DNA a prins în flagrant o avocată PNL și un general SIE autointitulat: acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție și Guvern ( Gândul)
Conform surselor judiciare citate de Gândul, avocata ar fi susținut că poate „rezolva” dosare penale aflate la DNA sau pe rolul Tribunalului București, dar și că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale din subordinea Guvernului, lăsând să se înțeleagă că ar avea influență inclusiv asupra unor angajați din Administrația Prezidențială. În aceeași acțiune de prindere în flagrant, procurorii ar fi reținut și un bărbat care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, identificat de sursele citate drept Gheorghe Iscru. Sumele și perioadele invocate în anchetă Potrivit Gândul, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata Adriana Georgescu ar fi pretins de la Paul Jean-Paul Tucan ( implicat în mai multe dosare, inclusiv „Portul Constanța” și EPPO) sume de bani, susținând că, prin intermediul unor persoane cu funcții, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând soluții favorabile în două cauze penale. Sursele judiciare citate mai arată că: pe 2 octombrie 2025 ar fi fost solicitată suma de 5.000 euro, iar ulterior ar fi fost remise 4.000 euro (06.10.2025) și 5.000 lei (24.10.2025); pe 21 noiembrie 2025 ar fi fost cerută o sumă între 100.000 și 1.000.000 euro, prezentată ca bani pentru campania electorală a unui candidat la Primăria Capitalei; în 5–6 noiembrie 2025, ar fi invocat influență la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte și angajări într-o companie națională. În paralel, anchetatorii ar suspecta că avocata l-ar fi sprijinit pe Iscru să pretindă, 500.000 euro, invocând influență asupra unor judecători și asupra procurorului-șef al DNA. În ultima săptămână, înțelegerea ar fi presupus remiterea a 120.000 euro, iar miercuri ar fi fost ridicată o ultimă tranșă de 60.000 euro, moment în care a fost realizat flagrantul. Acuzațiile Față de Adriana Georgescu a fost pusă în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la trafic de influență, iar Gheorghe Iscru este anchetat pentru trafic de influență. Procurorii ar avea în dosar înregistrări ambientale și filaje. După flagrant și percheziții, Adriana Georgescu, Gheorghe Iscru și Paul Jean-Paul Tucan ar fi fost audiați la DNA.
Povestea spectaculoasă a jafului de Crăciun care a dat peste cap Germania
Pare un scenariu de film, dar nu este: hoții au furat în liniște timp de patruzeci de ore, au furat bunuri prețioase din mii de cutii de valori, au evadat cu bani, aur și obiecte prețioase în valoare de zeci de milioane de euro de la mii de clienți din Germania. Iar acum băncile nemțești se confruntă cu noi verificări privind securitatea seifurilor, după ce unul dintre cele mai mari jafuri înregistrate vreodată a lăsat peste 3.000 de clienți în pierdere și cu o pagubă estimată la zeci de milioane de euro. Totul s-a petrecut în timpul sărbătorilor de Crăciun, când este liniște. Hoții au spart o sucursală Sparkasse din orașul Gelsenkirchen, în vestul Germaniei, și au intrat în bancă dintr-o parcare multietajată adiacentă. În jaful destul de sofisticat, bărbații au forat o gaură imensă și au pătruns în seif. Folosind echipamente profesionale, hoții au petrecut mai mult de o zi în interiorul seifului, pe timp de weekend, profitând de închiderea din timpul sărbătorilor. Acolo au deschis aproape toate cele aproximativ 3.250 de casete de valori. Poliția a fost alertată abia în primele ore ale zilei de 29 decembrie, când s-a declanșat o alarmă de incendiu. Poliția a fost testată cu alarma de incendiu Cu aproape două zile mai devreme, o altă alarmă de incendiu a adus pompierii și poliția în clădire, dar nu fusese detectată nicio activitate suspectă. După jaful teribil, analiza datelor de acces digital arată că prima cutie de valori a fost deschisă la doar câteva ore după prima alarmă, ceea ce înseamnă că hoții au stat aproape 40 de ore și au furat. Anchetatorii cred că autorii au jefuit cutiile din interiorul seifului timp de cel puțin patru ore. Imaginile de pe camerele de supraveghere arată suspecți mascați părăsind parcarea într-un Audi RS6 negru și o dubă Mercedes albă, ambele cu numere de înmatriculare furate. Într-un detaliu bizar, autorii pot fi văzuți plătind taxa de parcare pentru un vehicul în timp ce ridică bariera de ieșire pentru celălalt autoturism. 200 de polițiști germani lucrează în caz Peste 200 de ofițeri lucrează acum la caz în cadrul unei forțe speciale numite „Bohrer” sau „Mașină de găurit”. Deși valoarea totală a obiectelor furate nu a fost încă stabilită, primele estimări ale poliției o plasează în zeci de milioane de euro. Victimele le-au declarat anchetatorilor că au pierdut bunuri în valoare de până la 400.000 de euro per cutie, inclusiv numerar și aur. Sparkasse Gelsenkirchen este o casă de economii locală de dimensiuni medii , una dintre cele aproximativ 340 de creditori care deservesc aproximativ 50 de milioane de clienți germani. Banca a declarat că nu este încă în măsură să cuantifice nici pierderile totale, nici cererile individuale de despăgubire: „Nu cunoaștem conținutul casetelor de valori.” Seiful rămâne “locul crimei” și este sigilat, parțial pentru că a fost contaminat cu substanțe chimice despre care se crede că au fost folosite pentru a distruge probele criminalistice. „Ancheta merge pe toate pistele în această etapă”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Nu erau în curs anchete care vizau angajații Sparkasse. Poliția – ridiculizată, hoții – simpatizați André Dobersch, care conduce ancheta poliției, a criticat exprimările de simpatie față de hoți pe rețelele de socializare. „Aceștia nu sunt spargeri de seifuri din benzile desenate. Sunt criminali care au provocat nopți nedormite și au distrus mijloace de trai”, a spus el. Clienții afectați sunt rugați să prezinte inventare și dovada proprietății pentru cererile de despăgubire de la asigurare. Conținutul fiecărei cutii a fost asigurat doar până la 10.300 EUR. Banca a declarat că și-a modernizat sistemele de alarmă și detectare a incendiilor în ultimii doi ani, adăugând că infrastructura sa de securitate îndeplinește acum standardele industriei. Asociația Germană a Caselor de Economii și Economii a subliniat că seifurile sunt în mod normal protejate de „concepte de securitate moderne, cu mai multe straturi” și a descris incidentul de la Gelsenkirchen drept o „excepție extremă”. Experiențe anterioare În 2021, infractori au pătruns prin efracție într-o sucursală a unei case de economii din Norderstedt, lângă Hamburg, închiriind un apartament la etajul superior și făcând o gaură prin tavanul de beton. Atunci au deschis aproximativ 650 din cele 1.223 de casete de valori. Banca a estimat pierderile la aproximativ 11 milioane de euro, deși avocații clienților au estimat cifra la mai aproape de 40 de milioane de euro. Litigiile privind răspunderea și standardele de securitate sunt în curs de desfășurare. În Lübeck, Deutsche Bank a plătit despăgubiri de peste 7 milioane de euro în urma unui spargere într-un seif din decembrie 2024, care a afectat aproape 300 de clienți, cererile de despăgubire însumându-se doar câteva milioane de euro. Jaful din Gelsenkirchen are de 5 ori mai mulți păgubiți Pentru avocații care reprezintă păgubiții, Gelsenkirchen marchează o nouă escaladare. „Cel mai mare caz de până acum a fost Norderstedt”, a declarat Jürgen Hennemann, avocat specializat în asigurări. „În Gelsenkirchen numărul a fost de cinci ori mai mare. Numai această comparație arată amploarea eșecului.” Un alt avocat care pretindea că reprezintă sute de clienți, Daniel Kuhlmann, a amenințat creditorul cu „un val de procese de o amploare fără precedent”. Sparkasse a declarat că nu are cunoștință de nicio acțiune intentată de clienții afectați. Experții în securitate au criticat aparenta lipsă a unor alarme eficiente. Ulrich Weynell de la ISN Technologies a declarat că este „un scandal faptul că infractorii au putut opera netulburați timp de cel puțin 40 de ore”. Sistemele moderne, a spus el, combină sunetul, mișcarea, lumina și monitorizarea video inteligentă și sunt de obicei conectate la centre de control certificate. Casetele de valori se bazează în mare măsură pe încredere, având în vedere că multe articole sunt de neînlocuit. Afacerea este considerată pe scară largă de experții bancari ca având marjă redusă și fiind un instrument pentru fidelizarea clienților, multe bănci reducând numărul de casete de valori în ultimii ani, pe măsură ce sucursalele se închid. În timp ce Asociația Caselor de Economii din Germania a declarat că cererea a rămas stabilă, cazul Gelsenkirchen a intensificat o
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Mario Iorgulescu, despre ziua care a precedat accidentul din 2019: O succesiune de decizii greșite
Este pentru prima dată când acesta prezintă public, în mod detaliat, contextul și deciziile care au precedat evenimentul. Potrivit declarațiilor sale din interviul exclusiv, în seara respectivă se afla la o petrecere, unde intenționa inițial să rămână peste noapte. Iorgulescu a afirmat că a consumat alcool, precizând că a băut „trei, maximum patru pahare de vin” și că nu a consumat substanțe interzise, susținând că renunțase anterior la acestea în urma unei înțelegeri cu tatăl său. Acesta a declarat că fusese însoțit de un bodyguard, pe care inițial îl chemase să îl însoțească, însă ulterior l-a anunțat că nu mai este nevoie, deoarece urma să rămână la locație. Mario Iorgulescu a relatat că decizia de a pleca a fost luată după ce a fost sunat de Alex Pițurcă, care l-ar fi informat că iubita sa se afla într-un club. El a descris reacția sa ca fiind una impulsivă, generată de gelozie, și a precizat că a decis să meargă personal la club pentru a discuta cu aceasta. „Am luat decizia pe fond emoțional. Am considerat situația o trădare și am reacționat fără să mai analizez consecințele”, a spus Iorgulescu. Acesta a mai afirmat că, deși apropiații săi primiseră indicații să nu îi permită accesul la autoturism, a reușit să obțină cheia invocând un pretext, după care a plecat de la petrecere. Întrebat despre consumul de alcool și eventuale substanțe, Mario Iorgulescu a reiterat că nu a consumat droguri și că în acea perioadă încerca să își schimbe stilul de viață. De asemenea, a confirmat informația potrivit căreia autoturismul îi fusese oferit de tatăl său în urma promisiunii că va renunța la consumul de substanțe interzise. „A existat o succesiune de decizii care, privite retrospectiv, ar fi putut fi evitate”, a declarat acesta, adăugând că a rememorat de numeroase ori ziua respectivă și că își asumă responsabilitatea pentru alegerile făcute. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”.
Mario Iorgulescu: În clinici e mai greu decât în pușcărie
„Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Șase ani de zile m-am chinuit, am plătit pedeapsa”, afirmă Iorgulescu în interviul exclusiv pentru Cancan.ro, declarând că perioada petrecută în unități medicale a fost, în opinia sa, mai dificilă decât detenția propriu-zisă. El descrie experiența din clinicile în care a fost internat ca fiind una extrem de dură, lipsită de repere și de contact real cu exteriorul. „Șase ani e mult prin ce am trecut eu în clinici. Mai greu decât la pârnaie. Crede-mă că n-ai cu cine să stai de vorbă, n-ai ce să faci. Ești sedat, nu înțelegi nimic ce se întâmplă cu tine”, spune acesta. În continuare, Mario Iorgulescu susține că așteaptă ca situația sa medicală să fie luată în considerare de autorități, invocând existența unei leziuni cerebrale grave. „Bă, măcar acum să se facă dreptate. Să se ia în calcul actul meu medical, că am o leziune pe lobul frontal al creierului și e 100% ireversibilă”, declară el. El invocă inclusiv prevederi legale și drepturi fundamentale, sugerând că procesul său ar trebui suspendat din motive medicale. „Legea spune că dacă eu am actul acesta medical, procesul trebuie să se suspende pentru că ai drept la viață. Primul lucru, ai drept la viață. Procesul trebuie să se suspende până mă fac bine”, afirmă Iorgulescu. Întrebat de Dan Capatos de ce a ales tratamentul în Italia și nu în România, Mario Iorgulescu susține că în țară nu ar fi existat infrastructura medicală necesară pentru afecțiunea sa. „Pentru că nu avem clinici. Noi am descoperit boala pe care o am eu, că era din copilărie”, explică acesta. El face legătura între afecțiunea sa neurologică, comportamentul violent din trecut și stilul de viață pe care l-a avut, inclusiv practicarea sporturilor extreme. „Eu de-aia aveam ieșiri violente. Când mă mai îmbătam și mă provoca cineva, eu eram violent. Din cauza leziunilor pe creier, pentru că eu făceam foarte multe sporturi extreme și de la căzăturile în cap pe care le-am avut, multe, s-au acumulat și mi s-a creat o leziune pe lobul frontal”, mai spune Mario Iorgulescu. Mario Iorgulescu a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru ucidere din culpă și conducerea sub influența drogurilor, în urma unei decizii luate de judecători la data de 18 decembrie 2024. Fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, nu s-a prezentat în România pentru a-și ispăși pedeapsa și în consecință a fost adăugat pe site-ul Poliției Române la secțiunea „persoane urmărite”. Inreviul integral poate fi urmărit aici.
Oligarhul Plahotniuc, chemat ca martor al acuzării în dosarul în care este judecat fostul președinte Igor Dodon
De ce este acuzat Igor Dodon Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon a fost trimis în judecată pentru corupere pasivă și pentru organizarea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unei organizații criminale, fapte despre care acuzarea susține că ar fi fost comise în perioada exercitării mandatului său, în iunie 2019. Conform acuzațiilor, Dodon ar fi pretins și ar fi acceptat bani de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, între 600.000 și 1.000.000 de dolari, pentru acoperirea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului. Procurorii susțin că banii ar fi fost solicitați în contextul promovării intereselor celor doi, care ar fi urmărit controlul asupra proceselor politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și evitarea răspunderii penale în Federația Rusă. Dosarul, reluat de la zero după schimbarea unui judecător Cauza „kuliok” a fost reluată de la zero din cauza înlocuirii unui judecător din complet. Până în luna iunie, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc și Stella Bleşceaga (președintele completului). Ulterior, Ion Malanciuc a fost numit judecător al Curții Constituționale, iar ședințele au fost suspendate timp de cinci luni. Mai târziu, Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea, iar examinarea cauzei a fost repornită procedural, potrivit relatărilor din presa de la Chișinău. Examinarea dosarului continuă la CSJ, urmând ca instanța să stabilească calendarul audierilor martorilor admiși. În hotărârea de azi, instanța din R Moldova a admis audierea, ca martori ai acuzării, și a lui Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Andrei Terguța, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Andrian Albu, Lilian Carp, Andrei Harghel și Pavel Filip. Vladimir Plahotniuc, extrădat anul trecut Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în 2019, fiind vizat ulterior în mai multe dosare penale și proceduri de căutare internațională. Pe 22 iulie 2025, Plahotniuc a fost reținut în Grecia (Atena) în baza unei notificări Interpol, iar autoritățile de la Chișinău au inițiat procedurile de extrădare, iar pe 25 septembrie 2025 Plahotniuc a fost adus la Chișinău și plasat în arest.
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.
Marinescu: Sunt foarte multe probleme ale Justiției care încă își așteaptă rezolvarea
„Am o comunicare instituțională nu doar cu domnul președinte, cu domnul premier, am și cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanții magistraturii și împreună cu aceștia căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru a realiza anumite reforme absolut necesare în sistemul judiciar. Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme în ceea ce privește repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor de judecată, reducerea termenelor, foarte multe chestiuni sunt în curs de soluționare și pentru fiecare dintre ele propunem soluții care vor conduce la obiectivul final, o justiție mai bună”, a spus, la Prima TV, Radu Marinescu. El spune că a simțit aceste probleme și în timpul carierei sale de avocat, dar că în ultimii 30 de ani „Justiția a evoluat foarte mult”. „Justiția s-a transformat de la una care era sub o lupă foarte atentă a acelui mecanism MCV pe care îl cunoaștem cu toții, la o Justiție care în momentul de față are și foarte multe evaluări pozitive din partea organismelor europene, inclusiv din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul Justiției. El a spus că salută investigațiile de presă care ridică semne de întrebare: „Cu alte cuvinte, dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început, inspecția judiceară face verificări”. Întrebat dacă există corupție în Justiție, în acest moment, Marinescu a spus: „Eu cred că există corupție în societatea românescă. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”.
Rusia îl eliberează pe cercetătorul francez Laurent Vinatier într-un schimb de deținuți cu Franța
Autoritățile rusești au anunțat joi eliberarea cercetătorului francez Laurent Vinatier, condamnat anterior la trei ani de închisoare, în urma unui schimb de prizonieri cu Franța, scrie Reuters. Informația a fost transmisă de serviciul de securitate FSB și preluată de presa de stat. Agenția RIA a precizat că Laurent Vinatier, în vârstă de 49 de ani, a primit grațiere din partea președintelui Vladimir Putin. Decizia a venit după ce Franța a dispus eliberarea unui cetățean rus aflat în detenție. Este vorba despre jucătorul de baschet Daniil Kasatkin, care se afla în arest din luna iunie a anului trecut, la solicitarea Statelor Unite, în legătură cu o presupusă implicare în atacuri cibernetice. Avocatul acestuia, Frederic Belot, a declarat că Daniil Kasatkin a ajuns joi la Moscova. Cercetătorul Laurent Vinatier a primit condamnarea în octombrie 2024 pentru încălcarea legislației rusești care obligă persoanele catalogate drept „agenți străini” să se înregistreze la autorități. Pe durata detenției, el a intrat și sub incidența unei noi anchete, de această dată pentru spionaj, fapt care deschidea posibilitatea unui nou proces în perioada următoare. La finalul lunii decembrie, Kremlinul a confirmat existența unei propuneri transmise Franței în legătură cu situația lui Laurent Vinatier, după ce Vladimir Putin a declarat că va analiza cazul cercetătorului francez.
Nicușor Dan spune când vor avea loc consultările cu magistrații și referendum intern, după dezvăluirile Recorder despre justiție
Documentarul Recorder a generat un val de reacții în rândul judecătorilor și procurorilor, mulți dintre aceștia semnalând presiuni, disfuncționalități instituționale și lipsa unor mecanisme reale de dialog. În acest context, mai mulți magistrați au solicitat discuții directe cu președintele României. Referindu-se la aceste solicitări, Nicușor Dan a explicat că întâlnirile vor avea loc în cursul lunii ianuarie. „Pe magistratură, în prima parte a întrebării, mai sunt cam 30 de persoane care și-au exprimat intenția de a veni la o discuție și cărora le-am spus că ne vom întâlni în ianuarie. O să facem asta, adică o să-i contactăm pe rând și o să vedem când putem să ne întâlnim cu ei.” Șeful statului a confirmat și organizarea referendumului intern despre care vorbise anterior, precizând că este vorba despre o consultare în interiorul sistemului judiciar, nu despre un referendum național. „În ceea ce privește acele referendumuri în consultare despre care vorbeați, am spus că le facem și le facem în acest mod. O să stabilim detaliile chiar în aceste zile de început de an și, probabil, în cursul lunii ianuarie le vom organiza.” Întrebat dacă ia în calcul participarea la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, Nicușor Dan a spus că acest lucru este posibil, dar că așteaptă mai întâi date suplimentare. „O să vedeți. O să mergem la o ședință a CSM, dar aștept niște date înainte de a face acest lucru”, a conchis președintele.