Parchetul General respinge acuzațiile procuroarei Laura Deriuș, lansate într-o emisiune TV: Afirmații lipsite de orice bază reală
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după afirmațiile făcute într-o emisiune de televiziune de procurorul Laura Deriuș, care a susținut că, de la nivelul procurorului general, i-ar fi fost propusă o oportunitate profesională superioară celei pe care o are în prezent, pentru a renunța la ieșirile publice privind situația din justiție. Într-un comunicat transmis de Biroul de informare și relații publice, instituția califică aceste declarații drept „afirmații lipsite de o bază reală” și neagă categoric existența oricărui demers de acest tip. Nu a existat un minimum exercițiu jurnalistic „Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicat. Reprezentanții Parchetului subliniază că acuzațiile puteau fi ușor verificate în cadrul emisiunii, dacă ar fi existat un minim exercițiu jurnalistic. Potrivit comunicatului, „afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită”. Nu a fost solicitat un punct de vedere oficial Parchetul General critică, de asemenea, modul în care postul de televiziune a gestionat situația, acuzând lipsa verificărilor și a solicitării unui punct de vedere oficial înainte de difuzarea acuzațiilor. „Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, se mai arată în comunicat.
Comisia Europeană dă în judecată România pentru că nu a închis și reabilitat depozitele de deșeuri
Într-un comunicat publicat, vineri, Comisia Europeană a precizat că România nu a respectat obligațiile cu privire la depozitarea deșeurilor în temeiul Tratatului de aderare a României, dar și al Directivei privind depozitele de deșeuri, adică Directiva 1999/31/CE, modificată de Directiva (UE) 2018/850. Directiva UE le impune statelor membre obligația de a lua măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu îndeplinesc condițiile de exploatare prevăzute de lege. Obligațiile sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung la adresa sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. Potrivit Comisiei, toate depozitele neconforme de deșeuri trebuiau închise și reabilitate, din iulie 2017. România a reabilitat 92 dintre ele, însă alte 15 funcționează în continuare fără „planuri clare de reabilitare”. Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. „În pofida unor progrese, autoritățile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, întrucât 9 situri nu sunt încă reabilitate. Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, inițiază o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, se arată în comunicatul publicat de Comisia Europeană. Potrivit raportului din 2025, publicat de Garda Națională de Mediu, depozitele municipale de deșeuri au fost amendate cu 1.840.000 de lei de inspectori. De asemenea, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, peste 3.000 de primării au fost amendate pentru neconformități, printre care și transporturile nedeclarate de gunoi.
Stenograme: E soarta lui BOLOJAN în joc. Lupta din PNL dintre Ilie Bolojan și Hubert Thuma descrisă în interceptările din dosarul avocatei PNL
Avocata, membră PNL până ieri, încerca să obțină bani de la un om de afaceri, martor în dosar, pentru campania candidatului PNL la alegerile din decembrie. Acesta descria în discuțiile cu investigatorul sub acoperire situația delicată în care se află premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan. Citește AICI și despre Stenograme: „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan, să vă rezolv pe voi”. Avocata PNL cerea bani pentru campania lui Ciucu și îi spunea omului de afaceri că „Ilie îi va rămâne dator moral profund” Unul dintre episoadele redate în referat surprinde o discuție în care Georgescu vorbește despre presiunea financiară a campaniei („N-avem bani! Sîntem terminați!”) și solicită sprijin „cu contract de donație sau direct cu bani cash”. Georgescu leagă explicit rezultatul lui Ciprian Ciucu de poziția lui Ilie Bolojan în partid, invocând amenințarea „Hubert”, președintele consiliului județean Ilfov. Contex: În spațiul public se vorbește de mai mult timp că Hubert Thuma încearcă formarea în cadrul PNL a unei mase critice pentru ca Ilie Bolojan să piardă susținerea partidului. În luna decembrie, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei, conducerea PNL l-a înlocuit pe Thuma din postura de coordonator al PNL București-IIlfov cu Ciucu. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Suntem umăr la umăr, mă, cu BĂLUȚĂ și vrem să-l batem. Și vreau să mă ajutați. N-avem bani! Sîntem terminați! Nu știu, cu contract de donație sau direct cu bani cash, direct la CIUCU. Da’ ajutați-ne în …[cuvânt obscen]… mea, c-avem șanse să punem primar. Mai sînt două săptămâni jumate. Și îl ajutați practic pe BOLOJAN, că dacă pică bine cu CIUCU (..) HUBERT îl dă afară din partid. Îl trimite acasă. Și avem patru președinți de sectoare: 1, 2, 3, 4 și 5 care… 5-ul mai puțin, fac blat… cu BĂLUȚĂ, că învinge HUBERT. D-aia te-am chemat: să ne ajuți, că n-avem bani! Deloc, deloc, deloc, deloc! Și are șanse, e deja umăr la umăr cu… cu BĂLUȚĂ. E așa! Nu e în spate rău. Dar ăla are bannere. Romii nu mai vor să-mi vină. Cămătarii nu mai vor să-mi vină. Machedonii… Să mă ajute și JEAN, că JEAN poate, are relații, are putere: și cu telefoane, cu oameni de afaceri, să vorbească la relații și la prietenii lui din București. Că JEAN …[neinteligibil – vorbesc în același timp]…(…) „Nu este despre Ciucu, cât e despre Bolojan. Dacă pică Ciucu…” Într-un alt segment din aceeași zi, Georgescu revine cu ideea că miza principală a legerilor din decemrie ar fi, de fapt, Bolojan, nu Ciucu, și face referire la lipsa banilor și la cheltuieli mari de campanie (în dialog apare și o acuzație la adresa lui „Bode”, formulată ca afirmație a interlocutoarei, nu ca fapt stabilit): GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: …îi face contract legal, pă firma, ca să n-apară el. Cu problema să apară el! Că CIPRIAN nu vrea să primească bani de la oameni pe care nu… Pe firmă, ai vreo firmă? Ori, dacă vrei, direct! Cum vrei tu, numai… Da’ n-avem deloc, pentru că BODE a furat 20.000.000 de euro, au fost panouri, au fost tot! Nu este despre CIUCU, cât e despre BOLOJAN. Dacă pică CIUCU, nu iese… „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan” Într-o altă discuție redată în referat, Georgescu enunță explicit că obiectivul ar fi să-l „pună” pe Ciucu primar și să ajungă să îi aibă „la mână” pe Ciucu și Bolojan, pentru a-și „închide datoriile” și a „rezolva” problemele discutate cu interlocutorul: GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Îți dai seama că eu sunt în depresie, dar nu mai contează asta. Eu încerc să o reglez acuma cu CIUCU s-o… să-l pun pe ăsta primar, că e aproape. Să-l am pe CIUCU la mână și pe BOLOJAN, să vă rezolv pe voi, să închid toate datoriile și să văd măi… Avocată: Bă, BOLOJAN îi pupă tălpile dacă i-l pune pă CIUCU la București Într-o altă conversație, avocata PNL reiterează cât de important este pentru Bolojan, în viziunea sa, ca Ciucu să câștige la București. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Vorbește cu CIUCU, direct! Bă, BOLOJAN îi pupă tălpile dacă i-l pune pă CIUCU la București. Ascultă-mă! Deci, dacă iese CIUCU și-l ajută JEAN, că JEAN are bani, de ce să-l pună altu’ mâna de a face pă… pă primaru’ capitalei? Toată lumea o… și NICUȘOR îl susține, nu se pune cu președintele. Poa’ să verifice, nu e vrăjeală. Ce dracu? Nu mă țin de cordășeli, direct cu CIUCU. Mai sînt două săptămâni. N-am nevoie de un leu! MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Pardon! GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: JEAN ( n.r omul de afaceri) poa’ să-l pună primar, știu ce putere are. Și vorbește direct, negociază dinainte. Și ILIE, ILIE… cred că ILIE, dacă-l ajută, ILIE, dacă JEAN acuma îi dă două – trei sute de mii, ILIE o să intre pă …[neinteligibil]… Da’ io n-am zis sume atât de bani, mari, nici măcar așa de… să pot să facă și el o donație, mică, la partid. El, dacă vrea real să se… nu, dacă poate real… (…) GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: E soarta lui BOLOJAN în joc, nu e a lui… Dar asta am înțeles! Tensiuni PNL Recent, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma (PNL) a solicitat Guvernului condus de Ilie Bolojan (PNL) „claritate și predictibilitate” în privința sumelor de la bugetul de stat care urmează să ajungă la autoritățile locale pentru investițiile deja începute. Mesajul a fost publicat pe Facebook, împreună cu un clip din 2017 în care Ilie Bolojan, atunci primar al Oradei, critica diminuarea veniturilor administrațiilor locale și vorbea despre o lovitură la adresa autonomiei locale.
Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție
Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției
Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori
Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA” „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată
DNA a prins în flagrant o avocată PNL și un general SIE autointitulat: acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție și Guvern ( Gândul)
Conform surselor judiciare citate de Gândul, avocata ar fi susținut că poate „rezolva” dosare penale aflate la DNA sau pe rolul Tribunalului București, dar și că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale din subordinea Guvernului, lăsând să se înțeleagă că ar avea influență inclusiv asupra unor angajați din Administrația Prezidențială. În aceeași acțiune de prindere în flagrant, procurorii ar fi reținut și un bărbat care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, identificat de sursele citate drept Gheorghe Iscru. Sumele și perioadele invocate în anchetă Potrivit Gândul, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata Adriana Georgescu ar fi pretins de la Paul Jean-Paul Tucan ( implicat în mai multe dosare, inclusiv „Portul Constanța” și EPPO) sume de bani, susținând că, prin intermediul unor persoane cu funcții, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând soluții favorabile în două cauze penale. Sursele judiciare citate mai arată că: pe 2 octombrie 2025 ar fi fost solicitată suma de 5.000 euro, iar ulterior ar fi fost remise 4.000 euro (06.10.2025) și 5.000 lei (24.10.2025); pe 21 noiembrie 2025 ar fi fost cerută o sumă între 100.000 și 1.000.000 euro, prezentată ca bani pentru campania electorală a unui candidat la Primăria Capitalei; în 5–6 noiembrie 2025, ar fi invocat influență la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte și angajări într-o companie națională. În paralel, anchetatorii ar suspecta că avocata l-ar fi sprijinit pe Iscru să pretindă, 500.000 euro, invocând influență asupra unor judecători și asupra procurorului-șef al DNA. În ultima săptămână, înțelegerea ar fi presupus remiterea a 120.000 euro, iar miercuri ar fi fost ridicată o ultimă tranșă de 60.000 euro, moment în care a fost realizat flagrantul. Acuzațiile Față de Adriana Georgescu a fost pusă în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la trafic de influență, iar Gheorghe Iscru este anchetat pentru trafic de influență. Procurorii ar avea în dosar înregistrări ambientale și filaje. După flagrant și percheziții, Adriana Georgescu, Gheorghe Iscru și Paul Jean-Paul Tucan ar fi fost audiați la DNA.
Povestea spectaculoasă a jafului de Crăciun care a dat peste cap Germania
Pare un scenariu de film, dar nu este: hoții au furat în liniște timp de patruzeci de ore, au furat bunuri prețioase din mii de cutii de valori, au evadat cu bani, aur și obiecte prețioase în valoare de zeci de milioane de euro de la mii de clienți din Germania. Iar acum băncile nemțești se confruntă cu noi verificări privind securitatea seifurilor, după ce unul dintre cele mai mari jafuri înregistrate vreodată a lăsat peste 3.000 de clienți în pierdere și cu o pagubă estimată la zeci de milioane de euro. Totul s-a petrecut în timpul sărbătorilor de Crăciun, când este liniște. Hoții au spart o sucursală Sparkasse din orașul Gelsenkirchen, în vestul Germaniei, și au intrat în bancă dintr-o parcare multietajată adiacentă. În jaful destul de sofisticat, bărbații au forat o gaură imensă și au pătruns în seif. Folosind echipamente profesionale, hoții au petrecut mai mult de o zi în interiorul seifului, pe timp de weekend, profitând de închiderea din timpul sărbătorilor. Acolo au deschis aproape toate cele aproximativ 3.250 de casete de valori. Poliția a fost alertată abia în primele ore ale zilei de 29 decembrie, când s-a declanșat o alarmă de incendiu. Poliția a fost testată cu alarma de incendiu Cu aproape două zile mai devreme, o altă alarmă de incendiu a adus pompierii și poliția în clădire, dar nu fusese detectată nicio activitate suspectă. După jaful teribil, analiza datelor de acces digital arată că prima cutie de valori a fost deschisă la doar câteva ore după prima alarmă, ceea ce înseamnă că hoții au stat aproape 40 de ore și au furat. Anchetatorii cred că autorii au jefuit cutiile din interiorul seifului timp de cel puțin patru ore. Imaginile de pe camerele de supraveghere arată suspecți mascați părăsind parcarea într-un Audi RS6 negru și o dubă Mercedes albă, ambele cu numere de înmatriculare furate. Într-un detaliu bizar, autorii pot fi văzuți plătind taxa de parcare pentru un vehicul în timp ce ridică bariera de ieșire pentru celălalt autoturism. 200 de polițiști germani lucrează în caz Peste 200 de ofițeri lucrează acum la caz în cadrul unei forțe speciale numite „Bohrer” sau „Mașină de găurit”. Deși valoarea totală a obiectelor furate nu a fost încă stabilită, primele estimări ale poliției o plasează în zeci de milioane de euro. Victimele le-au declarat anchetatorilor că au pierdut bunuri în valoare de până la 400.000 de euro per cutie, inclusiv numerar și aur. Sparkasse Gelsenkirchen este o casă de economii locală de dimensiuni medii , una dintre cele aproximativ 340 de creditori care deservesc aproximativ 50 de milioane de clienți germani. Banca a declarat că nu este încă în măsură să cuantifice nici pierderile totale, nici cererile individuale de despăgubire: „Nu cunoaștem conținutul casetelor de valori.” Seiful rămâne “locul crimei” și este sigilat, parțial pentru că a fost contaminat cu substanțe chimice despre care se crede că au fost folosite pentru a distruge probele criminalistice. „Ancheta merge pe toate pistele în această etapă”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Nu erau în curs anchete care vizau angajații Sparkasse. Poliția – ridiculizată, hoții – simpatizați André Dobersch, care conduce ancheta poliției, a criticat exprimările de simpatie față de hoți pe rețelele de socializare. „Aceștia nu sunt spargeri de seifuri din benzile desenate. Sunt criminali care au provocat nopți nedormite și au distrus mijloace de trai”, a spus el. Clienții afectați sunt rugați să prezinte inventare și dovada proprietății pentru cererile de despăgubire de la asigurare. Conținutul fiecărei cutii a fost asigurat doar până la 10.300 EUR. Banca a declarat că și-a modernizat sistemele de alarmă și detectare a incendiilor în ultimii doi ani, adăugând că infrastructura sa de securitate îndeplinește acum standardele industriei. Asociația Germană a Caselor de Economii și Economii a subliniat că seifurile sunt în mod normal protejate de „concepte de securitate moderne, cu mai multe straturi” și a descris incidentul de la Gelsenkirchen drept o „excepție extremă”. Experiențe anterioare În 2021, infractori au pătruns prin efracție într-o sucursală a unei case de economii din Norderstedt, lângă Hamburg, închiriind un apartament la etajul superior și făcând o gaură prin tavanul de beton. Atunci au deschis aproximativ 650 din cele 1.223 de casete de valori. Banca a estimat pierderile la aproximativ 11 milioane de euro, deși avocații clienților au estimat cifra la mai aproape de 40 de milioane de euro. Litigiile privind răspunderea și standardele de securitate sunt în curs de desfășurare. În Lübeck, Deutsche Bank a plătit despăgubiri de peste 7 milioane de euro în urma unui spargere într-un seif din decembrie 2024, care a afectat aproape 300 de clienți, cererile de despăgubire însumându-se doar câteva milioane de euro. Jaful din Gelsenkirchen are de 5 ori mai mulți păgubiți Pentru avocații care reprezintă păgubiții, Gelsenkirchen marchează o nouă escaladare. „Cel mai mare caz de până acum a fost Norderstedt”, a declarat Jürgen Hennemann, avocat specializat în asigurări. „În Gelsenkirchen numărul a fost de cinci ori mai mare. Numai această comparație arată amploarea eșecului.” Un alt avocat care pretindea că reprezintă sute de clienți, Daniel Kuhlmann, a amenințat creditorul cu „un val de procese de o amploare fără precedent”. Sparkasse a declarat că nu are cunoștință de nicio acțiune intentată de clienții afectați. Experții în securitate au criticat aparenta lipsă a unor alarme eficiente. Ulrich Weynell de la ISN Technologies a declarat că este „un scandal faptul că infractorii au putut opera netulburați timp de cel puțin 40 de ore”. Sistemele moderne, a spus el, combină sunetul, mișcarea, lumina și monitorizarea video inteligentă și sunt de obicei conectate la centre de control certificate. Casetele de valori se bazează în mare măsură pe încredere, având în vedere că multe articole sunt de neînlocuit. Afacerea este considerată pe scară largă de experții bancari ca având marjă redusă și fiind un instrument pentru fidelizarea clienților, multe bănci reducând numărul de casete de valori în ultimii ani, pe măsură ce sucursalele se închid. În timp ce Asociația Caselor de Economii din Germania a declarat că cererea a rămas stabilă, cazul Gelsenkirchen a intensificat o
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Mario Iorgulescu, despre ziua care a precedat accidentul din 2019: O succesiune de decizii greșite
Este pentru prima dată când acesta prezintă public, în mod detaliat, contextul și deciziile care au precedat evenimentul. Potrivit declarațiilor sale din interviul exclusiv, în seara respectivă se afla la o petrecere, unde intenționa inițial să rămână peste noapte. Iorgulescu a afirmat că a consumat alcool, precizând că a băut „trei, maximum patru pahare de vin” și că nu a consumat substanțe interzise, susținând că renunțase anterior la acestea în urma unei înțelegeri cu tatăl său. Acesta a declarat că fusese însoțit de un bodyguard, pe care inițial îl chemase să îl însoțească, însă ulterior l-a anunțat că nu mai este nevoie, deoarece urma să rămână la locație. Mario Iorgulescu a relatat că decizia de a pleca a fost luată după ce a fost sunat de Alex Pițurcă, care l-ar fi informat că iubita sa se afla într-un club. El a descris reacția sa ca fiind una impulsivă, generată de gelozie, și a precizat că a decis să meargă personal la club pentru a discuta cu aceasta. „Am luat decizia pe fond emoțional. Am considerat situația o trădare și am reacționat fără să mai analizez consecințele”, a spus Iorgulescu. Acesta a mai afirmat că, deși apropiații săi primiseră indicații să nu îi permită accesul la autoturism, a reușit să obțină cheia invocând un pretext, după care a plecat de la petrecere. Întrebat despre consumul de alcool și eventuale substanțe, Mario Iorgulescu a reiterat că nu a consumat droguri și că în acea perioadă încerca să își schimbe stilul de viață. De asemenea, a confirmat informația potrivit căreia autoturismul îi fusese oferit de tatăl său în urma promisiunii că va renunța la consumul de substanțe interzise. „A existat o succesiune de decizii care, privite retrospectiv, ar fi putut fi evitate”, a declarat acesta, adăugând că a rememorat de numeroase ori ziua respectivă și că își asumă responsabilitatea pentru alegerile făcute. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”.
Mario Iorgulescu: În clinici e mai greu decât în pușcărie
„Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Șase ani de zile m-am chinuit, am plătit pedeapsa”, afirmă Iorgulescu în interviul exclusiv pentru Cancan.ro, declarând că perioada petrecută în unități medicale a fost, în opinia sa, mai dificilă decât detenția propriu-zisă. El descrie experiența din clinicile în care a fost internat ca fiind una extrem de dură, lipsită de repere și de contact real cu exteriorul. „Șase ani e mult prin ce am trecut eu în clinici. Mai greu decât la pârnaie. Crede-mă că n-ai cu cine să stai de vorbă, n-ai ce să faci. Ești sedat, nu înțelegi nimic ce se întâmplă cu tine”, spune acesta. În continuare, Mario Iorgulescu susține că așteaptă ca situația sa medicală să fie luată în considerare de autorități, invocând existența unei leziuni cerebrale grave. „Bă, măcar acum să se facă dreptate. Să se ia în calcul actul meu medical, că am o leziune pe lobul frontal al creierului și e 100% ireversibilă”, declară el. El invocă inclusiv prevederi legale și drepturi fundamentale, sugerând că procesul său ar trebui suspendat din motive medicale. „Legea spune că dacă eu am actul acesta medical, procesul trebuie să se suspende pentru că ai drept la viață. Primul lucru, ai drept la viață. Procesul trebuie să se suspende până mă fac bine”, afirmă Iorgulescu. Întrebat de Dan Capatos de ce a ales tratamentul în Italia și nu în România, Mario Iorgulescu susține că în țară nu ar fi existat infrastructura medicală necesară pentru afecțiunea sa. „Pentru că nu avem clinici. Noi am descoperit boala pe care o am eu, că era din copilărie”, explică acesta. El face legătura între afecțiunea sa neurologică, comportamentul violent din trecut și stilul de viață pe care l-a avut, inclusiv practicarea sporturilor extreme. „Eu de-aia aveam ieșiri violente. Când mă mai îmbătam și mă provoca cineva, eu eram violent. Din cauza leziunilor pe creier, pentru că eu făceam foarte multe sporturi extreme și de la căzăturile în cap pe care le-am avut, multe, s-au acumulat și mi s-a creat o leziune pe lobul frontal”, mai spune Mario Iorgulescu. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”. Inreviul integral poate fi urmărit aici.