma că „se detectau în operă detalii caracteristice pensulației pictorului și ale intervențiilor sale precise, specifice lucrărilor realizate de Velázquez în primii ani la Madrid”. Publicația ABC relata că și Carmen Garrido considera, într-un articol din revista Goya, că portretul este o replică autografă a tabloului de la Prado. Un fost director al muzeului, Alfonso Pérez Sánchez, îl considera operă a lui Velázquez, „dar foarte deteriorată și restaurată stângaci”. De asemenea, Enrique Valdivieso a susținut atribuirea lucrării lui Velázquez. Cu toate acestea, licitația a eșuat. Nici statul nu a licitat pentru tablou. În 2015, casa de artă Isbilya, din Sevilla, a scos din nou tabloul la licitație, de această dată cu un preț de pornire de 750.000 de euro. De această dată a existat un cumpărător. Deși identitatea nu a fost făcută publică, lucrarea a fost achiziționată de atunci soția lui Aristrain, Gema Navarro, cu care acesta era căsătorit a doua oară. Achiziția a fost realizată cu banii lui, într-un moment în care acesta era deja vizat de o anchetă pentru fraudă fiscală. Pentru Aristrain, banii nu au fost niciodată o problemă. La doar 26 de ani, a moștenit averea lui José María Aristrain Noain. Născut în Argentina, acesta s-a întors în Țara Bascilor, de unde provenea familia sa, și în anii ’40 a înființat o turnătorie. Afacerea cu oțel a avut un succes remarcabil. În 1980, când pentru prima și singura dată în Spania au fost publicate declarațiile de venit, era al doilea contribuabil din țară, după José María Ruiz-Mateos. Amenințat de ETA (organizație separatistă bască), a refuzat să plătească așa-numitul „impozit revoluționar”. În 1986 a murit într-un accident de elicopter în circumstanțe neclare, în timp ce survola Coasta de Azur. Un imperiu moștenit La doar 26 de ani, fiul a preluat imperiul și a dezvoltat o preocupare constantă pentru securitate și discreție. Vânătoarea, mașinile și coridele se numără printre pasiunile sale. Aristrain și-a condus afacerile fără a apărea frecvent în public. În 1997 a intrat în Aceralia, în contextul privatizărilor inițiate de guvernul lui José María Aznar. În 2006, grupul indian Mittal a lansat o ofertă publică de preluare, iar Aristrain, care a susținut această mișcare, a rămas cu 3% din ArcelorMittal. A devenit unul dintre principalii acționari ai celei mai mari companii siderurgice din lume. Revista Forbes l-a plasat în acel an pe locul 10 în topul celor mai bogați spanioli, cu o avere de 1.200 milioane de euro. În prezent, aceasta este estimată la 1.400 milioane. Tabloul a intrat în colecția sa de artă. Aristrain colecționează și automobile, inclusiv un Ferrari 250 GTO, un model legendar produs în doar câteva exemplare în anii ’60, evaluat la peste 50 de milioane de euro. Deține unul dintre cele mai mari latifundii din Spania, Valdepuercas, în Cáceres, un palat în Sevilla, o fermă unde crește tauri de coridă, un întreg cvartal în apropierea străzii Génova din Madrid, care include fosta ambasadă britanică, o vilă în Somosaguas, un iaht de 55 de metri și un fost remorcher transformat în navă de agrement, numit Steel. Cu toate acestea, Aristrain și-a mutat în urmă cu 20 de ani rezidența fiscală în Gstaad, Elveția, iar operațiunile Arcelor au fost impozitate în Luxemburg. Statul spaniol nu a încasat niciun euro și a declanșat o anchetă. Cazul s-a prelungit ani de zile În 2011, Parchetul pentru Infracțiuni Economice din Madrid a depus o plângere împotriva sa, iar, la ordinul judecătorului, pe 21 iunie din acel an, au avut loc percheziții în locuințele și birourile sale. Parchetul îl acuza că și-a simulat rezidența în afara Spaniei pentru a frauda statul cu 211 milioane de euro. Este o sumă care, prin valoare, îl plasa la nivelul litigiilor marilor corporații. „Această schimbare a domiciliului fiscal în Elveția, începând din 2006, nu corespunde realității, având ca unic scop evitarea plății impozitului pe venit (IRPF) și a impozitului pe avere care îi reveneau ca rezident în Spania”, a susținut Avocatura Statului. Cazul s-a prelungit ani de zile. Când, în cele din urmă, a ajuns în instanță, în 2023, Aristrain s-a prezentat în
Apărarea lui Plahotniuc contestă condamnarea de 19 ani și acuză că verdictul a fost fabricat

Avocații lui Plahotniuc anunță că vor contesta decizia instanței, pe care o consideră „profund ilegală” și „vădit netemeinică”, potrivit zdg.md. Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, susține că verdictul a fost influențat de „presiune publică și conveniență instituțională”: „Această hotărâre nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale grave”, a declarat Rogac. El a susținut că verdictul ar fi fost influențat de „presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă”. Apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale Avocatul a mai afirmat că instanța ar fi fost constituită cu încălcarea legii, invocând incompatibilități în compunerea completului de judecată. În acest context, apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale, inclusiv internaționale, pentru anularea sentinței. „Prezumția de nevinovăție și dreptul la un tribunal independent nu sunt lozinci, ci garanții fundamentale care nu pot fi sacrificate pentru un verdict prestabilit”, a mai transmis Rogac. Informații de context Vladimir Plahotniuc a fost condamnat miercuri, 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare, în dosarul penal în care a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au făcut parte și judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider politic pe toate capetele de acuzare, în cadrul unui cumul de infracțiuni. Totodată, a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, fiind dispusă recuperarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile acestuia. Procurorii solicitaseră o pedeapsă mai severă, de 25 de ani de detenție Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, la aproximativ șapte luni de la extrădarea sa în Republica Moldova. Plahotniuc a refuzat să fie escortat în sala de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru. Cazul Plahotniuc rămâne unul dintre cele mai importante dosare de corupție și criminalitate organizată din Republica Moldova din ultimii ani, iar evoluția sa în instanțele superioare este așteptată cu interes atât pe plan intern, cât și internațional.
Elon Musk, chemat la Paris de procurorii francezi pentru a fi audiat

Elon Musk a fost chemat de procurorii francezi. Miliardarul american trebuie să explice acuzațiile care i se aduc comportamentului utilizatorilor de pe X. Proprietarul platformei de socializare i s-a comunicat că au fost răspândite materiale cu abuz sexual împotriva minorilor. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că a fost distribuit și conținut „deepfake” cu tentă sexuală. Alături de Elon Musk a fost chemat și fostul director executiv, Linda Yaccarino, într-un caz de investigație de către o unitate de investigație a infracțiunilor cibernetice. Cel mai bogat om al lumii trebuie să acorde interviuri în mod „voluntar”. Nu este însă cert dacă Musk sau Yaccarino se vor deplasa la Paris. Un purtător de cuvânt de la X a refuzat să răspundă la întrebările publicației Associated Press. „Aceste interviuri voluntare cu directorii au scopul de a le permite să își prezinte poziția cu privire la fapte și, după caz, măsurile de conformitate pe care intenționează să le implementeze”, au declarat procurorii. „În această etapă, desfășurarea acestei anchete face parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea faptului că platforma X respectă legislația franceză, în măsura în care operează pe teritoriul național.”, au mai spus aceștia, potrivit The Guardian.
CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala

Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
Cristina Chiriac este noul Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Noul Procuror General al ÎCCJ a oferit și o declarație cu privire la preluarea mandatului. „Cu ocazia învestirii mele în funcția de Procuror General, doresc să exprim profunda recunoștință pentru încrederea acordată și să reafirm angajamentul ferm față de valorile fundamentale ale statului de drept. Preluarea acestei responsabilități reprezintă nu doar o onoare, ci și o misiune deosebit de importantă, care implică responsabilitate, echilibru și determinare. Activitatea Ministerului Public trebuie să se desfășoare în mod constant sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului, în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu”, a declarat Cristina Chiriac, în comunicatul transmis, miercuri, de ÎCCJ. Chiriac a precizat că prioritatea mandatului său este „ consolidarea încrederii publice în actul de justiție, prin asigurarea unei activități eficiente, transparente și predictibile a parchetelor”. Ea a precizat că va „susține întărirea capacității instituționale, protejarea independenței procurorilor și promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc”. Chiriac a vorbit și despre combaterea corupției. „Combaterea corupției, a infracțiunilor care constituie domeniile prioritare ale Ministerului Public, precum și a oricăror forme de încălcare a legii va constitui o direcție esențială, abordată cu fermitate, dar și cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale”, a declarat Chiriac. Ea spune că-și asumă noua funcție cu responsabilitate. „Sunt conștientă de așteptările ridicate ale societății și îmi asum această funcție cu responsabilitate, deschidere și determinarea de a contribui la consolidarea unui sistem judiciar puternic și credibil. Vă asigur că îmi voi exercita atribuțiile cu bună-credință, profesionalism și respect față de lege și cetățeni”, a declarat Chiriac. Decretele de numire ale șefilor marilor parchete au fost semnate săptămâna trecută de Nicușor Dan.