Etichetă: Justiție

Șeful DNA, despre cele mai grele dosare instrumentate în timpul mandatului său: Au fost dosarele care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public

Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice. „Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii.  Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu. „Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”.  În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție. „E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag. 

Savonea, apel către Bolojan pentru respectarea independenței justiției

Într-un comunicat semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se arată că „în exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept”, Instanța Supremă exprimă „îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” pe care premierul Ilie Bolojan a adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026. „Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în comunicatul semnat de președintele ICCJ. Potrivit sursei citate, Curtea Constituțională „nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”. „Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se mai arată în comunicat. Scrisoarea lui Bolojan către CCR Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.

Un judecător CCR neagă existența unui grup de rezistență în CCR și avertizează asupra riscurilor sancțiunilor politice

Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a respins public ideea existenței unui „grup de rezistență” în interiorul CCR, care ar acționa la comandă politică sau din interese externe, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Voturi de conștiință, nu decizii dictate din exterior Întrebat direct dacă în CCR există judecători care răspund unor comenzi politice, Dragoș a declarat că nu crede într-un astfel de scenariu. Potrivit acestuia, fiecare judecător votează conform propriei conștiințe și propriei interpretări juridice, chiar dacă, în dosarele cu miză mare, pot apărea diferențe de viziune sau blocaje temporare. „Nu cred că există așa ceva. Vă spuneam, colegii fiecare votează în funcție de propria concepție și în funcție de propria conștiință. Dacă ele se aliniază într-o direcție sau alta și avem o ruptură sau o scindare în modul cum privim lucrurile în cadrul curții, asta este, dar nu înseamnă neapărat că sunt controlați din afară.” Judecătorul a subliniat că aceste divergențe nu trebuie confundate cu influențe externe și că, în ansamblu, Curtea Constituțională funcționează, inclusiv după episoade tensionate care au atras atenția publică. „Deci eu n-aș putea să spun acest lucru. Și curtea funcționează în celelalte cazuri. Se împotmolește în acele legi care sunt cu miză foarte mare. Dar și acolo are capacitatea să funcționeze și sunt ferm convins că va depăși acest impas. Dar dincolo de acest lucru, restul lucrurilor merg bine. Deci nu aș putea să spun că există blocaj la Curtea Constituțională.” Sancțiuni pentru judecători, deja prevăzute de lege Referitor la proiectul de lege aflat în Parlament, care propune sancțiuni mai dure pentru judecătorii CCR, inclusiv posibilitatea revocării pentru absențe repetate, Dacian Dragoș a afirmat că actualul cadru legal oferă deja instrumentele necesare. „Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curții Constituționale, pentru că există mecanismele și în regulament și în lege pentru astfel de lucruri. Există și răspundere disciplinară a judecătorilor și pentru a acoperi chiar și aceste cazuri. Dacă este repetată această omisiune de a participa la ședințe, se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Acesta a explicat că există răspundere disciplinară, sancțiuni prevăzute în regulament și chiar posibilitatea încetării mandatului în caz de imposibilitate prelungită de exercitare a funcției, fără a fi nevoie de modificări legislative. Riscul politizării Curții Constituționale Judecătorul CCR a avertizat că introducerea revocării de către autoritățile care numesc judecătorii ar afecta grav independența Curții. În opinia sa, o astfel de măsură ar transforma CCR într-o instituție vulnerabilă la presiuni politice directe, subminând rolul său constituțional. „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curții Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit. Și atunci vă dați seama că Senatul, Camera Deputaților, majoritatea de acolo sau Președintele care este, controlează câte trei judecători din Curtea Constituțională, dar cu adevărat îi controlează, pentru că atunci s-ar putea să îi poată și revoca. Ori să distrugă independența Curții prin această măsură”, a declarat judecătorul. De asemenea, Dragoș a atras atenția că extinderea atribuțiilor președintelui CCR în materie de sancțiuni ar putea deschide calea unor posibile abuzuri, dacă aceste competențe ar fi exercitate cu rea-credință. „Plus, din câte am văzut proiectul acela, s-ar mări foarte mult deciziile sau capacitatea de a decide într-un fel sau altul a Președintelui Curții Constituționale, care iarăși poate să ducă la abuzuri dacă este execitată cu rea-credință această competență. Deci, nu aș fi în favoarea unei modificări a legi, ci numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcționarea curții, dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are, sigur, argumentele sale.”

Georgescu cere desecretizarea documentelor legate de anularea alegerilor: Nu cedez

Declarațiile au fost făcute luni dimineață. „Eu spun că oamenii fericiți nu-și pierd timpul rănindu-i pe alții, răul vine de la cei nefericiți, frustrați, mediocri,  adică clasa politică (…) Clasa politică dă testul fariseismului pentru a sublinia că obediența pentru ea este lege”, a declarata Călin Georgescu. El a mai spus că „suferința este o încercare de mântuire” și a continuat să atace clasa politică. „Văzând cum arată acum țara cu foarte multă suferință (…) o Românie izolată în plan internațional, eu alături de poporul român transmit clasei politice că e bine să se întoarcă la popor ca să-l slujească așa cum au făcut înaintașii”, a adăugat fostul candidat. În „numele poporului român”, Georgescu a solicitat desecretizarea tuturor documentelor și ședințelor care au legătură cu anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Fostul candidat s-a referit la toate documentele apărută din noiembrie 2024, inclusiv discuțiile din CSAT, CCR și notele serviciilor secrete. „Eu nu cedez, nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu, prefer o zi de lup decât o viață de jigodie”, a precizat Călin Georgescu. Călin Georgescu a fost luni la Tribunalul București pentru a depune o contestație. El a fost trimis în judecată de procurorii parchetului general pentru acuzația de propagandă legionară.

Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală

Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.

Parchetul General respinge acuzațiile procuroarei Laura Deriuș, lansate într-o emisiune TV: Afirmații lipsite de orice bază reală

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după afirmațiile făcute într-o emisiune de televiziune de procurorul Laura Deriuș, care a susținut că, de la nivelul procurorului general, i-ar fi fost propusă o oportunitate profesională superioară celei pe care o are în prezent, pentru a renunța la ieșirile publice privind situația din justiție. Într-un comunicat transmis de Biroul de informare și relații publice, instituția califică aceste declarații drept „afirmații lipsite de o bază reală” și neagă categoric existența oricărui demers de acest tip. Nu a existat un minimum exercițiu jurnalistic „Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicat. Reprezentanții Parchetului subliniază că acuzațiile puteau fi ușor verificate în cadrul emisiunii, dacă ar fi existat un minim exercițiu jurnalistic. Potrivit comunicatului, „afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită”. Nu a fost solicitat un punct de vedere oficial Parchetul General critică, de asemenea, modul în care postul de televiziune a gestionat situația, acuzând lipsa verificărilor și a solicitării unui punct de vedere oficial înainte de difuzarea acuzațiilor. „Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, se mai arată în comunicat.

Comisia Europeană dă în judecată România pentru că nu a închis și reabilitat depozitele de deșeuri

Într-un comunicat publicat, vineri, Comisia Europeană a precizat că România nu a respectat obligațiile cu privire la depozitarea deșeurilor în temeiul Tratatului de aderare a României, dar și al Directivei privind depozitele de deșeuri, adică Directiva 1999/31/CE, modificată de Directiva (UE) 2018/850. Directiva UE le impune statelor membre obligația de a lua măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu îndeplinesc condițiile de exploatare prevăzute de lege. Obligațiile sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung la adresa sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. Potrivit Comisiei, toate depozitele neconforme de deșeuri trebuiau închise și reabilitate, din iulie 2017. România a reabilitat 92 dintre ele, însă alte 15 funcționează în continuare fără „planuri clare de reabilitare”. Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. „În pofida unor progrese, autoritățile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, întrucât 9 situri nu sunt încă reabilitate. Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, inițiază o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, se arată în comunicatul publicat de Comisia Europeană. Potrivit raportului din 2025, publicat de Garda Națională de Mediu, depozitele municipale de deșeuri au fost amendate cu 1.840.000 de lei de inspectori. De asemenea, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, peste 3.000 de primării au fost amendate pentru neconformități, printre care și transporturile nedeclarate de gunoi.

Stenograme: E soarta lui BOLOJAN în joc. Lupta din PNL dintre Ilie Bolojan și Hubert Thuma descrisă în interceptările din dosarul avocatei PNL

Avocata, membră PNL până ieri, încerca să obțină bani de la un om de afaceri, martor în dosar, pentru campania candidatului PNL la alegerile din decembrie. Acesta descria în discuțiile cu investigatorul sub acoperire situația delicată în care se află premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan. Citește AICI și despre Stenograme: „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan, să vă rezolv pe voi”. Avocata PNL cerea bani pentru campania lui Ciucu și îi spunea omului de afaceri că „Ilie îi va rămâne dator moral profund” Unul dintre episoadele redate în referat surprinde o discuție în care Georgescu vorbește despre presiunea financiară a campaniei („N-avem bani! Sîntem terminați!”) și solicită sprijin „cu contract de donație sau direct cu bani cash”. Georgescu leagă explicit rezultatul lui Ciprian Ciucu de poziția lui Ilie Bolojan în partid, invocând amenințarea „Hubert”, președintele consiliului județean Ilfov. Contex: În spațiul public se vorbește de mai mult timp că Hubert Thuma încearcă formarea în cadrul PNL a unei mase critice pentru ca Ilie Bolojan să piardă susținerea partidului. În luna decembrie, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei, conducerea PNL l-a înlocuit pe Thuma din postura de coordonator al PNL București-IIlfov cu Ciucu. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Suntem umăr la umăr, mă, cu BĂLUȚĂ și vrem să-l batem. Și vreau să mă ajutați. N-avem bani! Sîntem terminați! Nu știu, cu contract de donație sau direct cu bani cash, direct la CIUCU. Da’ ajutați-ne în …[cuvânt obscen]… mea, c-avem șanse să punem primar. Mai sînt două săptămâni jumate. Și îl ajutați practic pe BOLOJAN, că dacă pică bine cu CIUCU (..) HUBERT îl dă afară din partid. Îl trimite acasă. Și avem patru președinți de sectoare: 1, 2, 3, 4 și 5 care… 5-ul mai puțin, fac blat… cu BĂLUȚĂ, că învinge HUBERT. D-aia te-am chemat: să ne ajuți, că n-avem bani! Deloc, deloc, deloc, deloc! Și are șanse, e deja umăr la umăr cu… cu BĂLUȚĂ. E așa! Nu e în spate rău. Dar ăla are bannere. Romii nu mai vor să-mi vină. Cămătarii nu mai vor să-mi vină. Machedonii… Să mă ajute și JEAN, că JEAN poate, are relații, are putere: și cu telefoane, cu oameni de afaceri, să vorbească la relații și la prietenii lui din București. Că JEAN …[neinteligibil – vorbesc în același timp]…(…) „Nu este despre Ciucu, cât e despre Bolojan. Dacă pică Ciucu…” Într-un alt segment din aceeași zi, Georgescu revine cu ideea că miza principală a legerilor din decemrie ar fi, de fapt, Bolojan, nu Ciucu, și face referire la lipsa banilor și la cheltuieli mari de campanie (în dialog apare și o acuzație la adresa lui „Bode”, formulată ca afirmație a interlocutoarei, nu ca fapt stabilit): GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: …îi face contract legal, pă firma, ca să n-apară el. Cu problema să apară el! Că CIPRIAN nu vrea să primească bani de la oameni pe care nu… Pe firmă, ai vreo firmă? Ori, dacă vrei, direct! Cum vrei tu, numai… Da’ n-avem deloc, pentru că BODE a furat 20.000.000 de euro, au fost panouri, au fost tot! Nu este despre CIUCU, cât e despre BOLOJAN. Dacă pică CIUCU, nu iese… „Să-l am pe Ciucu la mână și pe Bolojan” Într-o altă discuție redată în referat, Georgescu enunță explicit că obiectivul ar fi să-l „pună” pe Ciucu primar și să ajungă să îi aibă „la mână” pe Ciucu și Bolojan, pentru a-și „închide datoriile” și a „rezolva” problemele discutate cu interlocutorul: GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Îți dai seama că eu sunt în depresie, dar nu mai contează asta. Eu încerc să o reglez acuma cu CIUCU s-o… să-l pun pe ăsta primar, că e aproape. Să-l am pe CIUCU la mână și pe BOLOJAN, să vă rezolv pe voi, să închid toate datoriile și să văd măi… Avocată: Bă, BOLOJAN îi pupă tălpile dacă i-l pune pă CIUCU la București Într-o altă conversație, avocata PNL reiterează cât de important este pentru Bolojan, în viziunea sa, ca Ciucu să câștige la București. GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: Vorbește cu CIUCU, direct! Bă, BOLOJAN îi pupă tălpile dacă i-l pune pă CIUCU la București. Ascultă-mă! Deci, dacă iese CIUCU și-l ajută JEAN, că JEAN are bani, de ce să-l pună altu’ mâna de a face pă… pă primaru’ capitalei? Toată lumea o… și NICUȘOR îl susține, nu se pune cu președintele. Poa’ să verifice, nu e vrăjeală. Ce dracu? Nu mă țin de cordășeli, direct cu CIUCU. Mai sînt două săptămâni. N-am nevoie de un leu! MAJAR BOGDAN-CRISTIAN: Pardon! GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: JEAN ( n.r omul de afaceri) poa’ să-l pună primar, știu ce putere are. Și vorbește direct, negociază dinainte. Și ILIE, ILIE… cred că ILIE, dacă-l ajută, ILIE, dacă JEAN acuma îi dă două – trei sute de mii, ILIE o să intre pă …[neinteligibil]… Da’ io n-am zis sume atât de bani, mari, nici măcar așa de… să pot să facă și el o donație, mică, la partid. El, dacă vrea real să se… nu, dacă poate real… (…) GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA: E soarta lui BOLOJAN în joc, nu e a lui… Dar asta am înțeles! Tensiuni PNL Recent, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma (PNL) a solicitat Guvernului condus de Ilie Bolojan (PNL) „claritate și predictibilitate” în privința sumelor de la bugetul de stat care urmează să ajungă la autoritățile locale pentru investițiile deja începute. Mesajul a fost publicat pe Facebook, împreună cu un clip din 2017 în care Ilie Bolojan, atunci primar al Oradei, critica diminuarea veniturilor administrațiilor locale și vorbea despre o lovitură la adresa autonomiei locale.

Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție

Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției

Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori

Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA”  „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată