Procurorii cer o condamnare de 25 de ani pentru Vladimir Plahotniuc în dosarul Frauda bancară
Acuzațiile aduse includ crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Ședința de luni a avut loc la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fără prezența inculpatului, care a refuzat să se prezinte în instanță. În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul Alexandru Cernei a prezentat un rezumat al probelor administrate în dosar, susținând că acestea demonstrează vinovăția lui Plahotniuc pentru cele cinci capete de acuzare, urmând ca instanța să stabilească o pedeapsă cumulată de 25 de ani, scrie Ziarul de Gardă. „Inculpatul este acuzat de cinci infracțiuni distincte. Am prezentat analiza probelor și solicităm stabilirea unei pedepse definitive prin cumul total al pedepselor, în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat Cernei. Apărătorul lui Plahotniuc, avocatul Lucian Rogac, a contestat solicitarea, afirmând că pedeapsa cerută are un caracter politic și nu se bazează pe probe solide. „Considerăm că toate acuzațiile sunt nefondate și că pedeapsa solicitată de procurori este maximul legal posibil, impus politic”, a declarat Rogac. Vladimir Plahotniuc, supranumit „Al Capone din Grozești”, nu a fost cercetat penal în perioada în care deținea putere politică în Republica Moldova. După pierderea influenței în 2019, a fugit din țară, revenind în septembrie 2025 în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. În prezent, alte cinci dosare sunt în faza de urmărire penală, iar unul este examinat în instanță. Pe lângă dosarele din Republica Moldova, Plahotniuc este vizat de anchete internaționale în Federația Rusă, România și Grecia, fiind acuzat de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri și fals în acte. Decizia instanței în dosarul „Frauda bancară” este așteptată să stabilească un precedent important pentru justiția moldovenească și pentru lupta împotriva corupției la nivel înalt.
Italia votează modificarea Constituției. Cât de mult înseamnă votul pentru guvernarea Meloni?
Giorgia Meloni s-a așezat la microfon, săptămâna aceasta, între un rapper popular și un antrenor personal devenit podcaster pentru a-i îndemna pe italieni să voteze pentru un sistem judiciar pe care l-a promis că va fi „mai just” pentru toți. Și partidele de opoziție au fost ocupate, calificând reforma „istorică” propusă de guvernul de dreapta drept o amenințare la adresa democrației și transformând-o într-un vot de protest împotriva guvernării lui Meloni. La putere de trei ani și jumătate, aproape de un record într-o țară a coalițiilor șubrede, Meloni se mândrește cu faptul că aduce stabilitate în Italia. Dar, pe măsură ce acest referendum a devenit din ce în ce mai personalizat, s-ar putea confrunta cu prima sa înfrângere semnificativă, scrie BBC. „Vrea să câștige. Dacă pierde, va exista un impact și înțelege asta”, explică politologul Roberto D’Alimonte de la Universitatea Luiss. „Trebuie să-și mobilizeze alegătorii pentru a avea o șansă mai bună de a câștiga această cursă. Dar va fi extrem de dificil”. Cine pierde / cine câștigă? Demisionează Meloni? Nu există o prezență minimă la vot pentru acest tip de referendum – tabăra cu cele mai multe voturi în două zile de vot câștigă. Campania „nu” are deja sprijinul sindicatelor. Sondajele recente au sugerat că participarea scăzută i-ar favoriza pe cei care se opun reformei. Meloni și-a prezentat pledoaria pentru „da” cu entuziasmul caracteristic. Ea a spus că schimbările în modul în care funcționează judecătorii și procurorii din Italia ar face sistemul „mai meritocratic, mai responsabil, mai eficient”. Ea a susținut, de asemenea, că adversarii ei transformă toate acestea într-un referendum asupra guvernării sale doar pentru că nu pot critica reforma în sine. În orice caz, Meloni a precizat clar că nu va demisiona. „Dacă votați «nu» astăzi doar pentru a o trimite pe Meloni acasă, veți ajunge să o păstrați atât pe Meloni, cât și un sistem judiciar care nu funcționează”, a spus prim-ministrul.
Marinescu nu a fost prezent la discuția prin care s-au luat bani de la justiție
„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX. Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate. „Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției. Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate. „Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu. Când ar putea primi banii magistrații Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante. „Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu. Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură. „Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.
Radu Marinescu, Ministrul Justiție: Brățările electronice și noile penitenciare sunt esențiale pentru reintegrarea deținuților
Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul. Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu. De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.” Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.
„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
Tudor Chirilă îi dă indicații lui Nicușor Dan în privința numirilor din justiție: Să vă asumați înseamnă să nu îi numiți”
Tudor Chirilă intervine în scandalul numirilor în justiție și îi dă indicații președintelui lui Nicușor Dan, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale. Mai exact, îi explică șefului satului ce ar trebui să însemne asumare în această speță. «Nicușor Dan… răspunsul cu „îmi asum numirile pe care le voi face” nu înseamnă nimic. Și dumnevoastră știți foarte bine asta. Ce e aia îmi asum? Care e, concret, prețul plătit pentru o numire care favorizează corupția, infractorii sau sistemul nefuncțional din justiție? Din punctul dumneavoastră de vedere nimic. Așa că e simplu: să vă asumați înseamnă SĂ NU ÎI NUMIȚI»!, a scris Tudor Chirilă, pe Facebook. Tudor Chirilă / FOTO – Facebook Mai multe organizații, în frunte cu Declic, au organizat vineri, de la ora 18:30, un protest în fața Palatului Cotroceni. Manifestanții se opun propunerilor făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, DIICOT și DNA. Aceștia îi cer președintelui Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire și susțin că persoanele propuse sunt „toxice” pentru independența justiției. La un moment dat, șeful statului a ieșit în fața Palatului Cotroceni și a discutat cu protestatarii… „Ce pot să vă spun eu este că veți vedea rezultatele acestor numiri în 6 luni de când sunt numiți. Oamenii trebuie să vină să cunoască instituția și oamenii cu care lucrează acolo. Eu mă voi întâlni periodic cu ei. Știți bine că prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului care nu s-a corelat cu CCR. Eu vă încurajez, în afară de a vă informa din presă, să discutați cu oameni din sistemul de Justiție,” a declarat Nicușor Dan. Autorul mai recomandă: Referendumul pe justiție propus de Nicușor Dan, contestat de un judecător CSM: „Nu are niciun suport legal” CTP îl acuză pe Nicușor Dan de „complicitate” cu PSD. „I-o fi luat Dumnezeu mințile?” Fața nevăzută a justiției. Cum arată arhiva unei judecătorii. Imagini făcute publice de un membru CSM
Inteligența Artificială, acuzată că a determinat un bărbat să se sinucidă. Compania Google, dată în judecată
Familia unui bărbat care s-ar fi sinucis ca urmare a unui sfat oferit de asistentul de Inteligență Artificială Gemini, a dat în judecată Google, potrivit Le Figaro. Conform procesului intentat la o instanță federală din California, Gemini i-a sugerat lui Jonathan Gavalas, în vârstă de 36 de ani, să „treacă” din lumea fizică în lumea digitală pentru a se alătura „soției” sale digitale, personajul întruchipat de chatbot. Procesul a început miercuri. Incidentul s-a produs în luna octombrie. Un manager de vânzări al unui IMM cu sediul în Florida s-a baricadat în casa sa, la sfatul lui Gemini, și apoi și-a tăiat venele, Această tragedie s-a produs după câteva săptămâni de interacțiuni cu asistentul virtual. Gemini s-a adresat utilizatorului ca între membrii unui cuplu, numindu-l „iubirea mea” sau „regele meu”, conform unor fragmente din conversații citate de familie. De asemenea, asistentul virtual i-a dat bărbatului mai multe ordine bizare. L-a convins să cumpere ilegal arme pentru a ataca un camion care nu exista și i-a spus că este monitorizat de Guvern. În plus, i-a cerut să ia cu asalt un laborator pentru a fura planurile unui robot Familia solicită despăgubiri de la Google, precum și implementarea unor măsuri de securitate. În replică, firma susține că bărbatului i-a fost oferită în mod repetat opțiunea de a contacta un număr de urgență și i s-a repetat că interacționează cu un asistent virtual. „Tratăm această problemă foarte în serios și vom continua să ne îmbunătățim garanțiile și să investim în această activitate esențială”, a adăugat compania. Acuzații asemănătoare au venit și din partea familiilor unor adolescenți care s-au sinucis.
DIICOT cercetează un mare furnizor de energie pentru spălare de bani prin creșterea artificială a prețurilor la electricitate. Patru firme din grupul TINMAR, implicate
DIICOT a confirmat faptul că a declanșat urmărirea penală in rem pentru constituirea unui grup infracțional organizat, caz în care sunt implicate patru firme din grupul TINMAR, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară. Potrivit Hotnews, procurorii suspectează că firma a crescut artificial prețurile la energie pentru încasarea unor subvenții necuvenite, prin schema de plafonare-compensare. Din 2022 până în iunie 2025, toți furnizorii de energie electrică și gaze au primit compensații de la stat, pentru toate acestea statul a cheltuit peste 6 miliarde de euro. Ce s-a întâmplat cu TINMAR Tinmar Energy SA a fost înființată în 2015, ea a ajuns rapid unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România. Cu 80 de angajați, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 miliarde de lei, în plină criză, echivalentul a 1,8 miliarde de euro. Profitul în 2022 a fost de 523,7 milioane lei (100 de milioane de euro), cu 266% mai mare decât în anul precedent. În martie 2024, Tinmar Energy a primit din partea ANRE o amendă record, de 364 milioane lei, pentru manipularea pieței energiei, alături de alți trei furnizori. DIICOT efectuează urmărirea penală in rem În noiembrie 2025, în cadrul operațiunii Jupiter 4, au avut loc percheziții ale polițiștilor la patru firme din grupul TINMAR. Ele au fost suspectate că în perioada aprilie – august 2022, au desfășurat acțiuni care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat. Astfel, două dintre firme au cumpărat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a vândut-o către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup. „La nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, este înregistrată o cauză penală având ca obiect aspectele indicate în solicitare, în cadrul căreia se efectuează urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 din Codul penal, art. 273 din Legea nr. 86/2006, art. 49 din Legea nr. 129/2019, art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005”, se arată în răspunsul transmis de procurorii DIICOT la solicitarea sursei citate. La ce articole face DIICOT referire Art. 367 din Codul penal – „grup infracțional organizat”. Art. 273 din Legea nr. 86/2006 – „Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate”. Art. 49 din Legea nr. 129/2019 – „spălarea de bani”. Art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005 – „rambursări ilegale” și respectiv ”ascunderea sursei impozabile, falsul în acte contabile sau nedeclararea veniturilor”. Cine este șeful Tinmar Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro). Recomandările autorului:
Fosta iubită a lui Adrian Kreiner a fost arestată 30 de zile. Este acuzată de complicitate la omor calificat în dosarul uciderii notăriței din Sibiu
Adriana Viliginschi, fosta iubită a lui Adrian Kreiner, a fost arestată preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta este acuzată de complicitate la omor calificat în dosarul uciderii unei notărițe din Sibiu de către propria ei fiică. Decizia a fost luată sâmbătă, 7 februarie 2026. Adriana Viliginschi este acuzată de complicitate la omor calificat în dosarul crimei din Sibiu în care notara Codruța Notar a fost ucisă de propria fiică. Decizia arestului preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, emisă pe numele fostei concubine a lui Adrian Kreiner, a fost luată în cursul zilei de sâmbătă, 7 februarie 2026, la propunerea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Bărbații suspectați că l-ar fi ucis pe afaceristul Adrian Kreiner au fost prinși Fosta iubită a lui Adrian Kreiner a fost arestată preventiv pentru 30 de zile Vă reamintim că vineri, 6 februarie 2026, fosta iubită a lui Adrian Kreiner a fost reținută a fost reținută de autorități, fiind cercetată pentru complicitate intelectuală. Potrivit anchetei, Adriana Viliginschi ar fi jucat un rol în pregătirea și acoperirea crimei din Sibiu. Datele din dosar arată că femeia ar fi furnizat informații de ordin tehnic fiicei victimei, precum și sfaturi legate de administrarea unei combinații de sedative și dezactivarea sistemului de supraveghere din casă. Aceasta ar fi participat activ la derularea planului, inclusiv prin acordarea unui sprijin moral legat de comiterea faptei, notează Stiripesurse.ro. Fiica victimei se află și ea în arest preventiv. Autorul recomandă: Ultimul dintre ucigașii omului de afaceri sibian Adrian Kreiner a fost adus în țară, din Indonezia Fiica lui Adrian Kreiner solicită ucigașilor omului de afaceri DAUNE de 3 milioane de euro. Inculpații nu recunosc crima Casa în care a fost UCIS omul de afaceri Adrian Kreiner, scoasă la vânzare. Cum arată și cât costă reședința în care a avut loc crima Greșeala care i-a adus acuzația de ucigaș de milionar unui muncitor în construcții nevinovat. Încătușat și bătut, deși aveau INTERCEPTĂRI fără dovezi
Șeful DNA, despre cele mai grele dosare instrumentate în timpul mandatului său: Au fost dosarele care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public
Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice. „Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii. Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu. „Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție. „E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag.