Captură uriașă de canabis, în urma unui flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. 31 de kilograme de droguri duse în trei trolere. Două persoane au fost arestate
Operațiune de amploare la Botoșani.Polițiștii și procurorii DIICOT din Botoșani au prins în flagrant trei persoane care transportau cu trei trolere aproximativ 31 de kilograme de canabis. Procurorii DIICOT Botoșani au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârste cuprinse între 20 și 49 de ani, pentru trafic de droguri de risc și complicitate la trafic de droguri. Judecătorul din cadrul Tribunalului Botoșani a dispus arestarea preventivă a doi dintre inculpații reținuți și măsura controlului judiciar față de un alt inculpat. Procurorii vor sesiza instanța cu propunerea de arestare preventivă a celui de-al patrulea inculpat. Captură uriașă de canabis, după un flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. Drogurile erau destinate comercializării Vineri, trei dintre inculpați au fost prinși în flagrant delict în localitatea Vârfu Câmpului, județul Botoșani, în timp ce transportau trei trolere în care se aflau aproximativ 31 kilograme canabis. Drogurile, destinate comercializării, au fost ridicate anterior de inculpați de la un punct de lucru al unei societății de transport internațional. Din cercetări a reieșit că un alt inculpat, în vârstă de 49 de ani, destinatarul substanțelor interzise, s-a aflat în zona de preluare a genților ce conțineau drogul de risc și a supravegheat transportul din mașina sa, până la momentul intervenției polițiștilor, când a reușit să fugă și pentru scurt timp să se sustragă urmăririi penale. Captură uriașă de canabis, după un flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. Foto cu caracter ilustrativ Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!
Premierul Ilie Bolojan și ministrul francez Gérald Darmanin au discutat la Palatul Victoria despre justiție și securitate europeană
Discuțiile au avut loc în contextul aniversării a 145 de ani de relații diplomatice dintre cele două state, moment ce va fi marcat în 2025. Potrivit Guvernului, dialogul a vizat atât aspecte din sfera justiției, cât și teme strategice legate de securitatea europeană. Cooperarea româno-franceză în domeniul justiției și modernizării judiciare În prima parte a întrevederii, cei doi oficiali au analizat oportunitățile de modernizare a sistemelor judiciare din România și Franța. Au fost discutate utilizarea tehnologiilor digitale în procedurile judiciare, reforma penitenciarelor și intensificarea colaborării în combaterea criminalității organizate, a corupției și a fenomenelor de dezinformare. Premierul Bolojan a subliniat că schimbul de bune practici și expertiză este esențial pentru o justiție eficientă și adaptată realităților actuale. Cooperarea româno-franceză în contextul securității europene și al războiului din Ucraina Un subiect central l-a reprezentat situația de securitate din Europa, în contextul războiului din Ucraina. Bolojan și Darmanin au discutat despre riscurile din regiune, importanța consolidării Flancului Estic al NATO și rolul Grupului de Luptă de la Cincu, unde Franța este națiune-cadru. Cei doi demnitari au convenit că agresiunea Rusiei necesită o coordonare strânsă între statele europene pentru gestionarea amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și pentru susținerea unui proces de pace durabilă. Cooperarea româno-franceză extinsă la economie, energie și domenii strategice În plan economic, premierul a evidențiat rolul Franței ca unul dintre principalii investitori în România, cu un interes tot mai mare în sectoare precum IT&C, aeronautică, energie, agricultură și tehnologii avansate. Discuțiile au vizat și situația politică internă din ambele state, precum și evoluțiile de la nivel european. La finalul întrevederii, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința ca cooperarea româno-franceză să se dezvolte în continuare în toate domeniile de interes comun. La discuții au participat consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat Dragoș Hotea și ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery.
Părinții fetiței de doi ani, care a murit în urma unei anestezii la clinica din București, sunt audiați astăzi
Părinţii fetiţei de 2 ani care a murit în urma unei anestezii la o clinică stomatologică din Capitală sunt audiaţi joi. Mama și tatăl copilei sunt aşteptaţi la ora 10.00 la audieri la Serviciul Vătămări şi Ucideri din Culpă din cadrul Poliţiei Capitalei, transmite News.ro. Fetiţa de doi ani a murit în 13 noiembrie, la o clinică stomatologică din Bucureşti, după ce a fost supusă unei sedări pentru o intervenţie. Părinţii copilei au declarat că fiica lor a mai trecut în urmă cu un an printr-o astfel de intervenţie. La acel moment însă, analizele făcute înaintea procedurii au fost bune. Joi, în ziua intervenției, unele analize efectuate înainte ca fetița să meargă la dentist nu ieşiseră bine. Potrivit autopsiei efectuată la INML, decesul fetiţei de doi ani a survenit în timpul unei intervenţii stomatologice la o pacientă cu o patologie cronică preexistentă complexă. „Conform concluziilor preliminare emise în urma efectuării autopsiei medico-legale de către Institutul Naţional de Medicină Legală ‘Mina Minovici’, decesul minorei a survenit în timpul unei intervenţii stomatologice la o pacientă cu o patologie cronică preexistentă complexă”, a transmis, vineri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Doi medici de la clinica privată, unde a avut loc decesul copilei, au fost audiați, săptămâna trecută. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a deschis un dosar penal în cazul privind decesul fetiţei de doi ani la clinica de stomatologie. Dosarul a fost deschis iniţial de Parchetul Judecătoriei Sectorului 3, apoi cazul a fost preluat de Parchetul ierarhic superior. „La data de 13.11.2025, polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au fost sesizați cu privire la faptul că o minoră în vârstă de doi ani, aflată într-o clinică privată de stomatologie pentru efectuarea unei proceduri medicale ce presupunea administrarea unei anestezii, a intrat în stop cardio-respirator în timpul intervenției. La fața locului a fost solicitat un echipaj SMURD, care a aplicat manevre de resuscitare. În ciuda eforturilor depuse, echipajul medical a constatat decesul minorei în cursul aceleiași seri. Recomandarea autorului: Prima măsură oficială anunțată de Alexandru Rogobete, după tragedia de la clinica stomatologică din București Cazul fetiței de doi ani care a murit la stomatolog. Avocatul clinicii: Sediul avea aviz de funcţionare. Autorizaţia sanitară era în curs de finalizare Sara, fetița de doi ani care a murit la stomatolog, a fost înmormântată. Mama copilei a cedat și nu a putut să o conducă pe ultimul drum
Cornel Onilă, fostul episcop de Huși, condamnat la închisoare pentru viol, vrea să fie liber. Curtea de Casație i-a admis o cale extraordinară de atac
Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat admisibilă în principiu, o cale extraordinară de atac, formulată de Cornel Onilă, fostul episcop de Huși, condamnat la opt de închisoare cu executare viol, abuz sexual și șantaj. Fostul episcop a făcut și o solicitare de suspendare a pedepsei, care a fost, însă, respinsă de magistrați. Primul termen pentru judecarea recursului în casaţie a fost stabilit pentru 20 ianuarie 2026. Fostul episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanul, pe numele de mirean Cornel Onilă, a fost condamnat în aprilie 2025 la opt ani de închisoare cu executare, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel hotărârea anterioară a Curţii de Apel Galaţi. Abuzurile, anchetate de procurorii de la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, au avut loc în 2017 – 2019. Episcopia Huşilor şi Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” Huşi, părţi responsabile civilmente, au fost obligate să achite câte 3.000 lei fiecare, sumă reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului. Aceeaşi sumă trebuie plătită şi de Cornel Onilă. Judecătorii i-au interzis fostului episcop al Huşilor să mai ocupe o funcţie publică timp de 5 ani după executarea pedepsei şi să ia legătura cu victimele. Fostul ierarh este acuzat de infracţiuni la viaţa sexuală, după ce în anul 2017 în spaţiul public au apărut unele înregistrări în care acesta ar fi întreţinut relaţii sexuale cu un minor, care la momentul respectiv ar fi fost elev al Seminarului Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huşi. În 2017, Corneliu Bârlădeanul, pe atunci episcop al Huşilor, a reclamat la DNA că este şantajat de trei preoţi care i-au cerut bani sau funcţii pentru a nu face publică o înregistrare în care prelatul ar apărea în timp ce întreţine relaţii homosexuale cu o persoană despre care se crede că era un elev de la Seminarul Teologic Huşi, actualmente preot într-o parohie din judeţul Vaslui. Fostul arhimandrit Sebastian Jitaru, care a executat anterior o pedeapsă privativă libertate pentru că l-ar fi şantajat pe fostul episcop ameninţând că va face publică o înregistrare în care fostul prelat ar fi întreţinut raporturi homosexuale cu un elev de la Seminarul Huşi, a fost şi el condamnat pentru viol şi alte agresiuni sexuale la 14 ani şi două luni de închisoare, după ce a fost condamnat iniţial la 15 ani şi patru luni de detenţie. „Inculpatul Jitaru Sebastian Cristi urmează să execute pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi două luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) şi g) din Codul penal, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate şi de a se apropia la mai puţin de 500 de metri de acestea şi dreptul de a exercita funcţia de preot pe o durată de 5 ani, care se va executa în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse faţă de apelantul inculpat Jitaru Sebastian Cristi, respectiv reţinerea şi arestarea preventivă de la 15.06.2017-10.11.2017, perioada executată din 14.03.2019 – 22.02.2022, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă din 21.05.2020- 05.06.2020”, precizează hotărârea ICJJ.
Stegarul Dac a fost eliberat din Penitenciarul Giurgiu. Mi-au spus că aici e capăt de linie și că nu voi scăpa
Protestatarul Lucian Avrămuță, cunoscut ca „Stegarul Dac”, a fost eliberat din Penitenciarul Giurgiu, sâmbătă, unde se afla în arest preventiv din luna mai, a acestui an, după ce și-a părăsit locuința, deși se afla în arest la domiciliu. Acesta trebuia să părăsească închisoarea de la ora 14, dar a fost eliberat abia seara, în jurul orei 18. Cezar Avrămuță spune că cei de la Penitenciarul Giurgiu i-au dat drumul așa de târziu pentru că așteptau de la instanță decizia de eliberare. „Suntem obișnuiți cu abuzurile lor, nu este ceva nou. Mulțumim lui Dumnezeu că am ieșit întregi la corp, dar mai ales la mine, pentru că este un calvar. Toți mi-au spus că aici este capăt de linie și că nu voi scăpa de aici. Eu le transmit să lase abuzurile și să intre în normalitate și să respecte legea. Legea e lege! Noi am votat, iar ei ne fură votul. Nu există o crimă mai mare decât asta! Totuși, e o surpriză mare și pentru mine decizia instanței. Dar o să vedeți, o să postez, ce abuzuri s-au făcut, cu polițiști, cu procurori. Când decizia noastră nu contează, atunci pentru ce mai e statul? Este doar pentru ei, pentru cei care l-au acaparat? Statul este al românilor, iar românii trebuie să se trezească și să înțeleagă că sunt stăpâni la ei acasă, că sunt suverani, iar suveranitatea aparține poporului. Nu poate trece nimeni peste votul nostru. Și peste 100 de ani lovitura de stat din decembrie va fi judecată. Cândva, cât mai repede, sper să se judece și să se pună legea la loc”, a declarat acesta. În ședința din 13 noiembrie, magistrații de la Judecătoria Sectorului 4 au dispus plasarea lui Cezar Avrămuță sub control judiciar. „Stegarul Dac” riscă să revină după gratii dacă nu respectă anumite reguli „Stegarul Dac” trebuie să respecte anumite obligații pe durata controlului judiciar, altfel riscă să revină după gratii. Pe lângă prezentarea în fața judecătorului și a poliției, acesta nu are voie să se apropie de Palatul Parlamentului sau de sediul Arestului Central și e nevoit să poarte brățară de monitorizare. De asemenea, „Stegarul Dac” nu are voie să participe la adunări publice, cum ar fi protestele, unde acesta era nelipsit. De ce infracțiuni este acuzat „Stegarul Dac” Cezar Avrămuță a fost încarcerat la Penitenciarul Giurgiu în luna mai, chiar în ziua alegerilor prezidențiale din 2025. Aflat, la acel moment, în arest la domiciliu, și-a tăiat brățara de monitorizare și a părăsit locuința. Polițiștii au fost sesizați, iar protestatarul a fost acuzat de evadare și distrugere, la care s-au adăugat infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, violarea sediului profesional și ultraj. Sursa video: Facebook / Dan MV Chitic RECOMANDAREA AUTORULUI: „Stegarul Dac” a fost eliberat din penitenciarul Giurgiu. Îi este INTERZIS să mai participe proteste și trebuie să poarte brățară de monitorizare Stegarul Dac – INAMICUL STATULUI. Este scos la plimbare doar pe acoperișul pușcăriei. Procedura se aplică numai celor mai periculoși CRIMINALI
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se
Trump cere Departamentului de Justiție să înceapă o anchetă oficială privind legăturile lui Epstein cu personalități cunoscute
Președintele Donald Trump a anunțat vineri că are în vedere o solicitare adresată procurorului general Pam Bondi pentru o investigație asupra relațiilor lui Jeffrey Epstein cu o serie de persoane influente, inclusiv figuri pe care el le consideră rivali politici. Declarația președintelui apare după publicarea unor e mailuri din arhiva lui Jeffrey Epstein care îl menționează. „Acum, când democrații folosesc farsa Epstein, care îi implică pe democrați, nu pe republicani, pentru a încerca să se abată de la dezastruoasa lor ÎNCHIDERE și de la toate celelalte eșecuri ale lor, îi voi ruga pe A.G. Pam Bondi și pe Departamentul de Justiție, împreună cu marii noștri patrioți de la FBI, să investigheze implicarea și relația lui Jeffrey Epstein cu Bill Clinton, Larry Summers, Reid Hoffman, J.P. Morgan, Chase și multe alte persoane și instituții, pentru a stabili ce se întâmpla cu ei și cu el”, a scris Trump pe Truth Social. În ultimele luni, președintele Donald Trump a încercat să respingă constant întrebările adresate lui despre Jeffrey Epstein. El a cerut republicanilor să blocheze în Camera Reprezentanților o petiție legată de finanțare și a insistat pentru un vot privind publicarea dosarelor Departamentului de Justiție asociate lui Epstein. Președintele Camerei a anunțat că va include acest vot pe agenda săptămânii viitoare. „Aceasta este o altă înșelătorie de tipul «Rusia, Rusia, Rusia», toate săgețile fiind îndreptate spre democrați”, a scris Donald Trump vineri.
Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental
Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental care a paralizat activitatea federală, dar documentul conține și o prevedere controversată: opt senatori republicani ar putea primi până la 500.000 de dolari fiecare drept despăgubiri pentru presupuse încălcări ale vieții private, potrivit Reuters. Textul de lege, adoptat deja de Senat, prevede că obținerea retroactivă a datelor telefonice ale unui senator fără notificare prealabilă devine ilegală. Totodată, permite celor afectați să dea în judecată Departamentul de Justiție și să ceară despăgubiri de 500.000 de dolari pentru fiecare caz, plus acoperirea cheltuielilor de judecată. Printre senatorii vizați se numără Marsha Blackburn, Lindsey Graham, Josh Hawley, Ron Johnson, Tommy Tuberville, Dan Sullivan, Bill Hagerty și Cynthia Lummis. Aceștia afirmă că datele lor telefonice au fost obținute în timpul investigației conduse de procurorul special Jack Smith, care ancheta încercarea lui Donald Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020. „Nu ne vom odihni până când cei implicați în această folosire abuzivă a guvernului nu vor fi trași la răspundere”, a declarat senatoarea Marsha Blackburn, una dintre inițiatoarele amendamentului. Democrații au criticat însă dur prevederea, acuzându-i pe republicani că folosesc proiectul pentru câștiguri personale. „Niciun ban pentru sănătate, dar au inclus un bonus corupt de cel puțin 500.000 de dolari fiecare”, a scris senatoarea Patty Murray pe rețelele sociale. Ancheta lui Jack Smith privind implicarea lui Donald Trump în evenimentele din 6 ianuarie 2021 s-a încheiat după ce acesta a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, procurorul invocând politica Departamentului de Justiție care interzice urmărirea penală a unui președinte în funcție. Într-un raport final, Smith a susținut că probele adunate ar fi fost suficiente pentru o condamnare. Senatorii republicani cer acum explicații companiilor de telecomunicații AT&T, Verizon și T-Mobile privind datele furnizate procurorilor în baza mandatelor de percheziție.
Scandalul de corupție din Ucraina ia amploare. Ucraina demite consiliul de supraveghere al Energoatom după anchetă
Autoritățile ucrainene au înlocuit consiliul de supraveghere al agenției pentru energie nucleară Energoatom, după ce a fost deschisă o anchetă privind presupuse acte de corupție, a declarat marți prim-ministrul Iulia Svyrydenko. „Va fi efectuat un nou audit al companiei”, a declarat Svyrydenko pe Telegram, relatează Reuters. Biroul anticorupție din Ucraina a anunțat luni deschiderea unei anchete asupra sectorului energetic al țării, prin care se suspectează o posibilă schemă de mită în valoare de 100 de milioane de dolari, ce implică compania nucleară de stat. Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, biroul anticorupție a spus că în spatele acestei scheme se afla o „organizație criminală de nivel înalt”, condusă de un om de afaceri, și din care făceau parte un fost consilier al ministrului energiei, șeful securității Energoatom și patru angajați din „serviciile administrative”. „În total, aproximativ 100 de milioane de dolari au trecut prin această așa-numită spălătorie”, se arată în declarație. În acest moment, Energoatom gestionează trei centrale nucleare, care furnizează Ucrainei mai mult de jumătate din energia electrică. „Consilierul ministrului și directorul de securitate al Energoatom au preluat controlul asupra tuturor achizițiilor companiei și au creat condiții în care toți contractanții Energoatom erau obligați să plătească beneficii ilegale”, a declarat Oleksandr Abakumov, șeful departamentului de investigații al biroului anticorupție. El a precizat că cei implicați în schemă au discutat în octombrie despre creșterea ratei comisioanelor la 15% în timpul construcției structurilor de protecție la o centrală nucleară. Conform anchetatorilor, partenerii Energoatom erau obligați să ofere mită de 10-15% pentru a evita blocarea plăților pentru servicii sau bunuri. „O întreprindere strategică cu un venit anual de peste 200 de miliarde de grivne (4,79 miliarde de dolari) era gestionată nu de funcționarii corespunzători, ci de terți care nu aveau autoritate oficială”, au mai spus procurorii.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, detalii despre extrădarea lui DANI MOCANU. Decizia autorităților italiene îl va trimite în pușcăriile din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, oferit detalii despre extrădarea manelistului Dani Mocanu și a fratelui său, după ce au fost arestați, luni, în Italia, în apropiere de Napoli. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat că autoritățile române întreprind toate demersurile pentru ca Dani Mocanu și fratele său să fie extrădați în România și încarcerați, conform legii. “Este important de precizat că activitatea de căutare a unei persoane care nu s-a prezentat în vederea puneii în executare a hotărârii judecătorești de condamnare este într-o primă fază în competența autorităților polițienești și în măsura în care există indicii că a părăsit teritoriul României această activitate se realizează prin intermediul organizațiilor internaționale de cooperare. În momnetul în care persoana este depistată pe teritoriul unei alte jurisdicții internaționale, dacă este vorba de un stat al UE se procedează la comunicarea mandatului european de arestare care presupune parcurgerea unei proceduri inclusiv judiciare la o instanță din statul unde a fost depistat care decide punerea în executare a mandatului de arestare și predarea persoanelor către jurisdicția românească”, a spus Radu Marinescu, la Antena 3 CNN. Ministrul Justiției a explicat că se fac toate demersurile pentru ca frații Mocanu să fie aduși în țară și să execute pedeapsa în România. “Mandatul european de arestare care ar fi trimis către autoritățile din țara în care ei au fost găsiți este valorificat prin procedura de valorificare judiciară prin intermediul unei instanțe din țara unde persoanele sunt identificate dacă este pe teritoriul UE. Un judecător se pronunță cu privire la predarea peroanelor respective către autoritățile române”, a mai precizat Radu Marineascu. Dani Mocanu și fratele său, prinși în Italia Manelistul Dani Mocanu și fratele său au fost arestați, luni, în Italia, în apropiere de Napoli. Anunțul a fost făcut de Poliția Română. „În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia. Bărbații au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliție Napoli. Cei doi bărbați, din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4, respectiv 7 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea fiind emise la data de 6 noiembrie 2025. În prezent, pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare din această țară, persoanele să fie predate autorităților române”, au comunicat autoritățile române. Informația vine în contextul în care în data de 6 noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani cu executare pentru tentativă de omor. În plus, acesta a fost condamnat și la 6 ani și 5 luni la de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional, însă a scăpat în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția.