Proiect. Medicii care răspândesc informații false vor fi sancționați disciplinar
Medicii care răspândesc în spațiul public informații false sau contrare dovezilor științifice ar putea fi sancționați disciplinar, potrivit unei inițiative legislative. Proiectul a fost depus de parlamentarii USR Remus Negoi și Adrian Wiener și are scopul de a proteja sănătatea publică și de a întări răspunderea profesională în rândul cadrelor medicale. „În ultimii ani, s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor în care unii medici, beneficiind de autoritatea și credibilitatea conferite de statutul lor profesional, au răspândit informații false sau înșelătoare pe rețelele sociale, dar și în întâlniri ori conferințe organizate. Această conduită a avut efecte negative importante asupra sănătății publice, manifestate prin scăderea ratei vaccinării, adoptarea unor tratamente ineficiente sau chiar periculoase, precum și prin diminuarea încrederii cetățenilor în actul medical și în recomandările profesioniștilor din domeniu”, declară senatorul Remus Negoi. Potrivit inițiativei, medicii pot fi sancționați cu interdicția de a exercita profesia între o lună și un an, la prima abatere, respectiv cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere. „Respectul pentru știință și adevăr salvează vieți. Medicul are o datorie nu doar față de pacientul din fața sa, ci și față de întreaga societate. Când un medic răspândește informații false, consecințele pot fi devastatoare. Acest proiect nu este o pedeapsă, ci un scut pentru sănătatea publică”, a declarat deputatul Adrian Wiener, medic și secretar al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților. Inițiativa modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce un nou alineat: „Răspândirea, de către un medic, în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică, se va sancționa cu interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an, la prima abatere, conform prevederilor alin. (1) litera e) ale art. 455, și cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere, conform prevederilor alin. (1) litera d) ale art. 455”.
CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT
Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea a constatat că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției. „Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM [a se vedea mutatis mutandis, în privința necesității caracterului valid al solicitării avizului, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, paragraful 66]. Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de art.39 alin.(3) din Legea nr.305/2022. 242”, arată CCR. De asemenea, în motivare se arată că argumentul Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor de serviciu a magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare. Curtea Constituțională, în Decizia nr.467 din 2 august 2023, a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie. Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența justiției. Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea. Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional. În acest context, Curtea Constituțională, în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare. Documentele pot fi consultate mai jos: OP S by BB Dec 479 by BB OP C by BB
Consiliul de Securitate al ONU ridică sancțiunile împotriva președintelui sirian Ahmed al-Sharaa
Fostul jihadist și președinte interimar sirian Ahmed al-Sharaa urmează să viziteze Casa Albă în câteva zile pentru a se întâlni cu Donald Trump, potrivit Le Figaro. Consiliul de Securitate al ONU a ridicat joi sancțiunile împotriva președintelui interimar sirian Ahmed al-Sharaa, un gest simbolic salutat de Siria cu doar câteva zile înainte de vizita istorică a fostului jihadist la Casa Albă. Rezoluția, redactată de Statele Unite și adoptată cu 14 voturi pentru și o abținere (China), îi elimină pe Ahmed al-Sharaa și pe ministrul său de Interne, Anas Khattab, de pe lista sancțiunilor care vizează persoane și grupuri legate de Statul Islamic și al-Qaeda, care au făcut obiectul unei interdicții de călătorie, unei înghețări a activelor și unui embargou asupra armelor. Rezoluția a salutat în mod special angajamentele asumate de noile autorități siriene, care au venit la putere după răsturnarea lui Bashar al-Assad, de a „combate terorismul, inclusiv luptătorii teroriști străini”, al-Qaeda, ISIS și grupările afiliate. „Prin adoptarea acestui text, Consiliul transmite un mesaj politic puternic de recunoaștere a faptului că Siria se află într-o nouă eră ”, a declarat ambasadorul SUA, Mike Waltz.
Omul de afaceri Fănel Bogos, arestat preventiv pentru cumpărare de influență în dosarul DNA Vaslui
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui a decis joi seară arestarea pentru 30 de zile a omului de afaceri Fănel Bogos. Controversatul om de afaceri fusese reținut de DNA miercuri. Mediafax a relatat, pe baza stenogramelor din dosar, că Fănel Bogos ar fi folosit „rețele de influență” pentru a încerca schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, ajungând inclusiv la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat întâlnirea dintre cei doi, precizând că Bogos a fost prezent alături de un lider PNL, însă discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. În soluția pe scurt publicată de Tribunalul Vaslui pe portalul instanțelor de judecată se arată că instanța: „admite propunerea Parchetului de pe Înalta Curte de Casatie şi Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Iasi (dosar …), privind arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL. În baza art. (…), dispune arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, (4 acte materiale), faptă prev. de art.(…)pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.11.2025 până la data de 05.12.2025, inclusiv. În baza art. 230 Cod procedură penală dispune emiterea, de îndată, a mandatului de arestare preventivă pentru inculpat”. Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite. Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella. Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale. Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale societății sale. În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația. Bogoș a reușit să se întâlnească cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogoș de a-l demite pe șeful DSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.
Tylenol, din nou în atenția justiției: Texasul acuză un gigant farmaceutic că a ascuns riscurile medicamentului
Într-o cerere depusă la un tribunal din Texas, procurorul general Ken Paxton a solicitat blocarea plății anunțate pentru 26 noiembrie de către Kenvue, companie desprinsă anul trecut din Johnson & Johnson, care produce mărci cunoscute precum Tylenol, Listerine, Band-Aid și Neutrogena. Potrivit oficialului texan, citat de Reuters, plata dividendelor ar fi nejustificată în condițiile în care compania este vizată de un proces ce susține că producătorujohnl ar fi ascuns informații privind posibile riscuri pentru copii asociate cu folosirea Tylenol-ului în timpul sarcinii. Medicamentul s-a mai aflat în atenția justiției, în trecut fiind vizat de procese legate de posibile efecte adverse hepatice și, mai recent, de acuzații privind riscuri de autism la copii. Johnson & Johnson, din nou în centrul acuzațiilor Cererea actuală vine în continuarea acțiunii în instanță pe care procurorul general al Texasului, a inițiat-o la sfârșitul lunii octombrie. „Kenvue foarte bine ar putea fi insolvabilă din cauza propriilor sale acțiuni nechibzuite”, a spus Paxton, adăugând că plata dividendelor „ar fi un exemplu clasic de transfer fraudulos”. Acțiunea îi are ca ținte atât pe actualul producător, cât și pe fostul proprietar, Johnson & Johnson, acuzat că a produs Tylenol timp de șase decenii. Paxton susține că firmele ar putea ajunge să plătească daune de miliarde de dolari, nu doar pentru Tylenol, ci și pentru alte produse, precum pudra pentru bebeluși cu talc, implicată în alte litigii privind cancerul. Litigii uriașe în jurul pudrei de talc Pudra de talc pentru bebeluși de la Johnson & Johnson se află, de peste zece ani, în centrul a zeci de mii de procese din Statele Unite. Reclamanții acuză compania că produsul ar fi fost contaminat cu azbest, cunoscută ca substanță cancerigenă. În unele cazuri, instanțele au dat câștig de cauză reclamanților și au acordat despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari, în timp ce alte acțiuni au fost respinse pe motiv că legătura dintre talc și cancer nu este dovedită științific. Pentru a închide litigiile, Johnson & Johnson a propus un acord global de 8,9 miliarde de dolari, însă acesta nu a fost încă aprobat de toate instanțele, iar o parte dintre reclamanți refuză în continuare oferta. Achiziția Kenvue, umbrită de scandalul Tylenol Demersul Texasului vine într-un moment delicat pentru companie, care urmează să fie achiziționată de Kimberly-Clark, un important producător american de bunuri de larg consum, cunoscut pentru șervețelele Kleenex și scutecele pentru copii Huggies. Tranzacția, estimată la 40 de miliarde de dolari, ar putea fi mult complicată de cererea de blocare a dividendelor, deja privită cu scepticism de investitori. Acțiunile Kimberly-Clark au scăzut cu aproape 15% după anunț, iar titlurile companiei vizate, Kenvue, au închis cu 23% sub prețul de preluare, semn că piețele se tem de impactul litigiilor legate de Tylenol.
Justiţia olandeză respinge cererea de interzicere a vânzărilor de arme către Israel
Curtea de Apel din Haga a respins joi un proces intentat de organizaţia Al-Haq şi alte grupuri pentru drepturile omului, care solicitau o interdicţie totală a exporturilor de arme olandeze către Israel. Judecătorii au admis că există „un risc real şi grav” ca armele livrate să fie folosite în comiterea de atrocităţi în Fâşia Gaza, dar au decis că nu este rolul instanţei „să impună statului ce măsuri să adopte” pentru a preveni astfel de încălcări. Cazul a fost iniţial depus în decembrie 2024, dar a fost pierdut de reclamanţi şi reluat ulterior în apel, potrivit Al Jazeera. Activiştii au argumentat că exporturile olandeze contribuie la crime de război şi la posibile acte de genocid împotriva populaţiei civile palestiniene. Deşi instanţa a recunoscut gravitatea situaţiei umanitare din Gaza şi a invocat riscuri serioase pentru drepturile omului, a concluzionat că deciziile privind politica externă şi exporturile militare ţin exclusiv de competenţa guvernului. Decizia a fost criticată de grupurile pentru drepturile omului, care au acuzat Olanda că se face complice la violenţele din Gaza prin refuzul de a opri comerţul cu arme către Israel.
Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, programat pentru martie 2026
Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, survenită în 2020, va începe la 17 martie 2026 în San Isidro, Argentina, după ce prima procedură din mai fusese anulată, a anunțat miercuri tribunalul local. Circumstanțele decesului legendei fotbalului argentinian rămân încă neclare. Șapte profesioniști din domeniul sănătății vor fi din nou judecați pentru eventuale neglijențe fatale în îngrijirea lui Maradona, care a murit la 60 de ani din cauza unei crize cardiorespiratorii și a unui edem pulmonar, în perioada de recuperare după o neurochirurgie. Primul proces fusese anulat după ce o judecătoare, Julieta Makintach, fusese implicată, fără știrea părților, în pregătirea unui documentar despre proces, ceea ce a dus la recuzarea ei și la demisia ulterioară. Acuzările pentru cei implicați – medici, psihiatru, psiholog și asistente – sunt de „omor prin neglijență conștientă”, cu pedepse între 8 și 25 de ani de închisoare. O audiere preliminară va avea loc pe 12 noiembrie pentru stabilirea detaliilor procesului, potrivit AFP. Procesul va căuta să stabilească dacă moartea lui Maradona a fost inevitabilă din cauza stării sale de sănătate și a dependențelor, sau dacă aceasta ar fi putut fi prevenită prin acțiuni medicale corespunzătoare. Acuzații neagă orice responsabilitate, susținând că fiecare și-a îndeplinit strict atribuțiile. O altă asistentă a lui Maradona, Gisela Madrid, va fi judecată separat, așa cum ceruse și cum i s-a aprobat.
A fost eliberat șoferul din Mangalia care, în luna martie, a produs un accident mortal în fața hotelului Malibu din Mamaia
Sebastian Moisei, tânărul de 21 de ani din Mangalia care a provocat un accident mortal, în luna martie, în fața hotelului Malibu din Mamaia, a scapat de arestul la domiciliu. Judecătoria Constanța a decis că înlocuiește măsura arestului la domiciliu, cu măsura controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile. În dimineața zilei de luni, 10 martie, bărbatul a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea, lovind stâlpii ornamentali de pe marginea drumului. După impact, autoturismul s-a rupt în două, iar pasagerii, au fost proiectați pe carosabil. În urma tragicului accident, unul dintre pasageri, Alex M., de 21 de ani, a fost declarat decedat la spital. Cea de-a doua victimă, Amalia Andronache, a supraviețuit și medicii au încercat să îi salveze viața, timp de trei săptămâni, fiind internată la Spitalul Județean Constanța, la secția Terapie Intensivă. Sebastian Moisei, aproape de comă alcoolică în momentul producerii accidentului Șoferul acuzat de producerea accidentului rutier din Mamaia, soldat cu decesul a doi tineri și rănirea gravă a altora, avea o concentrație de alcool pur în sânge de 1,88 gr/l, la prima probă și, respectiv, 1,71 gr/l, la cea de-a doua probă, potrivit procurorilor. Mai mult, acesta circula pe carosabil cu o viteză de peste 140 km/h, într-o porțiune limita era de 50 km/h. FOTO – Replica Online
Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina
Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.
Bomba din culisele DNA Iași: Cum a ajuns infractorul Harabagiu să primească, pe mailul personal, acordul de recunoaștere al lui Ghergheșanu – înainte să fie semnat de procuror Investigație – EXCLUSIV
Un nou episod revoltător iese la iveală din culisele justiției ieșene. Documente și mărturii confirmă că Gabriel Harabagiu, fost viceprimar al municipiului Iași, a primit pe mailul personal o copie a acordului de recunoaștere al lui Ghergheșanu – înainte ca acesta să fie semnat oficial de procurorul de caz. Da, ați citit corect: un document confidențial, aflat în lucru la DNA, a ajuns în posesia unui inculpat din același dosar, în afara oricărui circuit legal. Un mail care zguduie credibilitatea DNA Potrivit surselor apropiate anchetei, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost transmis pe adresa de email a unei firme falimentare, firmă la care administrator a fost chiar soția infractorului Harabagiu, iar ulterior acesta și l-a redirecționat pe mailul personal. Cine i l-a trimis? Cum a avut acces? Cum este posibil ca un document nesemnat de procurorsă fie difuzat în afara instituției? Acestea sunt întrebări la care DNA Iași și conducerea centrală a Direcției Naționale Anticorupție ar trebui să răspundă public. Pentru că dacă un astfel de act iese din instituție înainte de finalizarea procedurilor, înseamnă doar două lucruri: ori în interiorul DNA există scurgeri controlate de informații, ori cineva joacă deliberat în favoarea lui Harabagiu și a grupului său. Protejatul sistemului și „banii grei” ai expertizelor Harabagiu nu mai este doar un personaj controversat al politicii locale – este un infractordovedit. Și totuși, continuă să fie tratat cu o indulgență inexplicabilă de instituțiile statului.Surse din mediul juridic susțin că acesta ar fi plătit sume importante pentru expertize extrajudiciare.O întrebare simplă: dacă un inculpat își cumpără propriile expertize, își alege „specialiștii” și își scrie concluziile, mai putem vorbi despre justiție? Sau despre o industrie a falsului, mascată sub antetul instituțiilor statului? Ghergheșanu – omul prins între amenințări și teroare În tot acest timp, fostul funcționar Ghergheșanu, cel care a recunoscut presiunile și a semnat documentele incriminate, este constant terorizat și amenințat. A fost forțat, spun apropiații, să semneze pentru a „închide gura” altora, iar acum trăiește sub frica permanentă a unor represalii. „E amenințat cu moartea dacă mai vorbește”, spun surse apropiate cazului. Cum poate statul român să tolereze ca un om care cooperează cu justiția să fie redus la tăcere prin frică, în timp ce adevărații vinovați se plimbă liberi, conectați la instituțiile care ar trebui să-i ancheteze? Cine răspunde pentru scurgerea de informații din DNA? Faptele relatate ridică suspiciuni grave privind integritatea actului de justiție la Iași. Este inadmisibil ca un dosar aflat în derulare să fie „transparent” doar pentru unii – adică pentru cei protejați. Solicităm public explicații oficiale de la DNA Iași și de la conducerea DNA centrală: Justiția în genunchi, sub presiunea intereselor politice Acest episod nu este o simplă „neatenție administrativă”. Este dovada clară că anumitegrupuri politice și de influență controlează din interior mecanismele justiției. Când un inculpat primește pe mail acte din DNA, înainte ca procurorul să le semneze, înseamnă că statul român a pierdut controlul asupra propriilor instituții. Nu mai vorbim despre corupție administrativă – vorbim despre o corupție instituționalizată, care lucrează din interior pentru a proteja o rețea. O rețea care are nume, conexiuni și o lungă tradiție de „aranjamente” în spatele ușilor închise. ”REȚEAUA HARABAGIU!” Concluzie: Cât timp va mai fi statul părtaș la abuzuri? Statul român, prin tăcerea instituțiilor sale, devine complice. Tolerarea unor astfel de abateri grave, scurgeri de documente, presiuni și amenințări este o trădare a principiilor de justiție și legalitate. Cât timp mai trebuie să asistăm la spectacolul grotesc al unui infractor care dictează din umbră mersul anchetelor și controlează toată Primaria Iași? Domnule Chirică mai dormiți mult ? România are nevoie urgentă de o curățenie reală în interiorul DNA-ului și al sistemului judiciar. Până atunci, adevărul rămâne confiscat, iar dreptatea – un privilegiu rezervat celor cu relații. Întrebări publice pentru Primăria Iași și Mihai Chirica De ce Ioana Turtă (Gavriluță), secretara primarului Mihai Chirica, trimite documente oficiale ale Primăriei Iași către Gabriel Harabagiu, fost viceprimar, de pe mailul ei personal, și nu din contul instituției? Cu ce drept o angajată a Primăriei transmite documente interne unui fost funcționar public,pe adresa personală a acestuia, fără niciun temei legal și în afara oricărui circuit instituțional? Ce acte au fost transmise și de ce nu a fost sesizată nicio structură de control intern? Știe domnul primar Chirica despre această corespondență? A aprobat-o? Sau se face că nu știe? Cine răspunde dacă prin aceste comunicări private au fost transmise date confidențiale, informații interne ori documente sensibile care aparțin Primăriei Iași? Cu ce drept Ioana Turtă (Gavriluță) îi trimite lui Gabriel Harabagiu documente și date legate de situl Centru Istoric și Curtea Domnească pe mail personal? La Harabagiu nu se aplică regula solicitării oficiale prin registratură, ca pentru orice cetățean? Și poate cea mai gravă întrebare: De ce Gabriel Harabagiu se semnează în 2025 drept „viceprimar” în mailuri trimise către instituții publice? Mai este viceprimar? Sau doar își arogă un titlu public pentru a influența decizii în favoarea sa? Iașul are dreptul să știe. Transparența nu e opțională, iar corespondențele de culise nu pot fi acoperite cu tăcere. Îi cerem public primarului Mihai Chirica să își demită imediat subalternii implicați înaceastă rețea de complicități și corespondențe neoficiale, pentru că din cauza lor și a modului lor de operare, cetățenii Iașului nu mai au acces la un serviciu public corect, transparent și de calitate — asta dacă, desigur, domnul primar nu este el însuși parte a acestei mizerii. Redacția a intrat în posesia unor copii ale mesajelor electronice, print screen-uri ale corespondenței și alte materiale probatorii care confirmă faptele relatate mai sus și vor fi prezentate în caz de interes din partea statului.