Oligarhul Plahotniuc, chemat ca martor al acuzării în dosarul în care este judecat fostul președinte Igor Dodon
De ce este acuzat Igor Dodon Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon a fost trimis în judecată pentru corupere pasivă și pentru organizarea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unei organizații criminale, fapte despre care acuzarea susține că ar fi fost comise în perioada exercitării mandatului său, în iunie 2019. Conform acuzațiilor, Dodon ar fi pretins și ar fi acceptat bani de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, între 600.000 și 1.000.000 de dolari, pentru acoperirea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului. Procurorii susțin că banii ar fi fost solicitați în contextul promovării intereselor celor doi, care ar fi urmărit controlul asupra proceselor politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și evitarea răspunderii penale în Federația Rusă. Dosarul, reluat de la zero după schimbarea unui judecător Cauza „kuliok” a fost reluată de la zero din cauza înlocuirii unui judecător din complet. Până în luna iunie, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc și Stella Bleşceaga (președintele completului). Ulterior, Ion Malanciuc a fost numit judecător al Curții Constituționale, iar ședințele au fost suspendate timp de cinci luni. Mai târziu, Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea, iar examinarea cauzei a fost repornită procedural, potrivit relatărilor din presa de la Chișinău. Examinarea dosarului continuă la CSJ, urmând ca instanța să stabilească calendarul audierilor martorilor admiși. În hotărârea de azi, instanța din R Moldova a admis audierea, ca martori ai acuzării, și a lui Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Andrei Terguța, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Andrian Albu, Lilian Carp, Andrei Harghel și Pavel Filip. Vladimir Plahotniuc, extrădat anul trecut Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în 2019, fiind vizat ulterior în mai multe dosare penale și proceduri de căutare internațională. Pe 22 iulie 2025, Plahotniuc a fost reținut în Grecia (Atena) în baza unei notificări Interpol, iar autoritățile de la Chișinău au inițiat procedurile de extrădare, iar pe 25 septembrie 2025 Plahotniuc a fost adus la Chișinău și plasat în arest.
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.
Marinescu: Sunt foarte multe probleme ale Justiției care încă își așteaptă rezolvarea
„Am o comunicare instituțională nu doar cu domnul președinte, cu domnul premier, am și cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanții magistraturii și împreună cu aceștia căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru a realiza anumite reforme absolut necesare în sistemul judiciar. Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme în ceea ce privește repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor de judecată, reducerea termenelor, foarte multe chestiuni sunt în curs de soluționare și pentru fiecare dintre ele propunem soluții care vor conduce la obiectivul final, o justiție mai bună”, a spus, la Prima TV, Radu Marinescu. El spune că a simțit aceste probleme și în timpul carierei sale de avocat, dar că în ultimii 30 de ani „Justiția a evoluat foarte mult”. „Justiția s-a transformat de la una care era sub o lupă foarte atentă a acelui mecanism MCV pe care îl cunoaștem cu toții, la o Justiție care în momentul de față are și foarte multe evaluări pozitive din partea organismelor europene, inclusiv din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul Justiției. El a spus că salută investigațiile de presă care ridică semne de întrebare: „Cu alte cuvinte, dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început, inspecția judiceară face verificări”. Întrebat dacă există corupție în Justiție, în acest moment, Marinescu a spus: „Eu cred că există corupție în societatea românescă. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”.
Rusia îl eliberează pe cercetătorul francez Laurent Vinatier într-un schimb de deținuți cu Franța
Autoritățile rusești au anunțat joi eliberarea cercetătorului francez Laurent Vinatier, condamnat anterior la trei ani de închisoare, în urma unui schimb de prizonieri cu Franța, scrie Reuters. Informația a fost transmisă de serviciul de securitate FSB și preluată de presa de stat. Agenția RIA a precizat că Laurent Vinatier, în vârstă de 49 de ani, a primit grațiere din partea președintelui Vladimir Putin. Decizia a venit după ce Franța a dispus eliberarea unui cetățean rus aflat în detenție. Este vorba despre jucătorul de baschet Daniil Kasatkin, care se afla în arest din luna iunie a anului trecut, la solicitarea Statelor Unite, în legătură cu o presupusă implicare în atacuri cibernetice. Avocatul acestuia, Frederic Belot, a declarat că Daniil Kasatkin a ajuns joi la Moscova. Cercetătorul Laurent Vinatier a primit condamnarea în octombrie 2024 pentru încălcarea legislației rusești care obligă persoanele catalogate drept „agenți străini” să se înregistreze la autorități. Pe durata detenției, el a intrat și sub incidența unei noi anchete, de această dată pentru spionaj, fapt care deschidea posibilitatea unui nou proces în perioada următoare. La finalul lunii decembrie, Kremlinul a confirmat existența unei propuneri transmise Franței în legătură cu situația lui Laurent Vinatier, după ce Vladimir Putin a declarat că va analiza cazul cercetătorului francez.
Nicușor Dan spune când vor avea loc consultările cu magistrații și referendum intern, după dezvăluirile Recorder despre justiție
Documentarul Recorder a generat un val de reacții în rândul judecătorilor și procurorilor, mulți dintre aceștia semnalând presiuni, disfuncționalități instituționale și lipsa unor mecanisme reale de dialog. În acest context, mai mulți magistrați au solicitat discuții directe cu președintele României. Referindu-se la aceste solicitări, Nicușor Dan a explicat că întâlnirile vor avea loc în cursul lunii ianuarie. „Pe magistratură, în prima parte a întrebării, mai sunt cam 30 de persoane care și-au exprimat intenția de a veni la o discuție și cărora le-am spus că ne vom întâlni în ianuarie. O să facem asta, adică o să-i contactăm pe rând și o să vedem când putem să ne întâlnim cu ei.” Șeful statului a confirmat și organizarea referendumului intern despre care vorbise anterior, precizând că este vorba despre o consultare în interiorul sistemului judiciar, nu despre un referendum național. „În ceea ce privește acele referendumuri în consultare despre care vorbeați, am spus că le facem și le facem în acest mod. O să stabilim detaliile chiar în aceste zile de început de an și, probabil, în cursul lunii ianuarie le vom organiza.” Întrebat dacă ia în calcul participarea la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, Nicușor Dan a spus că acest lucru este posibil, dar că așteaptă mai întâi date suplimentare. „O să vedeți. O să mergem la o ședință a CSM, dar aștept niște date înainte de a face acest lucru”, a conchis președintele.
Ce spune Nicușor Dan despre demersul unor parlamentari privind suspendarea sa din funcție: total neserios
Declarațiile au fost făcute după reuniunea „Coaliției de Voință”, la Paris. „Mi se pare total neserios. Adică putem să avem dezbatere pe multe lucruri, dar suspendarea, mi se pare total neserios să discutăm de subiectul ăsta”, a spus Nicușor Dan, întrebat fiind despre inițiativa anunțată de un grup de parlamentari. În contextul acuzațiilor de ingerințe în actul de justiție, șeful statului a declarat că trebuie făcută diferența între declarație politică și acțiune politică. „Trebuie să facem diferența între declarație politică și acțiune politică. O să vedem în momentul în care chiar o să începem, o să trimitem scrisori judecătorilor, o să vedem în ce măsură se încalcă Constituția. Nu cred că se încalcă în niciun fel. În momentul în care o mie de oameni din sistemul de judecată spun că este afectată chiar independența magistratului și președintele întreabă dacă e așa sau nu e așa, nu cred că se încalcă niciun fel Constituția. Mi se pare total neserios subiectul”, a declarat Nicușor Dan. În luna decembrie, senatorul Ninel Peia, din Grupul parlamentar PACE – Întâi România, a anunțat că un grup de parlamentari intenționează să inițieze procedura de suspendare a președintelui României. Potrivit acestuia, Nicușor Dan este acuzat de imixtiuni în funcționarea justiției, după ce șeful statului a vorbit despre organizarea unui referendum în rândul magistraților.
Ce urmează pentru Nicolas Maduro? Liderul Venezuelei, prezentat luni în fața unui judecător federal din New York
Informația a fost confirmată duminică de un purtător de cuvânt al Tribunalului Districtual din Districtul Sudic al statului New York, potrivit CBS News. Audierea este programată pentru ora 12:00, ora locală a New Yorkului (n.r. 19:00, ora României), și are loc la doar două zile după capturarea celor doi la Caracas, în cadrul unei operațiuni militare americane fără precedent. Potrivit informațiilor oficiale, Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost scoși cu forța din Venezuela sâmbătă, în timpul unei operațiuni militare desfășurate de Statele Unite în capitala Caracas. Cei doi au fost capturați la reședința lor și transportați inițial pe nava de război USS Iwo Jima, iar ulterior aduși cu avionul la New York pentru a răspunde acuzațiilor penale formulate împotriva lor. Aceasta este prima dată când Maduro apare în fața unei instanțe americane, în contextul unor dosare penale care vizează fapte grave investigate de justiția federală din SUA. Nicolas Maduro judecat la New York și încarcerat la Metropolitan Detention Center Nicolas Maduro a ajuns sâmbătă seară, la ora 20:52 (ora locală), la Metropolitan Detention Center (MDC), o instituție federală de detenție situată în Brooklyn. Centrul este unul dintre puținele din Statele Unite capabile să gestioneze deținuți cu grad ridicat de securitate. MDC este cunoscut pentru faptul că a găzduit de-a lungul timpului numeroși inculpați de notorietate, printre care Joaquin „El Chapo” Guzman, Sean „Diddy” Combs, Ghislaine Maxwell sau Luigi Mangione. Închisoarea din Brooklyn are o reputație extrem de proastă, fiind supranumită de-a lungul anilor „Iadul pe Pământ”. Instituția a fost vizată de multiple sesizări privind lipsa de personal, violența internă și condițiile dure de detenție. În prezent, aproximativ 1.200 de deținuți sunt încarcerați aici, majoritatea în așteptarea proceselor federale, după închiderea Centrului Corecțional Metropolitan din sudul Manhattanului. Cazul lui Nicolas Maduro judecat la New York este considerat unul istoric, cu implicații majore atât pe plan juridic, cât și geopolitic, urmând să fie atent monitorizat de comunitatea internațională.
Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev
În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor. Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică. Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare. În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Anchetă de corupție în Ucraina. Activitatea NABU ar fi fost blocată de forțele de securitate
Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat sâmbătă că anchetatorii săi s-au confruntat cu piedici serioase în timpul unor acțiuni oficiale de investigare. Potrivit instituției, ofițeri ai securității statului au intervenit în cadrul unei anchete care vizează posibile fapte de corupție ce implică membri ai parlamentului, scrie POLITICO. Într-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram, NABU a transmis că „angajații Direcției de Protecție a Statului se opun detectivilor NABU în timpul acțiunilor de investigație” și că „accesul detectivilor este restricționat”. Instituția a declarat că „obstrucționarea acțiunilor de investigație constituie o încălcare directă a legii”. Reprezentanții NABU au precizat că activitățile aveau loc în cadrul unui dosar penal aflat în desfășurare, sub supravegherea Parchetului Special Anticorupție. Nu au fost oferite detalii despre persoanele care au dispus restricțiile și nici despre durata acestora. În această perioadă, agențiile anticorupție din Ucraina au extins ancheta privind o presupusă schemă de mituire în care sunt implicați membri ai Radei Supreme, parlamentul țării. Sâmbătă dimineață, NABU și SAP au anunțat descoperirea unei rețele infracționale organizate, formată inclusiv din parlamentari în funcție, care ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor decizii legislative. Anchetatorii susțin că mecanismul funcționa în mod repetat și că ar fi implicat și alți intermediari. Autoritățile nu au făcut publice numele parlamentarilor vizați și au transmis că informații suplimentare vor apărea după încheierea anchetei. Procurorii analizează mai multe voturi și posibile beneficii ilegale, fiecare caz urmând să fie evaluat conform legii, scrie POLITICO. NABU a fost creată după protestele din Maidan din 2014 și este considerată de partenerii occidentali ai Kievului un element esențial în lupta împotriva corupției.