Strategia Recorder:jocul generalităților. Interviuri cerute despre justiție, nu despre acuzații

O serie de documente publicate pe Facebook de fostul judecător, Cristian Danileț, un susținător al taberei USR/ Rezist din Justiție și luate din documentarul Recorder, indică faptul că jurnaliștii au solicitat punct de vedere de la ÎCCJ și de Curtea de Apel înainte de publicarea filmului controversat „Justiție capturată”, dar judecătorul nu menționează și modul cum a fost cerut punctul de vedere șefilor de instituții. Postare Cristian Danileț/ fost judecător Postare Cristian Danileț/ fost judecător Filmul controversat „Justiție capturată” a fost difuzat pe 9 decembrie 2025, de platforma Recorder, iar punctul de vedere al celor acuzați în material până pe 28 noiembrie 2025. Așa cum arată și fostul judecător Cristian Danileț, judecătoarele Liana Arsenie, Sabina Adominței și Adriana Pencea de la Curtea de Apel București – mulțumesc și asigură Recorder „de întreaga considerație pentru interesul manifestat față de activitatea instituției”, dar le transmit jurnaliștilor că nu pot da curs cererii având în vedere volumul de activitate al instanței, „pe viitor asigurându-vă” de toată disponibilitatea”. „Agenda încărcată a președintelui instanței” este invocată și de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, atunci când nu dă curs invitației Recorder „de realizare a interviului”, așa cum arată și Danileț. Ce nu spun însă cei din tabăra USR/ Rezist este că judecătorilor Curții de Apel sau ÎCCJ nu li s-a transmis că jurnaliștii realizează un documentar „Justiție capturată”. Nu li s-a transmis nici că în material se fac acuzații la adresa lor, 80% din film fiind despre acuzații punctuale, specifice, care vizează persoane din Curtea de Apel București și ÎCCJ. Invitația făcută de Recorder a fost una generală, formulată în termen vagi: „Având în vedere că în acest moment documentăm un material despre problemele sistemului judiciar și că, în ultimul deceniu ați ocupat funcții importante în acest domeniu, vă rugăm să ne acordați un interviu video pentru a ne răspunde la câteva întrebări punctuale”. Aceasta ar fi fost modalitatea prin care Recorder a făcut pe 17 noiembrie 2025 invitația către ÎCCJ. Recorder a cerut interviuri cu caracter general privind „problemele din sistemul judiciar”, fără să ceară puncte de vedere specifice pe aspectele pentru care a acuzat persoane din cele mai importante instanțe din România. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Probleme în tabăra #Rezist din Justiție. 3 “eroi” din vitrina Recorder s-au încăierat. „Eroina” Raluca Moroșanu s-a plâns că „eroina” Panioglu a făcut-o „analfabetă”. Între ele, un judecător bătut: “asta înseamnă că trebuie să-mi dai cu dosarul in cap?!” Gândul publică documentele Laura Codruța Kovesi intervine în scandalul momentului și invită la #rezistență: ”Am fost șocată de dezvăluirile din documentar/Procurorii și judecătorii pot conta pe mine” Ani buni și le-au ținut pitite prin fișete. Gândul publică sumele și culisele industriei pensiilor „nesimțite” din justiție, a grupării USR / Rezist Judecătoarea Raluca Moroșanu, „eroina” Recorder, este cea care a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Procurorii DNA nu au putut extrage probe din conversațiile clandestine dintre un controversat afacerist chinez și fostul prim adjunct SRI, deși aveau telefoanele. Gândul publică documentul
Nicușor Dan, discuții cu românii la Londra: Se vor întâmpla niște lucruri în Justiție, dar o să dureze

Nicușor Dan a spus că în perioada următoare vor fi ascultați cei care reclamă abuzuri în Justiție. „Dăm microfon tuturor celor care reclamă abuzuri. După care vom da microfon celor care se vor apăra. Și o să avem o dezbatere, să-l modificăm. Dar nu vreau să facem asta în o săptămână, zece zile. În două luni, așa, ca să fie ceva stabil”, le-a spus românilor în fața Ambasadei Nicușor Dan. De ce nu a avut doamna Savonea contracandidat Șeful statului a fost întrebat ce părere are de numirea Liei Savonea cu trei luni înainte de concursul stabilit. „Există speculații cum că acest concurs a fost organizat înainte de alegerile dumneavoastră pentru ca dumneavoastră să nu aveți un cuvânt de spus în privința asta”, i-a spus președintelui un român în fața Ambasadei României la Londra. „Oricum nu am conform legii. Știți că nu am conform legii. Deci că s-a organizat cu trei luni înainte sau că s-a organizat cu trei luni după, într-adevăr, a fost o ilegalitate. Dar, întrebarea este, de ce nu a avut doamna Savonea contracandidat. Pentru că peste trei luni s-ar fi întâmplat același lucru”, a spus președintele. Este o chestiune și de corp profesional Întrebat dacă există o opțiune să avem o variantă sănătoasă pentru Legile Justiției, șeful statului a spus: „Eu sunt sigur că facem. Dar nu e o chestiune numai de lege, să știți. Este o chestiune și de corp profesional”. El a explicat o parte dintre aceste probleme. „Președinții de instanță au multă putere, mult prea multă, și asta e o chestiune legislativă. Mai sunt de acord cu faptul că concursurile nu sunt, din cauză că sunt bazate numai pe niște lucrări și pe un interviu care este evident subiectiv, nu totdeauna oamenii sau se întâmplă ca oameni buni să nu promoveze, ba chiar unii nici nu mai concurează știind că nu o să promoveze. Deci avem niște probleme în sistemul de justiție. Numai că în justiție când afirmi niște lucruri trebuie să le și dovedești. Adică cumva multă lume ne-a spus că e așa, dar trebuie să venim și cu treaba”, a spus șeful statului. Întrebat, de asemenea, dacă sistemul va încuraja oamenii să critice, Nicușor Dan a spus: „Acum 20 de ani eu eram un cercetător la Institutul de Matematică și mă preocupa urbanismul și am avut curajul să dau sistemul în judecată. De ce niște oameni magistrați care au ieșit la pensie și care își permit și care au toate instrumentele justiției, de ce nu au făcut asta până în momentul ăsta? Asta e o întrebare pe care mi-o pun”. „Se vor întâmpla niște lucruri în justiție. Dar vreau să vă sfătuiesc să vă modulați așteptările pentru că o să dureze”, a mai spus Nicușor Dan.
Crima care a îngrozit Hollywood-ul. Ce riscă Nick Reiner după ce va fi acuzat pentru moartea părinților săi

Nick Reiner va fi acuzat pentru uciderea părinților, a transmis Poliția din Los Angeles. „Vor fi două capete de acuzare de crimă de gradul întâi, cu o circumstanță specială de crime multiple. De asemenea, el se confruntă cu o acuzație specială pentru că a folosit o armă periculoasă și mortală, și anume un cuțit”, a explicat procurorul districtual al comitatului Los Angeles, Nathan Hochman, potrivit Sky News. Hochman a mai spus că acuzațiile au ca pedeapsă maximă închisoarea pe viață, fără posibilitatea de eliberare condiționată. Tituși, nu se poate ajunge la pedeapsa cu moartea. „În acest moment nu a fost luată nicio decizie cu privire la pedeapsa cu moartea”, adaugă el. Nick Reiner, fiul în vârstă de 32 de ani al regizorului de la Hollywood, Rob Reiner, a fost arestat luni sub suspiciunea de crimă. El nu are drept de cauțiune în dosarul în care părinții săi au fost uciși prin înjunghiere în casa lor din Los Angeles. Nick Reiner a fost arestat la câteva ore după ce soții Rob Reiner și Michele Singer Reiner au fost găsiți morți. Cadavrele au fost descoperite duminică după-amiază la casa soților Reiner din cartierul elegant Brentwood Istoria agitată a familiei Reiner Rob și Nick Reiner au explorat relația lor dificilă și luptele fiului cu drogurile în filmul din 2016 „Being Charlie”. De asemenea, Nick Reiner a vorbit public despre luptele sale cu dependența. Până la vârsta de 18 ani, el a fost în mai multe centre de tratament. Rob Reiner a fost unul dintre cei mai prolifici regizori de la Hollywood, iar opera sa include unele dintre cele mai memorabile filme ale anilor 1980 și 1990, inclusiv „This is Spinal Tap”, „A Few Good Men”, „When Harry Met Sally” și „The Princess Bride”. Rob Reiner s-a căsătorit cu fotografa Michele Singer Reiner în 1989. Cei doi s-au cunoscut în timp ce el regiza filmul „When Harry Met Sally”. Ei au avut trei copii împreună: Nick, Jake și Romy.
Grindeanu acuză USR de jocuri politice în Justiție: Unii au dosare și vorbesc despre modificarea legilor

„Unii lideri USR, cu dosare în Justiție, vorbesc de schimbarea legilor Justiției. Măcar noi tăcem din gură”, a declarat Sorin Grindeanu, subliniind că actualul pachet de legi ale Justiției a contribuit la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și la îmbunătățirea evaluărilor României la nivel european. Grindeanu: Suntem pe calea cea bună, dar legile pot fi îmbunătățite Liderul PSD a amintit că pachetul legislativ adoptat în urmă cu câțiva ani a fost apreciat de instituțiile europene și că rapoartele recente ale Uniunii Europene indică progrese în domeniul Justiției. „Știu că rapoartele pe justiție pe care le primim de la Uniunea Europeană arată că suntem pe calea cea bună. Sigur, orice lege poate fi îmbunătățită”, a spus Grindeanu. Critici la adresa amestecului politicului în Justiție Sorin Grindeanu a criticat ceea ce a numit un amestec excesiv al politicului în Justiție, sugerând că inițiativele recente privind modificarea legislației sunt motivate politic. „Pe mine mă deranjează acest amestec al politicului în zona Justiției. Este străvezie toată povestea. Numai cine nu vrea să vadă nu-și dă seama că este pur și simplu un joc politic pornit de unii în România”, a afirmat prim-vicepreședintele PSD. Stelian Ion: Ministrul Radu Marinescu se face că nu vede și nu aude „Ministrul Radu Marinescu se face că nu vede și nu aude”, spune fostul ministru al Justiției Stelian Ion despre actualul ministru. El afirmă că atunci s-a format Guvernul s-au discutat aceste probleme și „Marinescu ridica din umeri”. Lia Savonea ar fi trebuit să-și dea demisia, mai spune Ion. Fostul ministru USR al Justiției consideră că actualul ministru, Radu Marinescu (PSD), are de dat unele explicații în Parlament, după documentarul Recorder: „Domnul ministru Marinescu se face că nu vede și nu aude despre aceste probleme. În momentul în care s-a format Guvernul, le-am discutat, nu vă imaginați că erau necunoscute, am fost cu ele pe masă, le-am vorbit și domnul Marinescu ridica din umeri și spunea că nu a auzit de așa ceva, nu știe să existe astfel de probleme și că va face o analiză. Au trecut câteva luni de zile, iată, societatea întreagă a văzut foarte clar descris public acest fenomen, domnul ministru nu poate să se facă în continuare că nu vede aceste lucruri. Din cauza asta, l-am invitat și la Ora Guvernului, să ne explice ce are de gând să facă”. Sursa video: Antena 3 CNN
Kelemen Hunor, înainte de decizia CCR privind pensiile speciale: Nu există nimic legat de constituționalitate sau neconstituționalitate

Kelemen Hunor a analizat discuțiile despre justiție catalogând drept prostie acuzația conform căreia politicienii fac campanie împotriva magistraților. „Asta chiar e o prostie. Fiindcă politicul nu face campanie împotriva justiției. Care e campania împotriva justiției? Că vrem să reglăm pensiile speciale? Din punctul meu de vedere, politicul acum, dincolo de rolul de mediator al președintelui și, sigur, ministrul justiției, fiindcă de aceea e ministrul justiției, altcineva nu trebuie să se implice în mod direct, până când nu vezi exact ce trebuie modificat, ce nu funcționează, de ce există aceste nemulțumiri. Nu trebuie să se implice politicul. (…) Deci nu există nicio campanie, cel puțin eu nu percep ca o campanie a politicului împotriva magistraților sau împotriva justiției. Că vrem să reglementăm pensiile speciale? Da, e corect. Asta e treaba Parlamentului”, a declarat liderul UDMR luni seara, la Digi 24. Kelemen Hunor a fost întrebat ce așteptări are în legătură cu decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. „Ceea ce am văzut, am citit eu și am discutat cu oameni care, din punctul meu de vedere, pricep și interpretează Constituția corect, nu există nimic legat de constituționalitate sau neconstituționalitate. (…) Parlamentul spune că fiecare cetățean lucrează până la 65 de ani. Asta este vârsta de pensionare. Nu are nimic cu Constituția pe partea asta, fiindcă fiecare cetățean trebuie tratat exact la fel”, a spus Kelemen Hunor. Reforma pensiilor speciale, în programul de guvernare Președintele UDMR a mai arătat că reforma pensiilor speciale este inclusă în programul de guvernare. „Premierul Ilie Bolojan spune că după magistrații toate pensiile speciale, ce înțelegem prin pensii speciale, pensiile necontributive, vor fi analizate folosind formula de calcul de la magistrați, drept bază. Asta este în programul de guvernare. (…) nu a inventat în decembrie Ilie Bolojan. E trecut în programul de guvernare din iunie. Deci din acest punct de vedere, punem în aplicare programul de guvernare. Sigur, la militari au fost niște intervenții în 2023, dacă nu mă înșel, deci ei deja au mai reglat ceva și acolo iarăși trebuie făcută o diferență foarte importantă și la jandarmi. Cei care sunt în teatrele de operațiuni și jandarmii care sunt pe stradă, sigur că la 65 de ani nu ai ce face cu fizicul, cu corpul tău, dar se poate găsi soluții și pentru această categorie. (…) Dar Bolojan sau nimeni din coaliție nu a inventat în decembrie. În Parlament s-a votat programul de guvernare, unde se vorbește de aceste chestiuni”, a explicat Kelemen Hunor. Decizia CCR privind pensiile speciale va fi anunțată pe 28 decembrie.
Toni Neacșu, după ce Gândul a dezvăluit că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2: „O justiție ca un reality show. Așa se întâmplă când te bagi în troacă”

Toni Neacșu, fost judecător CSM, a postat un mesaj după dezvăluirea Gândul că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Avocatul susține, în acest context că nu există judecător care în cariera lui să dea numai hotărâri comode, acceptate de toți sau pe placul publicului. Fostul judecător al CSM a concluzionat și faptul că certurile magistraților ar trebui să se facă cu ușile închise, altfel există riscul ca justiția să fie transformată într-un reality show. „S-a trecut la faza pe dosare!” „Nu există judecător care în cariera lui să dea numai hotărâri comode, acceptate de toți sau pe placul publicului. Justiția, chiar și atunci când greșește, reprezintă o problemă tehnică, nu de concurs de popularitate. Ar fi prea simplu să spun că așa se întâmplă când te bagi în troacă, dar tot o s-o spun. Atunci când justiția, sau numai oamenii din justiție, renunță la obligațiile de rezervă și își pun poalele în cap e firesc să apără și efectele negative. Repet, e regretabil să cauți judecătorii la hotărâri până găsești ceva care revoltă publicul și e imposibil să nu găsești la oricare. Atunci când spun că subordonarea problemelor reale din justiție intereselor politice – sau numai și alipirea întâmplătoare a celor două – va aduce acesteia din urmă mari prejudicii de autoritate, de imagine și un deficit uriaș de onorabilitate și respectabilitate la asta mă refer. Magistrații și dacă se ceartă ca chiorii între ei sau cu șefii lor, cum o facem cam toți pe la locurile noastre de muncă, ar trebui să o facă cu ușile închise și storurile trase la ferestre. O justiție care ajunge sa fie urmărită ca un reality show este o justiție care și-a ratat rolul într-un stat cât de cât funcțional”, a scris fostul judecător CSM. CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Publicarea documentarului Recorder cu privire la probleme din peisajul justiției din România nu a rămas fără ecou. Dimpotrivă, a stârnit multe interpretări, controverse, dar și o adevărată revoltă printre magistrați. În acest context, Secția pentru judecători din CSM a declanșat consultări cu corpul profesional, pe problemele din justiție. Reamintim că și Inspecția Judiciară a anunțat că efectuează verificări și că în următoarele zile va prezenta un raport pe justiție, ținând cont de desfășurarea ultimelor evenimente. CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a informat că documentarul Recorder dedicat corupției din justiție va fi investigat de Inspecția Judiciară. Materialul a provocat un adevărat seism în sistemul de justiție și proteste în stradă. Pe de altă parte, există voci care susțin că în spatele întregului seism s-ar afla pregătirea revenirii fostei șefe a DNA, Laura Kovesi, la vârful puterii. (Materialul integral AICI) Vineri dimineață, CSM a publicat un anunț pe site-ul său, în care informează că Secția sa de judecători a sesizat Inspecția Judiciară, care va demara verificări legate de mărturiile prezentate în documentarul Recorder. Așa cum a scris Gândul, investigația Recorder a fost folosită de rețeaua Rezist pentru a inflama societatea. Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției Președintele Nicușor Dan a reacționat la materialul Recorder despre corupția din interiorul sistemului de justiție. Liderul de la Cotroceni a precizat că situația prezentată în investigația jurnaliștilor va fi analizată, iar vinovații vor fi pedepsiți tot de sistemul de justiție. (Materialul integral AICI) Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția judiciară va prezenta în următoarele zile un raport după scandalul din justiție: „O parte din elementele prezentate în presă s-au aflat, deja, în atenția noastră” După procurori DNA, și judecători de la Tribunalul București se disociază de mișcarea USR/Rezist din Justiție: „Se încearcă denaturarea intenției noastre. Nu este corect să se arunce cu astfel de acuzații nefondate” CSM: Documentarul Recorder este investigat de Inspecția Judiciară Război total în justiție, după documentarul Recorder. Curtea de Apel București lansează acuzații dure la adresa unui judecător prezent în dezvăluirea de presă Victor Ponta, după documentarul Recorder: Se pregătește revenirea lui Kovesi/E o bătălie pentru putere Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției: „Persoanele vinovate trebuie pedepsite tot de sistemul de justiție”
Cum vrea USR să debaronizeze justiția: reforma CSM, limitarea puterii procurorilor șefi, auditul repartizării aleatorii

USR vrea egalitatea magistraților în fața legii. „Un stat de drept autentic nu poate funcționa cu reguli diferite pentru categorii diferite de cetățeni. În prezent, mecanismele de anchetare a infracțiunilor de corupție comise în sistemul judiciar au eșuat în mod repetat. Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni”, arată USR. Potrivit USR, după desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, circa10 magistrați în fiecare an. Potrivit sursei, această soluție este în acord cu avizele Comisiei de la Veneția (nr. 1036/2021 și 1079/2022) și urmărește eliminarea oricăror forme de imunitate informală care alimentează lipsa de responsabilitate și favorizează corupția. O altă cerință este reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „CSM trebuie să fie garantul independenței justiției, nu un centru de putere autonom și opac. În timp, instituția s-a îndepărtat de rolul său constituțional și a devenit o structură dominată de cercuri de influență obscure. Propunem alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților. Modificarea modalității de alegere a reprezentanților CSM va putea mări reprezentativitatea acestora, va putea sparge monopolul creat de unele cercuri de influență din justiție. Alegerile ar urma să fie decalate în timp, pentru a evita schimbarea simultană a tuturor membrilor și blocajele instituționale”, arată USR. Se vorbește și de răspunderea membrilor CSM: „Procedura de revocare a membrilor CSM trebuie să devină efectivă, nu pur formală, astfel încât membrii să poată fi trași la răspundere pentru derapaje”, dar și despre interdicții și incompatibilități: „Membrii CSM nu vor putea participa la numiri, promovări, delegări sau evaluări care privesc persoane cu care s-au aflat în relații de subordonare directă în ultimii 5 ani. De asemenea, nimeni nu va putea beneficia ulterior de decizii adoptate în timpul propriului mandat”. „Este prevăzută interdicția expresă a oricărei intervenții formale sau informale în activitatea unui magistrat, precum și o perioadă de „cool-off” de 2 ani în care foștii membri CSM nu pot ocupa funcții de conducere în instanțe”. În ceea ce privește transparența deciziilor, votul membrilor CSM trebuie să fie nominal, consemnat, motivat și publicat pe site-ul instituției, pentru a asigura responsabilitatea decizională. O a treia cerință este continuitatea completurilor de judecată. „Pentru cetățeni, reluarea proceselor de la zero este una dintre cele mai mari surse de neîncredere în justiție. Ea duce la prelungirea artificială a proceselor și, în final, la încetarea proceselor ca urmare a prescripției răspunderii penale. Propunem întărirea principiului continuității completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; condiționarea delegărilor, detașărilor, transferurilor și promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict și clar definite”, arată USR. În a patra cerință este vorba despre introducerea posibilității exprese ca magistrații să fie avertizori de integritate. „Dreptul la liberă exprimare privind problemele sistemice din justiție trebuie garantat în mod efectiv, nicidecum sancționat. Un sistem care își pedepsește vocile critice se izolează și se degradează. Mai multe hotărâri CEDO au sancționat deja România pentru încălcarea de către Inspecția Judiciară și CSM a libertății de exprimare a magistraților”, arată documentul citat. Cariera magistratului și funcțiile de conducere reprezintă o altă cerință. În ceea ce privește promovarea profesională, USR vrea ca promovarea la instanțele superioare să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, și să fie efectivă. „Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat”. Despre conducerea instanțelor, USR spune: „Președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Vicepreședinții, președinții de secții și adjuncții șefilor de parchete vor fi numiți prin proceduri competitive, prin concurs, nu discreționar. Propunerea este în acord cu Avizul nr. 1105/2022 al Comisiei de la Veneția. Se democratizează conducerile instanțelor, se reduce influența covârșitoare pe care CSM o are asupra conducerilor tuturor instanțelor și parchetelor, pentru că acum aceste numiri se fac discreționar de către CSM, prin secții”. În privința democratizarea colegiilor de conducere: „Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleși de adunările generale ale magistraților. Scade astfel puterea și influența CSM și a președinților instanțelor asupra colegiilor de conducere. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral și motivat, sub sancțiunea nulității”. Sunt cerințe la acest capitol referitoare la Înalta Curte de Casație și Justiție: „Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. Concursurile vor avea cea mai mare pondere. Această promovare trebuie să reflecte excelența în pregătirea profesională, iar pentru aceasta criteriile trebuie să fie cât se poate de obiective. De asemenea, Președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice”. În privința evaluării magistraților, USR cere ca evaluarea activității să se facă pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Chiar și președintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială. A șasea cerință este legată de delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante. Astfel, delegările și detașările trebuie limitate strict: este interzisă detașarea la CSM; sunt permise doar detașările către alte instituții, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegările/detașările succesive pe același post.
Ce a cerut iubitul Rodicăi Stănoiu în ziua în care aceasta a fost deshumată, pentru stabilirea cauzei decesului. Bărbatul a fost filmat la cimitir

Moartea Rodicăi Stănoiu (86 de ani) a scos la iveală mai multe lucruri ajunse în atenția procurorilor, cu privire la decesul fostul ministru al Justiției și la relația pe care o avea cu un bărbat mai tânăr cu 50 de ani. Gândul a prezentat luni faptul că Rodica Stănoiu a fost deshumată azi pentru stabilirea cauzei decesului. Trupul neînsuflețit a fost preluat de INML. Iubitul mai tânăr cu 50 de ani al fostului ministru a fost filmat, luni, la cimitir, după ce trupul ei a fost deshumat. Medicii vor stabili dacă, în urma rezultatelor toxicologice, se vor găsi urme de substanțe ce ar fi putut produce sau grăbi decesul. Experții legiști urmează să stabilească după autopsie dacă Rodica Stănoiu a fost agresată Bărbatul a fost prezent la procedura de deshumare a trupului fostului ministru al Justiției. Întrebat despre moartea Rodicăi Stănoiu, el a refuzat să răspundă și doar a cerut decență, potrivit Antena 3 CNN. Potrivit surselor citate, bărbatul ar mai fi fost într-o relație cu o persoană în vârstă, înainte să o cunoască pe Rodica Stănoiu și ar fi pus la cale un plan ca să o seducă. Prietenele fostului ministru au mărturisit că nu puteau ține legătura cu ea, pentru că el o izolase și îi luase telefonul. Rodica Stănoiu a fost deshumată luni, după ce procurorii au deschis dosar de moarte suspectă în cazul fostului ministru al Justiției. Trupul a fost dus la INML, unde medicii legiști vor face autopsia, ca să se stabilească ce leziuni a avut pe corp și cum au fost cauzate. Ce a cerut iubitul Rodicăi Stănoiu în ziua în care aceasta a fost deshumată / Sursă foto: Antena 3 Decesul Rodicăi Stănoiu, înregistrat ca dosar penal pentru moarte suspectă La data de 12 decembrie, decesul Rodicăi Stănoiu a fost înregistrat ca dosar penal pentru moarte suspectă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Procurorii au solicitat documentele medicale de la spitalele Floreasca și Obregia, urmând ca, în perioada următoare, să fie demarate și audieri, conform surselor Gândul. În acest sens, au fost cerute fișele medicale și alte documente relevante de la unitățile spitalicești unde Rodica Stănoiu a fost tratată. De altfel, după moartea sa, în atenția publică au fost aduse o serie de aspecte controversate din ultimii ani ai vieții sale. Deși a trecut recent în neființă, fostul ministru al Justiției nu pare să aibă liniște nici după deces, mai ales în contextul unei relații sentimentale intens discutate în cercurile apropiate. Sursă foto: Cancan RECOMANDAREA AUTORULUI: Rodica Stănoiu a fost deshumată azi pentru stabilirea cauzei decesului. Trupul neînsuflețit a fost preluat de INML Ar putea fi cerută deshumarea Rodicăi Stănoiu? Controversele morții fostei ministre a Justiției. Vila de la mare a fost vandalizată Întorsătură de situație în cazul morții Rodicăi Stănoiu. A fost înregistrat dosar de moarte suspectă. Spitalele Obregia și Floreasca trimit fișele medicale
Scandal în tabăra Rezist pe semnăturile demersului USR contra Justiției. Judecătoarea Sorina Marinaș a schimbat textul protestului iar semnatarii s-au revoltat: Sper că nu faceți așa și cu declarațiile de martori în penal

Demersul judecătoarei activiste Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, de a strânge semnături pentru „reforma” Justiției se confruntă cu o serie de probleme. O parte din semnatari dar și oameni din sistemul judiciar se revoltă după ce judecătoarea a schimbat textul inițial al mesajului, iar scandalul de pe grupurile interne a ajuns astăzi în public, pe rețelele de socializare. După demersul judecătoarei activiste Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, de a susține protestul taberei Rezist și USR contra Justiției, o parte din procurorii din țară, judecători dar și mulți pensionari speciali, personaje controversate ale sistemului judiciar și șefa EPPO, Laura Codruța Koveși și-au pus la dispoziție semnăturile pentru „reformarea Justiției”. Dacă inițial textul protestului se referea explicit la „repercusiuni preconizate” în privința altor doi magistrați – Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu – dar și la Secția pentru Judecători și Secția de Procurori ale CSM – ulterior, din textul mesajului au dispărut atât magistrații cât și secțiile din CSM. Mesajul inițial al judecătoarei Sorina Marinaș Mesajul modificat al judecătoarei Sorina Marinaș După modificare, demersul judecătoarei Sorina Marinaș a rămas unui difuz, de solidaritate și de denunțare a „problemelor și presiunilor din sistemul de Justiție”, motiv pentru care unii semnatari dar și oameni din sistemul judiciar au semnalat acest lucru și au atras atenția că ce se întâmplă nu este în regulă. Așa se face că scandalul de pe grupurile interne ale celor care strâns semnături a ajuns și în public, pe rețelele de socializare. Gândul prezintă mesajele în care oameni din sistem îi face reproșuri judecătoarei Sorina Marinaș: „Sigur, după ce au semnat vreo 200 de colegi, s-a schimbat textul mesajului. Sper că nu faceți așa și cu declarațiile de martori în penal, să le băgați ulterior în declarații pasaje pe care nu le-au semnat” „Scopul demersului a fost deturnat de unii dintre cei care au avut inițiativa acestei liste. Pentru că ceea ce s-a transmis în realitate a fost cei care au semnat….” „Admirabilul demers de a susține niște colegi care au avut curajul să spună cu subiect și predicat ce li s-a întâmplat la o instanță din țară, s-a transformat în „material” pentru alții” „Părerea mea este că Justiția este folosită ca masă de manevră și trebuie foarte multă atenție la ce se va propune în legătură cu modificarea legilor Justiției” „Aceste probleme au fost prezentate ca preexistente de ceva vreme și e ciudat că au explodat în perioada în care expiră niște mandate de conducere” Sorina Marinaș, judecătoarea de la Secția Penală a Curții de Apel Craiova este cunoscută pentru activismul său în sistemul judiciar. A fost cercetată de Inspecția Judiciară, este fan proteste și potrivit presei i se spune „secretara FJR”, din cauza implicării sale în activitățile de activism ale Forumului Judecătorilor din România, condus de Dragoș Călin, de la Curtea de Apel București. judecătoarea activistă Sorina Marinaş Gândul a relatat încă de săptămânile trecute că susținători ai lui Koveși și activiști din sistemul judiciar îl presează pe Nicușor Dan să schimbe legile Justiției. În prezent, aceiași susținători fac petiții pentru schimbarea legilor Justiției. Cât despre judecătoarea activistă Sorina Marinaş, aceasta a anunţat că va protesta sâmbătă, în faţa judecătoriei Craiova. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Cum se organizează „protestele spontane”. Fost deputat USR îndeamnă lumea să doneze: „Vă rog să-i ajutați pe cei de la Corupția Ucide / Ar mai fi nevoie de 2.000 de lei”. Vezi pentru ce se strâng banii: „Planul în etape”. Un alt deputat USR îndeamnă la proteste din mijlocul… “protestelor spontane” Judecătoarea Sorina Marinaș, anchetată disciplinar pentru că a postat motivarea unei „CONDAMNĂRI la MOARTE” în pușcărie
Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul

Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.