Cristian Tudor Popescu, despre dezvăluirile Recorder: N-am mai trăit așa ceva de la momentul tălăzuirii mulțimii din Piața Palatului
„Până în clipa de față, documentarul Recorder a realizat ceva important: câțiva magistrați au crăpat tăcerea din Justiție, câteva mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva caracatiței din zisa Justiție. E un început bun, dar dezmembrarea monstrului poate fi realizată doar prin măsuri operative”, scrie jurnalistul Cristian Tudor Popescu pe contul personal de socializare, ca reacție la ancheta Recorder, pe care, într-un text anterior, o clasificase drept „unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani”. În opinia jurnalistului, dezvăluirile Recorder seamănă cu momentul din decembrie ’89, când, la meetingul de la fostul Senat, mulțimea refuzase să mai scandeze sloganuri comuniste, iar la tribună, Ceaușescu era vizibil speriat, în timp ce-și plimba ochii peste furia de sub tribune. „Alo, alo, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!” „N-am mai trăit așa ceva de la momentul tălăzuirii mulțimii în Piața Palatului, în vreme ce N. și E. Ceaușescu își roteau ochii furioși și speriați în toate părțile. Aidoma CPEx, în spatele președintei CAB Arsenie au fost aliniați 3 bărbați și 6 femei care au tăcut mâlc. Intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu, hotărâtă, curajoasă, întristată, precisă mi-a adus lacrimi în ochi. A spus doar atât: cu toată viața și cariera mea de 26 de ani în magistratură, confirm că tot ce a spus judecătorul Laurențiu Beșu este adevărat, suntem terorizați de conducere. Din sală s-au auzit destule aplauze, dar cred că au fost ale jurnaliștilor. Apoi, la tirul de întrebări care a urmat, singurul răspuns al lui Arsenie a fost: „Alo, alo, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!”. O încercare disperată, cum nu credeam să văd într-o sală a Justiției române, a fost redarea, pe un laptop, a unui dialog dintr-un proces, care era menită s-o scoată isterică pe judecătoarea Daniela Panioglu; a fost oprită la jumătate, din gâtul mâinii, de Arsenie, pentru că arăta limpede că Panioglu avea dreptate. Arsenie a pus capăt în forță conferinței de presă, condusă în stil Florin Iordache Altăntrebare, refuzând să răspundă întrebărilor tuturor jurnaliștilor înscriși pe listă. Nu îndrăznesc să sper că pentru caracatiță va urma ce s-a întâmplat cu regimul ceaușist”, a comentat acesta. „Corupția e peste tot, dar cea din Justiție e cea mai periculoasă” În opinia jurnalistului, documentul Recorder ar fi trebuit realizat la inițiativa președintelui și cu mijloace logistice superioare: „Președintele Dan (…) nu ne-a spus decât că magistrații români muncesc mai mult decât cei din Europa. Că a văzut el cum vine grefiera cu căruciorul de supermarket plin cu dosare. Și nu l-a susținut pe Bolojan în încercarea de a tăia pensiile bestiale ale magistraților. Documentarul Recorder ar fi trebuit realizat din inițiativa președintelui la un nivel logistic mai ridicat, cu mijloace instituționale mult mai puternice decât ale jurnaliștilor. De pildă, e de crezut că SRI, de care președintele nu se atinge, nu știa tot ce e în ancheta Recorder? Corupția e peste tot, dar cea din Justiție e cea mai periculoasă, căci Justiția e puterea care poate pedepsi corupția”. „Rar am văzut ceva mai lipsit de sens” CTP consideră că reacția președintelui la documentarul Recorder e „lipsită de sens”, pentru că toate întrebările lansate de acesta în spațiul public își au răspunsul chiar în materialul citat. „Rar am văzut ceva mai lipsit de sens: răspunsul la toate aceste întrebări este în chiar documentarul Recorder: dictatura Savonea. N. Dan nu a rostit niciodată acest nume până a-l scrie acum pe net. Întrebările ar fi avut rost dacă le-ar fi adresat direct CSM, participând imediat la o ședință, așa cum l-a sfătuit gratis concediatul Ludovic Orban”, scrie jurnalistul. Ca să spargi „monolitul Savonea”, îți trebuie „un pickhammer din afară”, crede CTP, care înaintează o potențială soluție: „Secția Specială de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Bineînțeles, nu cu cei doar 35 de procurori pe care îi are acum. Reorganizată, înzestrată cu procurori valoroși profesional, curajoși și onești (mai există, trebuie doar să-i cauți), subordonată direct Procurorului General care va fi numit de președintele Dan. Această Secție Specială ar putea ancheta cel puțin cazurile din documentarul Recorder. Președintele Dan poate face asta. Sau altceva. Dar SĂ FACĂ, și repede, ceva cu cap și coadă. Altfel, va fi doar un postac pe facebook care „a văzut documentarul Recorder cap-coadă”.
Laura Vicol, atac virulent la Recorder: Justiția e manipulată cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite
Laura Vicol iese la atac împotriva publicației Recorder, pe care o acuză de inginerii emoționale, menite să împingă publicul înspre o direcție țintită. Ea crede că „o parte a presei construiește narațiuni toxice, fără responsabilitate și fără respect pentru adevăr”. Vicol se consideră o „țintă convenabilă”, a cărei imagine e manipulată de Recorder în așa fel încât să atragă emoția negativă a publicului. „Românii au fost împinși spre o singură concluzie” „Vreau să explic cui are urechi să audă și doreşte să analizeze pertinent și obiectiv două situații halucinante care se repetă și care arată, încă o dată, modul în care o parte a presei construiește narațiuni toxice, fără responsabilitate și fără respect pentru adevăr. Prima situație este deja cunoscută: ziua procesului de insolvență Nordis. Exact atunci Recorder a lansat acel reportaj trunchiat, construit pe jumătăți de adevăr și pe emoție negativă, menit să stârnească furie și ură împotriva mea și împotriva unei companii românești. Ținta principală? Începerea demolării unui candidat la prezidențiale și excluderea mea din Comisia Juridică, sucisem deja gâtul multor vipere. S-a văzut efectul: atacuri, amenințări, judecăți publice înaintea oricărei clarificări. Ei au dat verdictul, românii au fost împinși spre o singură concluzie, iar eu am fost, pentru ei, doar ținta convenabilă într-o poveste pe care și-au dorit să o controleze”, a scris Vicol pe contul personal de Facebook, la puțină vreme după apariția filmului Recorder. În opinia lui Vicol, ancheta Recorder este o „manipulare” la adresa Justiției, „cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite”. Vicol se simte atacată, dar spune că refuză să se retragă dintr-o ecuație complicată, în care presa, Justiția și publicul pare că sunt într-o continuă tatonare, într-un conflict care nu pare să se stingă niciodată. „A doua situație s-a întâmplat aseară. Recorder lovește din nou, de data asta într-o zonă care ar trebui să fie protejată de orice manipulare: Justiția. Un nou material construit pe aceeași rețetă — cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite. Dar știți ce este cu adevărat uluitor? Judecătorii intervievați. Judecători care vorbesc despre sistem, despre colegi, despre situații pe care le prezintă ca adevăr absolut, dar… fără să spună cine sunt cu adevărat ei înșiși. (…)”. Qui prodest? Vicol crede că acest narativ controlat e de natură să compromită însăși încrederea publicului în instituțiile statului și se întreabă cui folosește această „demolare sistematică”. Când astfel de practici sunt îndreptate împotriva Justiției, nu mai este vorba doar de o persoană sau de o companie. Este vorba de încrederea publicului într-o putere a statului. Iar această încredere, odată distrusă, nu se reconstruiește cu un nou reportaj. Eu nu cer să mă apere nimeni. M-am apărat mereu singură. Dar nu pot să tac când văd același mecanism care m-a lovit pe mine fiind folosit acum pentru a lovi Justiția. De aceea întreb direct, fără ocolișuri: Cui folosește această demolare sistematică? Cui servește această campanie de decredibilizare, făcută cu aceeași rețetă cu care au încercat să mă pună la zid? Nu Justiției. Nu oamenilor cinstiți care își fac meseria. Nu celor care cred în stat, în lege, în adevăr. Dar poate că exact asta este miza. Și dacă asta e direcția în care vor să împingă România, manipulată, divizată și fără încredere în propriul stat, atunci am un singur răspuns: Nu cu mine, nu fără să expun fiecare atac făcut din întuneric. Rămân!”, a scris Vicol.
Război total în justiție, după documentarul Recorder. Curtea de Apel București lansează acuzații dure la adresa unui judecător prezent în dezvăluirea de presă
Curtea de Apel București a transmis o reacție dură, după publicarea documentarului jurnaliștilor Recorder, calificând drept „denigratoare și fără acoperire faptică” afirmațiile judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, magistratul care a apărut în materialul publicat. În comunicatul de presă de trei pagini – transmis miercuri de Curtea de Apel – sunt atașate și câteva articole de presă de anul trecut, CAB lăsând să se înțeleagă că judecătorul Beșu ar fi agent acoperit. Mai mult, CAB cere public ca acesta să-și clarifice urgent statutul. „Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra elementelor acestui caz” „Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, cer reprezentanții Curții de Apel București. Oficialii CAB susțin că această situație afectează actul de justiției și solicită ca „afirmaţiile judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare.” „Justiția nu poate fi apărată prin minciună, independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează” „Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.” „Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică” „Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (a se vedea articolele publicate). Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind: – în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, – care au fost atribuțiile reale, – ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, – dacă mai există astfel de raporturi în prezent, – și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală. Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz. În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, se precizează în comunicatul transmis de CAB. „Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj” Curtea de Apel București mai susține că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional și că de fapt acesta încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului.” „Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB. (Comunicatul CAB INTEGRAL) Protest la sediul Consiliului Superior al Magistraturii după ancheta Recorder Un protest “pentru o justiție independentă” este anunțat miercuri seara, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, începând cu ora 19,00. Reamintim că portalul de investigații Recorder.ro a publicat marți seara un documentar elocvent despre situația Justiției din România, cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să ia o decizie privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției Președintele Nicușor Dan a reacționat la materialul Recorder despre corupția din interiorul sistemului de justiție. Liderul de la Cotroceni a precizat că situația prezentată în investigația jurnaliștilor va fi analizată, iar vinovații vor fi
Curtea Constituțională analizează astăzi contestația AUR asupra legii care majorează taxele locale
Curtea Constituțională analizează astăzi sesizarea depusă de AUR la legea din al doilea pachet de măsuri fiscal bugetare, care prevede creșteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru locuințe și aplicarea principiului „poluatorul plătește” în cazul impozitelor auto. Ședința CCR este programată la ora 10.00. Instituția stabilise inițial data de 21 ianuarie 2026 pentru această discuție, însă Guvernul a cerut devansarea termenului. Pe 18 noiembrie, Parlamentul a aprobat din nou actul normativ, după reexaminarea cerută de CCR, iar forma actuală include aceleași prevederi privind creșterile impozitelor locale. Executivul și-a asumat răspunderea asupra legii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului din 1 septembrie 2025. Documentul stabilește un pachet amplu de măsuri pentru o folosirea mai bună a resurselor publice. Articolele considerate neconstituționale, cele legate de testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Guvernul și a angajat răspunderea pe 1 septembrie, iar pe 9 septembrie legea a ajuns la președinte pentru promulgare. Partidul AUR a depus contestația la CCR pe 8 septembrie. Actul normativ ar trebui să includă o gestionare mai responsabilă a zonelor cu posibilă optimizare fiscală, un tratament egal pentru contribuabili, restructurarea unor facilități depășite în contextul unui deficit ridicat, o reașezare a modului de calcul pentru impozitele locale. Legea introduce și reguli noi pentru firmele plătitoare de impozit pe profit. Mai mult, stabilește criterii pentru o folosire mai eficientă a fondurilor publice alocate serviciilor oferite de autorități centrale, locale și instituții de interes național. Obiectivul final ar fi creșterea transparenței și a sustenabilității în administrarea banilor publici. Un alt lucru important de menționat despre pachet este taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Această taxă fusese planificată pentru toamna acestui an, însă termenul din lege, 1 noiembrie 2025, a fost depășit, astfel că data de aplicare devine 1 ianuarie 2026. Singurele articole retrase sunt cele declarate neconstituționale de CCR, cele referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ONJN și Autorității Vamale. Premierul României, Ilie Bolojan, a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor. Premierul a justificat aceste măsuri prin faptul că e necesară reducerea deficitului bugetar și a închiderii breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA și insolvențele artificiale.
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Trei persoane sunt urmărite penal, după ce au amenințat cu moartea magistrații. Denunțul a fost făcut de CSM. Mesajele au fost scrise pe o platformă online
Parchetul General a anunțat joi că a deschis trei dosare penale care vizează persoane care au adresat ameninţări cu moartea unor magistraţi. Plângerile au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim că, în ultima perioadă, în peisajul justiției din România, au apărut constant nemulțumirile magistraţilor care s-au opus constant proiectului de lege care vizează creşterea vârstei de pensionare şi micşorarea cuantumului pensiei. Acest subiect sensibil a generat presiuni și nemulțumiri în societate – cu privire la vârsta de pensionare și la statutul magistraților – culminând cu aceste situații expuse de mnagistrați. ”În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General. Instituţia precizează că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora. ”Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSM îi răspunde din nou tranșant lui Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților: „Nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers”
Germanul Andrés Ritter, favorit să preia conducerea Parchetului European în locul Laurei Codruța Kövesi surse
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European votează în această seară candidatul pe care îl va susține pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Surse politice din Parlamentul European au declarat pentru MEDIAFAX că favorit este procurorul german Andrés Ritter, actual adjunct al Laurei Codruța Kövesi. Mandatul actualei șefe a EPPO, Laura Codruța Kövesi, se încheie în 2026, iar regulile instituției prevăd că funcția nu poate fi reînnoită. Procesul de selecție pentru succesorul ei a început în această toamnă. Schimbarea conducerii Parchetului European este așteptată în octombrie 2026, într-un moment în care Uniunea Europeană analizează reorganizarea mecanismelor sale antifraudă. Reforma ar putea extinde atribuțiile EPPO. Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef al EPPO Germanul Andrés Ritter este considerat favorit pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Ritter este în prezent adjunct al procurorului-șef european și are peste 25 de ani de experiență în Germania, fiind specializat în criminalitate economică și fraude cu subvenții europene. El a candidat și la procesul de selecție precedent, în urmă cu șase ani. Printre candidați se numără și procuroarea austriacă Ingrid Maschl-Clausen. Fostă membră a EPPO, aceasta a activat în Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Uniunea Europeană și la Eurojust, instituția responsabilă de cooperarea judiciară între statele membre. Un alt candidat este italianul Stefano Castellani, procuror delegat al EPPO la Torino. Acesta are experiență în investigarea infracțiunilor economice și în gestionarea dosarelor cu fonduri europene la nivel regional. De asemenea, candidează și spaniolul Emilio Jesús Sánchez Ulled. Procuror specializat în infracțiuni împotriva administrației publice, Ulled coordonează investigații majore în Madrid, fiind cunoscut pentru dosarele privind corupția și abuzul în serviciu.
Nicușor Constantinescu, fostul președinte al CJ Constanța, scos din penitenciar și transporat la spital. Acesta execută o pedeapsă de 10 ani
Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, condamnat la 10 ani de închisoare pentru corupție, a fost transportat de urgență la Spitalul Ponderas cu o ambulanță a Administrației Penitenciarelor (ANP). La sosire, acesta a fost preluat de personalul medical într-un scaun cu rotile pentru a-l conduce la camera de gardă pentru consult, transmite CANCAN.ro. Nicușor Constantinescu a fost surprins de paparazzii CANCAN.RO, în timp ce cobora din duba ANP, care-l aducea de la Penitenciarul Poarta Albă, unde îți execută pedeapsa. Cadrele medicale l-au transportat într-un scaun cu rotile spre camera de gardă. Fostul președinte al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, a mai acuzat probleme de sănătate în trecut, la Penitenciarul Poarta Albă, unde a fost chemată de urgență o ambulanță. La acel moment, cadrele medicale au raportat că Nicușor Constantinescu ar fi avut febră, însă acesta a refuzat tratamentul și transportul la spital. Fostul președinte al CJ Constanța a început să aibă dificultăți de mobilitate și ar fi devenit incapabil să parcurgă distanțe lungi fără ajutor De asemenea, în 2014, Nicușor Constantinescu s-a aflat sub tratament medical în Statele Unite, pentru cancer de prostată. Potrivit informațiilor de la acea vreme, starea sa era „critică, dar stabilă”, și a necesitat supraveghere atentă și tratament urgent pentru multiple complicații. FOTO: CANCAN.RO Recomandarea autorului: Bărbat reținut de jandarmi pentru că ar fi împărțit materiale cu caracter legionar pe Calea 13 Septembrie din Capitală, în timpul sfințirii Catedralei Sorin Oprescu a fost ARESTAT în Grecia. Fostul primar era fugit din țară de 3 ani. Ministrul Justiției: Mergem până la capăt pentru a aplica legea CARACATIȚA din portul Constanţa. ”Eu te susţin până-n pânzele albe!”. Ion Dumitrache îi promitea directorului intervenții la nivel înalt
Marius Isăilă, despre geanta de firmă: „E fake luat din IDM”. Ce spune fostul senator despre cazul mitei de 1 milion de euro pentru Moșteanu și zilele de arest
Fostul senator PSD Marius Isăilă s-a prezentat, miercuri, la Secția 22 Poliție din București pentru a semna prima dată în cadrul măsurii controlului judiciar dispuse de Curtea de Apel București, după ce a petrecut 13 zile în arest preventiv în dosarul în care este acuzat că ar fi încercat să ofere un milion de euro mită ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. La ieșire, Isăilă și-a susținut din nou nevinovăția și a spus că nu se teme că judecătorii ar putea înăspri măsura preventivă: „Nu voi încălca controlul judiciar. Nu am de ce să mă tem. Respect măsurile stabilite de instanță”, le-a declarat acesta jurnaliștilor. El a adăugat că este dispus să colaboreze cu anchetatorii, dar a refuzat să intre în detalii despre acuzațiile care i se aduc: „Sunt dispus să colaborez cu anchetatorii, dar nu pot să intru acum în detalii. Orice aș spune ar fi interpretat în defavoarea mea”, a afirmat fostul senator. Dialog cu Marian Ceaușescu, glumă despre „geanta fake” În fața secției de poliție, Marius Isăilă a fost așteptat și de activistul Marian Ceaușescu, cunoscut pentru prezența sa la dosarele de corupție de mare vizibilitate. Acesta l-a întrebat pe fostul senator despre geanta de firmă cu care venise la secție, făcând aluzie la interceptările din dosar în care procurorii DNA notează cuvintele „banii se dau la geantă”. Isăilă a răspuns ironic: „E un fake, luat din IDM ( n.r complex comercial din zona Basarab)”, a spus acesta, încercând să minimalizeze discuția. Despre arest: „Nu doresc nimănui să treacă prin asta” Întrebat cum a fost perioada petrecută în arest, Marius Isăilă a evitat detaliile, dar a recunoscut că experiența l-a marcat: „Foarte grele (n.r zilele). E foarte greu să ajungi acolo. Nu doresc nimănui să ajungă acolo. Lipsa libertății e grea”, a mărturisit acesta. Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să admită contestația lui Isăilă la arestul preventiv dispus de Tribunalul București și să îl plaseze sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 20 noiembrie 2025. De ce este acuzat Marius Isăilă Procurorii DNA îl acuză pe fostul senator de cumpărare de influență. Potrivit anchetatorilor, în octombrie 2025, Isăilă ar fi promis, prin intermediul fostului șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, suma de 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, în schimbul influenței acestuia pentru încheierea unor contracte între compania de stat Romtehnica și o firmă privată din domeniul armamentului. În stenogramele aflate la dosar, Isăilă apare discutând despre sume de bani, contracte cu muniție provenită din Kazahstan și posibilitatea revânzării acesteia către Ucraina prin intermediul Romtehnica și al unei firme din Bulgaria, procurorii susținând că mita de 1 milion de euro ar fi urmat să fie plătită „la geantă”. Măsura controlului judiciar presupune, în astfel de dosare, obligații precum prezentarea periodică la poliție, anunțarea schimbării domiciliului și interdicția de a părăsi țara fără permisiunea organelor judiciare, încălcarea lor putând duce la arest la domiciliu sau arest preventiv. Antecedentele penale ale fostului senator Nu este primul dosar de corupție în care numele lui Marius Isăilă apare. În 2016, fostul parlamentar a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, într-un dosar care viza blocarea unui control ANAF și atribuirea unor contracte pe bani publici.
Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE