Toni Neacșu, după ce Gândul a dezvăluit că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2: „O justiție ca un reality show. Așa se întâmplă când te bagi în troacă”
Toni Neacșu, fost judecător CSM, a postat un mesaj după dezvăluirea Gândul că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Avocatul susține, în acest context că nu există judecător care în cariera lui să dea numai hotărâri comode, acceptate de toți sau pe placul publicului. Fostul judecător al CSM a concluzionat și faptul că certurile magistraților ar trebui să se facă cu ușile închise, altfel există riscul ca justiția să fie transformată într-un reality show. „S-a trecut la faza pe dosare!” „Nu există judecător care în cariera lui să dea numai hotărâri comode, acceptate de toți sau pe placul publicului. Justiția, chiar și atunci când greșește, reprezintă o problemă tehnică, nu de concurs de popularitate. Ar fi prea simplu să spun că așa se întâmplă când te bagi în troacă, dar tot o s-o spun. Atunci când justiția, sau numai oamenii din justiție, renunță la obligațiile de rezervă și își pun poalele în cap e firesc să apără și efectele negative. Repet, e regretabil să cauți judecătorii la hotărâri până găsești ceva care revoltă publicul și e imposibil să nu găsești la oricare. Atunci când spun că subordonarea problemelor reale din justiție intereselor politice – sau numai și alipirea întâmplătoare a celor două – va aduce acesteia din urmă mari prejudicii de autoritate, de imagine și un deficit uriaș de onorabilitate și respectabilitate la asta mă refer. Magistrații și dacă se ceartă ca chiorii între ei sau cu șefii lor, cum o facem cam toți pe la locurile noastre de muncă, ar trebui să o facă cu ușile închise și storurile trase la ferestre. O justiție care ajunge sa fie urmărită ca un reality show este o justiție care și-a ratat rolul într-un stat cât de cât funcțional”, a scris fostul judecător CSM. CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Publicarea documentarului Recorder cu privire la probleme din peisajul justiției din România nu a rămas fără ecou. Dimpotrivă, a stârnit multe interpretări, controverse, dar și o adevărată revoltă printre magistrați. În acest context, Secția pentru judecători din CSM a declanșat consultări cu corpul profesional, pe problemele din justiție. Reamintim că și Inspecția Judiciară a anunțat că efectuează verificări și că în următoarele zile va prezenta un raport pe justiție, ținând cont de desfășurarea ultimelor evenimente. CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a informat că documentarul Recorder dedicat corupției din justiție va fi investigat de Inspecția Judiciară. Materialul a provocat un adevărat seism în sistemul de justiție și proteste în stradă. Pe de altă parte, există voci care susțin că în spatele întregului seism s-ar afla pregătirea revenirii fostei șefe a DNA, Laura Kovesi, la vârful puterii. (Materialul integral AICI) Vineri dimineață, CSM a publicat un anunț pe site-ul său, în care informează că Secția sa de judecători a sesizat Inspecția Judiciară, care va demara verificări legate de mărturiile prezentate în documentarul Recorder. Așa cum a scris Gândul, investigația Recorder a fost folosită de rețeaua Rezist pentru a inflama societatea. Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției Președintele Nicușor Dan a reacționat la materialul Recorder despre corupția din interiorul sistemului de justiție. Liderul de la Cotroceni a precizat că situația prezentată în investigația jurnaliștilor va fi analizată, iar vinovații vor fi pedepsiți tot de sistemul de justiție. (Materialul integral AICI) Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția judiciară va prezenta în următoarele zile un raport după scandalul din justiție: „O parte din elementele prezentate în presă s-au aflat, deja, în atenția noastră” După procurori DNA, și judecători de la Tribunalul București se disociază de mișcarea USR/Rezist din Justiție: „Se încearcă denaturarea intenției noastre. Nu este corect să se arunce cu astfel de acuzații nefondate” CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Război total în justiție, după documentarul Recorder. Curtea de Apel București lansează acuzații dure la adresa unui judecător prezent în dezvăluirea de presă Victor Ponta, după documentarul Recorder: Se pregătește revenirea lui Kovesi/E o bătălie pentru putere Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției: „Persoanele vinovate trebuie pedepsite tot de sistemul de justiție”
Cum vrea USR să debaronizeze justiția: reforma CSM, limitarea puterii procurorilor șefi, auditul repartizării aleatorii
USR vrea egalitatea magistraților în fața legii. „Un stat de drept autentic nu poate funcționa cu reguli diferite pentru categorii diferite de cetățeni. În prezent, mecanismele de anchetare a infracțiunilor de corupție comise în sistemul judiciar au eșuat în mod repetat. Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni”, arată USR. Potrivit USR, după desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, circa10 magistrați în fiecare an. Potrivit sursei, această soluție este în acord cu avizele Comisiei de la Veneția (nr. 1036/2021 și 1079/2022) și urmărește eliminarea oricăror forme de imunitate informală care alimentează lipsa de responsabilitate și favorizează corupția. O altă cerință este reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „CSM trebuie să fie garantul independenței justiției, nu un centru de putere autonom și opac. În timp, instituția s-a îndepărtat de rolul său constituțional și a devenit o structură dominată de cercuri de influență obscure. Propunem alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților. Modificarea modalității de alegere a reprezentanților CSM va putea mări reprezentativitatea acestora, va putea sparge monopolul creat de unele cercuri de influență din justiție. Alegerile ar urma să fie decalate în timp, pentru a evita schimbarea simultană a tuturor membrilor și blocajele instituționale”, arată USR. Se vorbește și de răspunderea membrilor CSM: „Procedura de revocare a membrilor CSM trebuie să devină efectivă, nu pur formală, astfel încât membrii să poată fi trași la răspundere pentru derapaje”, dar și despre interdicții și incompatibilități: „Membrii CSM nu vor putea participa la numiri, promovări, delegări sau evaluări care privesc persoane cu care s-au aflat în relații de subordonare directă în ultimii 5 ani. De asemenea, nimeni nu va putea beneficia ulterior de decizii adoptate în timpul propriului mandat”. „Este prevăzută interdicția expresă a oricărei intervenții formale sau informale în activitatea unui magistrat, precum și o perioadă de „cool-off” de 2 ani în care foștii membri CSM nu pot ocupa funcții de conducere în instanțe”. În ceea ce privește transparența deciziilor, votul membrilor CSM trebuie să fie nominal, consemnat, motivat și publicat pe site-ul instituției, pentru a asigura responsabilitatea decizională. O a treia cerință este continuitatea completurilor de judecată. „Pentru cetățeni, reluarea proceselor de la zero este una dintre cele mai mari surse de neîncredere în justiție. Ea duce la prelungirea artificială a proceselor și, în final, la încetarea proceselor ca urmare a prescripției răspunderii penale. Propunem întărirea principiului continuității completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; condiționarea delegărilor, detașărilor, transferurilor și promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict și clar definite”, arată USR. În a patra cerință este vorba despre introducerea posibilității exprese ca magistrații să fie avertizori de integritate. „Dreptul la liberă exprimare privind problemele sistemice din justiție trebuie garantat în mod efectiv, nicidecum sancționat. Un sistem care își pedepsește vocile critice se izolează și se degradează. Mai multe hotărâri CEDO au sancționat deja România pentru încălcarea de către Inspecția Judiciară și CSM a libertății de exprimare a magistraților”, arată documentul citat. Cariera magistratului și funcțiile de conducere reprezintă o altă cerință. În ceea ce privește promovarea profesională, USR vrea ca promovarea la instanțele superioare să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, și să fie efectivă. „Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat”. Despre conducerea instanțelor, USR spune: „Președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Vicepreședinții, președinții de secții și adjuncții șefilor de parchete vor fi numiți prin proceduri competitive, prin concurs, nu discreționar. Propunerea este în acord cu Avizul nr. 1105/2022 al Comisiei de la Veneția. Se democratizează conducerile instanțelor, se reduce influența covârșitoare pe care CSM o are asupra conducerilor tuturor instanțelor și parchetelor, pentru că acum aceste numiri se fac discreționar de către CSM, prin secții”. În privința democratizarea colegiilor de conducere: „Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleși de adunările generale ale magistraților. Scade astfel puterea și influența CSM și a președinților instanțelor asupra colegiilor de conducere. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral și motivat, sub sancțiunea nulității”. Sunt cerințe la acest capitol referitoare la Înalta Curte de Casație și Justiție: „Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. Concursurile vor avea cea mai mare pondere. Această promovare trebuie să reflecte excelența în pregătirea profesională, iar pentru aceasta criteriile trebuie să fie cât se poate de obiective. De asemenea, Președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice”. În privința evaluării magistraților, USR cere ca evaluarea activității să se facă pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Chiar și președintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială. A șasea cerință este legată de delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante. Astfel, delegările și detașările trebuie limitate strict: este interzisă detașarea la CSM; sunt permise doar detașările către alte instituții, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegările/detașările succesive pe același post.
Ce a cerut iubitul Rodicăi Stănoiu în ziua în care aceasta a fost deshumată, pentru stabilirea cauzei decesului. Bărbatul a fost filmat la cimitir
Moartea Rodicăi Stănoiu (86 de ani) a scos la iveală mai multe lucruri ajunse în atenția procurorilor, cu privire la decesul fostul ministru al Justiției și la relația pe care o avea cu un bărbat mai tânăr cu 50 de ani. Gândul a prezentat luni faptul că Rodica Stănoiu a fost deshumată azi pentru stabilirea cauzei decesului. Trupul neînsuflețit a fost preluat de INML. Iubitul mai tânăr cu 50 de ani al fostului ministru a fost filmat, luni, la cimitir, după ce trupul ei a fost deshumat. Medicii vor stabili dacă, în urma rezultatelor toxicologice, se vor găsi urme de substanțe ce ar fi putut produce sau grăbi decesul. Experții legiști urmează să stabilească după autopsie dacă Rodica Stănoiu a fost agresată Bărbatul a fost prezent la procedura de deshumare a trupului fostului ministru al Justiției. Întrebat despre moartea Rodicăi Stănoiu, el a refuzat să răspundă și doar a cerut decență, potrivit Antena 3 CNN. Potrivit surselor citate, bărbatul ar mai fi fost într-o relație cu o persoană în vârstă, înainte să o cunoască pe Rodica Stănoiu și ar fi pus la cale un plan ca să o seducă. Prietenele fostului ministru au mărturisit că nu puteau ține legătura cu ea, pentru că el o izolase și îi luase telefonul. Rodica Stănoiu a fost deshumată luni, după ce procurorii au deschis dosar de moarte suspectă în cazul fostului ministru al Justiției. Trupul a fost dus la INML, unde medicii legiști vor face autopsia, ca să se stabilească ce leziuni a avut pe corp și cum au fost cauzate. Ce a cerut iubitul Rodicăi Stănoiu în ziua în care aceasta a fost deshumată / Sursă foto: Antena 3 Decesul Rodicăi Stănoiu, înregistrat ca dosar penal pentru moarte suspectă La data de 12 decembrie, decesul Rodicăi Stănoiu a fost înregistrat ca dosar penal pentru moarte suspectă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Procurorii au solicitat documentele medicale de la spitalele Floreasca și Obregia, urmând ca, în perioada următoare, să fie demarate și audieri, conform surselor Gândul. În acest sens, au fost cerute fișele medicale și alte documente relevante de la unitățile spitalicești unde Rodica Stănoiu a fost tratată. De altfel, după moartea sa, în atenția publică au fost aduse o serie de aspecte controversate din ultimii ani ai vieții sale. Deși a trecut recent în neființă, fostul ministru al Justiției nu pare să aibă liniște nici după deces, mai ales în contextul unei relații sentimentale intens discutate în cercurile apropiate. Sursă foto: Cancan RECOMANDAREA AUTORULUI: Rodica Stănoiu a fost deshumată azi pentru stabilirea cauzei decesului. Trupul neînsuflețit a fost preluat de INML Ar putea fi cerută deshumarea Rodicăi Stănoiu? Controversele morții fostei ministre a Justiției. Vila de la mare a fost vandalizată Întorsătură de situație în cazul morții Rodicăi Stănoiu. A fost înregistrat dosar de moarte suspectă. Spitalele Obregia și Floreasca trimit fișele medicale
Scandal în tabăra Rezist pe semnăturile demersului USR contra Justiției. Judecătoarea Sorina Marinaș a schimbat textul protestului iar semnatarii s-au revoltat: Sper că nu faceți așa și cu declarațiile de martori în penal
Demersul judecătoarei activiste Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, de a strânge semnături pentru „reforma” Justiției se confruntă cu o serie de probleme. O parte din semnatari dar și oameni din sistemul judiciar se revoltă după ce judecătoarea a schimbat textul inițial al mesajului, iar scandalul de pe grupurile interne a ajuns astăzi în public, pe rețelele de socializare. După demersul judecătoarei activiste Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, de a susține protestul taberei Rezist și USR contra Justiției, o parte din procurorii din țară, judecători dar și mulți pensionari speciali, personaje controversate ale sistemului judiciar și șefa EPPO, Laura Codruța Koveși și-au pus la dispoziție semnăturile pentru „reformarea Justiției”. Dacă inițial textul protestului se referea explicit la „repercusiuni preconizate” în privința altor doi magistrați – Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu – dar și la Secția pentru Judecători și Secția de Procurori ale CSM – ulterior, din textul mesajului au dispărut atât magistrații cât și secțiile din CSM. Mesajul inițial al judecătoarei Sorina Marinaș Mesajul modificat al judecătoarei Sorina Marinaș După modificare, demersul judecătoarei Sorina Marinaș a rămas unui difuz, de solidaritate și de denunțare a „problemelor și presiunilor din sistemul de Justiție”, motiv pentru care unii semnatari dar și oameni din sistemul judiciar au semnalat acest lucru și au atras atenția că ce se întâmplă nu este în regulă. Așa se face că scandalul de pe grupurile interne ale celor care strâns semnături a ajuns și în public, pe rețelele de socializare. Gândul prezintă mesajele în care oameni din sistem îi face reproșuri judecătoarei Sorina Marinaș: „Sigur, după ce au semnat vreo 200 de colegi, s-a schimbat textul mesajului. Sper că nu faceți așa și cu declarațiile de martori în penal, să le băgați ulterior în declarații pasaje pe care nu le-au semnat” „Scopul demersului a fost deturnat de unii dintre cei care au avut inițiativa acestei liste. Pentru că ceea ce s-a transmis în realitate a fost cei care au semnat….” „Admirabilul demers de a susține niște colegi care au avut curajul să spună cu subiect și predicat ce li s-a întâmplat la o instanță din țară, s-a transformat în „material” pentru alții” „Părerea mea este că Justiția este folosită ca masă de manevră și trebuie foarte multă atenție la ce se va propune în legătură cu modificarea legilor Justiției” „Aceste probleme au fost prezentate ca preexistente de ceva vreme și e ciudat că au explodat în perioada în care expiră niște mandate de conducere” Sorina Marinaș, judecătoarea de la Secția Penală a Curții de Apel Craiova este cunoscută pentru activismul său în sistemul judiciar. A fost cercetată de Inspecția Judiciară, este fan proteste și potrivit presei i se spune „secretara FJR”, din cauza implicării sale în activitățile de activism ale Forumului Judecătorilor din România, condus de Dragoș Călin, de la Curtea de Apel București. judecătoarea activistă Sorina Marinaş Gândul a relatat încă de săptămânile trecute că susținători ai lui Koveși și activiști din sistemul judiciar îl presează pe Nicușor Dan să schimbe legile Justiției. În prezent, aceiași susținători fac petiții pentru schimbarea legilor Justiției. Cât despre judecătoarea activistă Sorina Marinaş, aceasta a anunţat că va protesta sâmbătă, în faţa judecătoriei Craiova. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Cum se organizează „protestele spontane”. Fost deputat USR îndeamnă lumea să doneze: „Vă rog să-i ajutați pe cei de la Corupția Ucide / Ar mai fi nevoie de 2.000 de lei”. Vezi pentru ce se strâng banii: „Planul în etape”. Un alt deputat USR îndeamnă la proteste din mijlocul… “protestelor spontane” Judecătoarea Sorina Marinaș, anchetată disciplinar pentru că a postat motivarea unei „CONDAMNĂRI la MOARTE” în pușcărie
Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul
Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.
Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Decizia poate fi contestată
Judecătoria Sectorului 1 a decis vineri ca fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, să rămână sub control judiciar. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată. Instanța a consemnat în minută: „În temeiul art. 348 C.proc.pen. rap. la art. 207 alin.2, 4 şi 7 C.proc.pen., constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin (…) prin ordonan?a nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar fa?ă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. În temeiul art. 242 C.proc. pen. respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 12.12.2025.” Procurorii au anunțat pe 26 februarie punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Călin Georgescu. Lista acuzațiilor include instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale și declarațiile de avere. Dosarul cuprinde și alte capete de acuzare, precum inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup, promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război sau de genocid, dar și promovarea publică a unor idei fasciste, legionare, rasiste, xenofobe ori antisemite.
După documentar, eroul Recorder, Laurențiu Beșu, nu mai vrea să fie judecător. Se face procuror, după ce a fost la DGIPI
Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, care a făcut așa zise „dezvăluiri” în documentarul Recorder, nu mai vrea să fie judecător, vrea să devină procuror. La Giurgiu. Asta după ce în trecut a activat la DGIPI. După ce Inspecția Judiciară a intrat pe fir, Beșu se face procuror Pe site-ul CSM a fost postat un anunț în care se precizează că, marți, în data de 16 decembrie, va avea loc la Secția pentru procurori a CSM susținerea interviului în cadrul procedurii pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, potrivit prevederilor art.194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Printre cei 14 judecători care vor să devină procurori se află și Laurențiu Beșu, actual magistrat la Tribunalul București. El este primul care solicită să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, după ce CSM a anunțat că verifică prin Inspecția Judiciară acuzațiile din documentarul cu pricina. Procedura prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al președintelui României, la propunerea Secției CSM. Înainte să fie judecător, Beșu a fost ofițer DGIPI Potrivit portalului justiției, judecătorul Laurențiu Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară și a activat în serviciul secret al Ministerului de Interne – DGIPI. Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a anunțat ieri, în cadrul conferinței de presă că, în cazul judecătorului Laurențiu Beșu, au fost trimise sesizări către Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce urmează în atacul taberei USR asupra Justiției. Ministrul Justiției pentru Gândul : „Simplele alegații nu pot construi un adevăr” Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției”
Jalonul din PNRR care include Legile Justiției nu a fost inclus în nici o cerere de plată, anunță Comisia Europeană. Undă verde pentru modificarea legislației
„În cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană evaluează fiecare jalon (milestone) utilizând dovezi furnizate de autoritățile naționale, fiind ghidată de criterii clare și obiective. Legile Justiției, legate de jalonul 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a declarat pentru G4Media un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Într-o declarație, ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmase miercuri că jalonul respectiv ar fi fost îndeplinit. „Aceste legi sunt și jalon înscris în PNRR, apreciat de noi ca îndeplinit, și pentru care se va depune cererea de plată numărul 4 foarte curând, ca să primim banii europeni. Așadar, Ministerul Justiției și-a îndeplinit competențele în legiferarea unui cadru modern pentru a asigura independența și funcționarea eficientă a justiției, mai departe acestea ținând de autoritatea judecătorească, parchete și CSM”, a declarat ministrul Radu Marinescu. „Principiul esențial al independenței justiției impune neamestecul politic, iar CSM este, conform Constituției, garantul independenței justiției. Am observat că, totuși, se menționează că majoritatea magistraților este considerată de bună credință ori membrii CSM se aleg prin formule majoritare. Toate procedurile privind alegerile, cercetarea și promovarea, selecția în funcții de conducere se desfășoară conform legilor sus menționate, recent adoptate ca jalon în PNRR”, a mai spus ministrul Justiției. Trebuie precizat că, pentru a lua banii europeni din PNRR, România trebuie să facă o serie de reforme asumate și care trebuie verificate de Comisia Europeană. Printre aceste jaloane se numără și legile justiției. Actualele legi ale justiției au fost elaborate de Cătălin Predoiu în 2022, când acesta era ministru al Justiției. Legile lui Predoiu au fost criticate de comisara europeană Vera Jourova, de Comisia de la Veneția, dar și de o parte a societății civile și a presei. G4Media a scris pe larg la acel moment despre efectul profund nociv al legilor, multe din ele inspirate de tentativele lui Liviu Dragnea de a distruge justiția. Printre principalele modificări făcute de Predoiu și votate de coaliția PSD-PNL-UDMR din 2022 se numără mutarea competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați la Parchetul General, în loc de DNA sau DIICOT.
Bărbatul acuzat de uciderea lui Charlie Kirk apare pentru prima dată în instanță, în contextul unei dispute privind accesul presei
Bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator Charlie Kirk a avut joi prima apariție fizică într-o sală de judecată din Utah, în timp ce judecătorul analiza nivelul de acces pe care îl vor avea mijloacele de informare în masă în acest caz, scrie BBC. Judecătorul cântărește transparența, în timp ce apărarea cere limitarea camerelor Avocații inculpatului, Tyler Robinson (în vârstă de 22 de ani), și Biroul Șerifului din comitatul Utah au solicitat instanței interzicerea camerelor, argumentând că mediatizarea extinsă ar putea influența negativ un potențial juriu. O coaliție de instituții media naționale și locale, alături de văduva lui Kirk, a cerut ferm transparență. Judecătorul a decis că camerele vor fi permise în sala de judecată, deși unele restricții rămân în analiză. Cazul de mare profil ar putea duce la pedeapsa cu moartea Robinson se confruntă cu mai multe capete de acuzare, inclusiv omor calificat, și ar putea primi pedeapsa cu moartea dacă va fi găsit vinovat. El nu a formulat încă un răspuns la acuzații. Autoritățile spun că s-a predat după o amplă urmărire la nivel național, fiind convins de tatăl său, care l-a recunoscut în imaginile făcute publice. La apariția de joi, Robinson a sosit cu mâinile și gleznele încătușate, dar purtând haine civile, și a zâmbit scurt membrilor familiei aflați în sala de judecată. Dispută continuă privind accesul la o audiere închisă din octombrie Organizațiile media și văduva lui Kirk solicită în continuare publicarea unei înregistrări audio și a transcrierii unei audieri din octombrie, care a fost închisă publicului. Judecătorul Tony Graf a declarat că trebuie să analizeze cu atenție ce poate fi desecretizat legal și a amânat o decizie finală până la 29 decembrie pentru a asigura acuratețea. De asemenea, el a emis un ordin care interzice avocaților să facă declarații publice în afara procedurilor oficiale. Următoarea apariție fizică a inculpatului în instanță este programată pentru 16 ianuarie.
Nicușor Dan, despre criza din justiție: Lucrurile sunt foarte serioase. Președintele invită magistrații la o discuție fără limită de timp
Președintele Nicușor Dan spune că atunci când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase. Astfel, el invită toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție „fără limită de timp” luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00. „Aștept înscrieri la adresa [email protected]. Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, vă invit să îmi trimiteți materiale, asumate nominal sau neasumate nominal, la adresa [email protected]. În zilele de vineri, sâmbătă și duminică vom avea timp să citim toate materialele pe care ni le trimiteți”, scrie Nicușor Dan pe Facebook. El precizează că în toată săptămâna 15–19 decembrie este plecat din țară pentru formate multilaterale și vizite bilaterale confirmate cu mult timp înainte, acesta fiind motivul pentru care a programat discuția cu magistrații pentru data de 22 decembrie. Peste 170 de magistrați semnează un mesaj de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu: „Tăcerea nu este o opțiune” Peste 170 de judecători și procurori au semnat o scrisoare de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu. „Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, transmit semnatarii. Magistrații semnatari au transmis că „adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate” și că „tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”. „Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială.