Etichetă: Justiție

Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din Justiție și a anunțat ce măsuri pregătește Guvernul

Declarația a fost făcută vineri. „Sunt două zone care țin de statul român și în care, în acești ani, românii și-au pierdut încrederea, politicienii și zona de justiție (…) Nu este bine”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a oferit câteva exemple. „Lungirea unor procese, ajungerea la prescriere, soluții contradictorii (…) Nu au cum să contribuie la creșterea încrederii”, a adăugat Ilie Bolojan. Premierul a promis o analiză. „E nevoie de reguli (…) trebuie să vedem ce proceduri legale nu generează o bună funcționare. (…) La sfârșitul ședinței de guvern, din această săptămână, am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație. Colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții Ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute, în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislați.”, a explicat Bolojan precizând că depinde de oamenii din sistem modul în care sunt puse în practică prevederile legale. Ce a decis CSM Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder, informează CSM. „Faţă de aspectele semnalate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu materialul de presă difuzat de Recorder”, a anunțat CSM.

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Decizia poate fi contestată

Judecătoria Sectorului 1 a decis vineri ca fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, să rămână sub control judiciar. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată. Instanța a consemnat în minută: „În temeiul art. 348 C.proc.pen. rap. la art. 207 alin.2, 4 şi 7 C.proc.pen., constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin (…) prin ordonan?a nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar fa?ă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. În temeiul art. 242 C.proc. pen. respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 12.12.2025.” Procurorii au anunțat pe 26 februarie punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Călin Georgescu. Lista acuzațiilor include instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale și declarațiile de avere. Dosarul cuprinde și alte capete de acuzare, precum inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup, promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război sau de genocid, dar și promovarea publică a unor idei fasciste, legionare, rasiste, xenofobe ori antisemite.

După documentar, eroul Recorder, Laurențiu Beșu, nu mai vrea să fie judecător. Se face procuror, după ce a fost la DGIPI

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, care a făcut așa zise „dezvăluiri” în documentarul Recorder, nu mai vrea să fie judecător, vrea să devină procuror. La Giurgiu. Asta după ce în trecut a activat la DGIPI.  După ce Inspecția Judiciară a intrat pe fir, Beșu se face procuror Pe site-ul CSM a fost postat un anunț în care se precizează că, marți, în data de 16 decembrie, va avea loc la Secția pentru procurori a CSM susținerea interviului în cadrul procedurii pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, potrivit prevederilor art.194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Printre cei 14 judecători care vor să devină procurori se află și Laurențiu Beșu, actual magistrat la Tribunalul București. El este primul care solicită să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, după ce CSM a anunțat că verifică prin Inspecția Judiciară acuzațiile din documentarul cu pricina. Procedura prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al președintelui României, la propunerea Secției CSM. Înainte să fie judecător, Beșu a fost ofițer DGIPI Potrivit portalului justiției, judecătorul Laurențiu Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară și a activat în serviciul secret al Ministerului de Interne – DGIPI. Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a anunțat ieri, în cadrul conferinței de presă că, în cazul judecătorului Laurențiu Beșu, au fost trimise sesizări către Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce urmează în atacul taberei USR asupra Justiției. Ministrul Justiției pentru Gândul : „Simplele alegații nu pot construi un adevăr” Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției”

Jalonul din PNRR care include Legile Justiției nu a fost inclus în nici o cerere de plată, anunță Comisia Europeană. Undă verde pentru modificarea legislației

„În cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană evaluează fiecare jalon (milestone) utilizând dovezi furnizate de autoritățile naționale, fiind ghidată de criterii clare și obiective. Legile Justiției, legate de jalonul 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a declarat pentru G4Media un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Într-o declarație, ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmase miercuri că jalonul respectiv ar fi fost îndeplinit. „Aceste legi sunt și jalon înscris în PNRR, apreciat de noi ca îndeplinit, și pentru care se va depune cererea de plată numărul 4 foarte curând, ca să primim banii europeni. Așadar, Ministerul Justiției și-a îndeplinit competențele în legiferarea unui cadru modern pentru a asigura independența și funcționarea eficientă a justiției, mai departe acestea ținând de autoritatea judecătorească, parchete și CSM”, a declarat ministrul Radu Marinescu. „Principiul esențial al independenței justiției impune neamestecul politic, iar CSM este, conform Constituției, garantul independenței justiției. Am observat că, totuși, se menționează că majoritatea magistraților este considerată de bună credință ori membrii CSM se aleg prin formule majoritare. Toate procedurile privind alegerile, cercetarea și promovarea, selecția în funcții de conducere se desfășoară conform legilor sus menționate, recent adoptate ca jalon în PNRR”, a mai spus ministrul Justiției. Trebuie precizat că, pentru a lua banii europeni din PNRR, România trebuie să facă o serie de reforme asumate și care trebuie verificate de Comisia Europeană. Printre aceste jaloane se numără și legile justiției. Actualele legi ale justiției au fost elaborate de Cătălin Predoiu în 2022, când acesta era ministru al Justiției. Legile lui Predoiu au fost criticate de comisara europeană Vera Jourova, de Comisia de la Veneția, dar și de o parte a societății civile și a presei. G4Media a scris pe larg la acel moment despre efectul profund nociv al legilor, multe din ele inspirate de tentativele lui Liviu Dragnea de a distruge justiția. Printre principalele modificări făcute de Predoiu și votate de coaliția PSD-PNL-UDMR din 2022 se numără mutarea competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați la Parchetul General, în loc de DNA sau DIICOT.

Bărbatul acuzat de uciderea lui Charlie Kirk apare pentru prima dată în instanță, în contextul unei dispute privind accesul presei

Bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator Charlie Kirk a avut joi prima apariție fizică într-o sală de judecată din Utah, în timp ce judecătorul analiza nivelul de acces pe care îl vor avea mijloacele de informare în masă în acest caz, scrie BBC. Judecătorul cântărește transparența, în timp ce apărarea cere limitarea camerelor Avocații inculpatului, Tyler Robinson (în vârstă de 22 de ani), și Biroul Șerifului din comitatul Utah au solicitat instanței interzicerea camerelor, argumentând că mediatizarea extinsă ar putea influența negativ un potențial juriu. O coaliție de instituții media naționale și locale, alături de văduva lui Kirk, a cerut ferm transparență. Judecătorul a decis că camerele vor fi permise în sala de judecată, deși unele restricții rămân în analiză. Cazul de mare profil ar putea duce la pedeapsa cu moartea Robinson se confruntă cu mai multe capete de acuzare, inclusiv omor calificat, și ar putea primi pedeapsa cu moartea dacă va fi găsit vinovat. El nu a formulat încă un răspuns la acuzații. Autoritățile spun că s-a predat după o amplă urmărire la nivel național, fiind convins de tatăl său, care l-a recunoscut în imaginile făcute publice. La apariția de joi, Robinson a sosit cu mâinile și gleznele încătușate, dar purtând haine civile, și a zâmbit scurt membrilor familiei aflați în sala de judecată. Dispută continuă privind accesul la o audiere închisă din octombrie Organizațiile media și văduva lui Kirk solicită în continuare publicarea unei înregistrări audio și a transcrierii unei audieri din octombrie, care a fost închisă publicului. Judecătorul Tony Graf a declarat că trebuie să analizeze cu atenție ce poate fi desecretizat legal și a amânat o decizie finală până la 29 decembrie pentru a asigura acuratețea. De asemenea, el a emis un ordin care interzice avocaților să facă declarații publice în afara procedurilor oficiale. Următoarea apariție fizică a inculpatului în instanță este programată pentru 16 ianuarie.

Nicușor Dan, despre criza din justiție: Lucrurile sunt foarte serioase. Președintele invită magistrații la o discuție fără limită de timp

Președintele Nicușor Dan spune că atunci când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase. Astfel, el invită toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție „fără limită de timp” luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00. „Aștept înscrieri la adresa [email protected]. Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, vă invit să îmi trimiteți materiale, asumate nominal sau neasumate nominal, la adresa [email protected]. În zilele de vineri, sâmbătă și duminică vom avea timp să citim toate materialele pe care ni le trimiteți”, scrie Nicușor Dan pe Facebook. El precizează că în toată săptămâna 15–19 decembrie este plecat din țară pentru formate multilaterale și vizite bilaterale confirmate cu mult timp înainte, acesta fiind motivul pentru care a programat discuția cu magistrații pentru data de 22 decembrie. Peste 170 de magistrați semnează un mesaj de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu: „Tăcerea nu este o opțiune” Peste 170 de judecători și procurori au semnat o scrisoare de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu. „Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, transmit semnatarii. Magistrații semnatari au transmis că „adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate” și că „tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”. „Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială.

Cristian Tudor Popescu, despre dezvăluirile Recorder: N-am mai trăit așa ceva de la momentul tălăzuirii mulțimii din Piața Palatului

„Până în clipa de față, documentarul Recorder a realizat ceva important: câțiva magistrați au crăpat tăcerea din Justiție, câteva mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva caracatiței din zisa Justiție. E un început bun, dar dezmembrarea monstrului poate fi realizată doar prin măsuri operative”, scrie jurnalistul Cristian Tudor Popescu pe contul personal de socializare, ca reacție la ancheta Recorder, pe care, într-un text anterior, o clasificase drept „unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani”. În opinia jurnalistului, dezvăluirile Recorder seamănă cu momentul din decembrie ’89, când, la meetingul de la fostul Senat, mulțimea refuzase să mai scandeze sloganuri comuniste, iar la tribună, Ceaușescu era vizibil speriat, în timp ce-și plimba ochii peste furia de sub tribune. „Alo, alo, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!” „N-am mai trăit așa ceva de la momentul tălăzuirii mulțimii în Piața Palatului, în vreme ce N. și E. Ceaușescu își roteau ochii furioși și speriați în toate părțile. Aidoma CPEx, în spatele președintei CAB Arsenie au fost aliniați 3 bărbați și 6 femei care au tăcut mâlc. Intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu, hotărâtă, curajoasă, întristată, precisă mi-a adus lacrimi în ochi. A spus doar atât: cu toată viața și cariera mea de 26 de ani în magistratură, confirm că tot ce a spus judecătorul Laurențiu Beșu este adevărat, suntem terorizați de conducere. Din sală s-au auzit destule aplauze, dar cred că au fost ale jurnaliștilor. Apoi, la tirul de întrebări care a urmat, singurul răspuns al lui Arsenie a fost: „Alo, alo, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!”. O încercare disperată, cum nu credeam să văd într-o sală a Justiției române, a fost redarea, pe un laptop, a unui dialog dintr-un proces, care era menită s-o scoată isterică pe judecătoarea Daniela Panioglu; a fost oprită la jumătate, din gâtul mâinii, de Arsenie, pentru că arăta limpede că Panioglu avea dreptate. Arsenie a pus capăt în forță conferinței de presă, condusă în stil Florin Iordache Altăntrebare, refuzând să răspundă întrebărilor tuturor jurnaliștilor înscriși pe listă. Nu îndrăznesc să sper că pentru caracatiță va urma ce s-a întâmplat cu regimul ceaușist”, a comentat acesta. „Corupția e peste tot, dar cea din Justiție e cea mai periculoasă” În opinia jurnalistului, documentul Recorder ar fi trebuit realizat la inițiativa președintelui și cu mijloace logistice superioare: „Președintele Dan (…) nu ne-a spus decât că magistrații români muncesc mai mult decât cei din Europa. Că a văzut el cum vine grefiera cu căruciorul de supermarket plin cu dosare. Și nu l-a susținut pe Bolojan în încercarea de a tăia pensiile bestiale ale magistraților. Documentarul Recorder ar fi trebuit realizat din inițiativa președintelui la un nivel logistic mai ridicat, cu mijloace instituționale mult mai puternice decât ale jurnaliștilor. De pildă, e de crezut că SRI, de care președintele nu se atinge, nu știa tot ce e în ancheta Recorder? Corupția e peste tot, dar cea din Justiție e cea mai periculoasă, căci Justiția e puterea care poate pedepsi corupția”. „Rar am văzut ceva mai lipsit de sens” CTP consideră că reacția președintelui la documentarul Recorder e „lipsită de sens”, pentru că toate întrebările lansate de acesta în spațiul public își au răspunsul chiar în materialul citat. „Rar am văzut ceva mai lipsit de sens: răspunsul la toate aceste întrebări este în chiar documentarul Recorder: dictatura Savonea. N. Dan nu a rostit niciodată acest nume până a-l scrie acum pe net. Întrebările ar fi avut rost dacă le-ar fi adresat direct CSM, participând imediat la o ședință, așa cum l-a sfătuit gratis concediatul Ludovic Orban”, scrie jurnalistul. Ca să spargi „monolitul Savonea”, îți trebuie „un pickhammer din afară”, crede CTP, care înaintează o potențială soluție: „Secția Specială de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Bineînțeles, nu cu cei doar 35 de procurori pe care îi are acum. Reorganizată, înzestrată cu procurori valoroși profesional, curajoși și onești (mai există, trebuie doar să-i cauți), subordonată direct Procurorului General care va fi numit de președintele Dan. Această Secție Specială ar putea ancheta cel puțin cazurile din documentarul Recorder. Președintele Dan poate face asta. Sau altceva. Dar SĂ FACĂ, și repede, ceva cu cap și coadă. Altfel, va fi doar un postac pe facebook care „a văzut documentarul Recorder cap-coadă”.

Laura Vicol, atac virulent la Recorder: Justiția e manipulată cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite

Laura Vicol iese la atac împotriva publicației Recorder, pe care o acuză de inginerii emoționale, menite să împingă publicul înspre o direcție țintită. Ea crede că „o parte a presei construiește narațiuni toxice, fără responsabilitate și fără respect pentru adevăr”. Vicol se consideră o „țintă convenabilă”, a cărei imagine e manipulată de Recorder în așa fel încât să atragă emoția negativă a publicului. „Românii au fost împinși spre o singură concluzie” „Vreau să explic cui are urechi să audă și doreşte să analizeze pertinent și obiectiv două situații halucinante care se repetă și care arată, încă o dată, modul în care o parte a presei construiește narațiuni toxice, fără responsabilitate și fără respect pentru adevăr. Prima situație este deja cunoscută: ziua procesului de insolvență Nordis. Exact atunci Recorder a lansat acel reportaj trunchiat, construit pe jumătăți de adevăr și pe emoție negativă, menit să stârnească furie și ură împotriva mea și împotriva unei companii românești. Ținta principală? Începerea demolării unui candidat la prezidențiale și excluderea mea din Comisia Juridică, sucisem deja gâtul multor vipere. S-a văzut efectul: atacuri, amenințări, judecăți publice înaintea oricărei clarificări. Ei au dat verdictul, românii au fost împinși spre o singură concluzie, iar eu am fost, pentru ei, doar ținta convenabilă într-o poveste pe care și-au dorit să o controleze”, a scris Vicol pe contul personal de Facebook, la puțină vreme după apariția filmului Recorder. În opinia lui Vicol, ancheta Recorder este o „manipulare” la adresa Justiției, „cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite”. Vicol se simte atacată, dar spune că refuză să se retragă dintr-o ecuație complicată, în care presa, Justiția și publicul pare că sunt într-o continuă tatonare, într-un conflict care nu pare să se stingă niciodată. „A doua situație s-a întâmplat aseară. Recorder lovește din nou, de data asta într-o zonă care ar trebui să fie protejată de orice manipulare: Justiția. Un nou material construit pe aceeași rețetă — cu unghiuri selectate, cu emoție împinsă până la limită, cu concluzii prestabilite. Dar știți ce este cu adevărat uluitor? Judecătorii intervievați. Judecători care vorbesc despre sistem, despre colegi, despre situații pe care le prezintă ca adevăr absolut, dar… fără să spună cine sunt cu adevărat ei înșiși. (…)”. Qui prodest? Vicol crede că acest narativ controlat e de natură să compromită însăși încrederea publicului în instituțiile statului și se întreabă cui folosește această „demolare sistematică”. Când astfel de practici sunt îndreptate împotriva Justiției, nu mai este vorba doar de o persoană sau de o companie. Este vorba de încrederea publicului într-o putere a statului. Iar această încredere, odată distrusă, nu se reconstruiește cu un nou reportaj. Eu nu cer să mă apere nimeni. M-am apărat mereu singură. Dar nu pot să tac când văd același mecanism care m-a lovit pe mine fiind folosit acum pentru a lovi Justiția. De aceea întreb direct, fără ocolișuri: Cui folosește această demolare sistematică? Cui servește această campanie de decredibilizare, făcută cu aceeași rețetă cu care au încercat să mă pună la zid? Nu Justiției. Nu oamenilor cinstiți care își fac meseria. Nu celor care cred în stat, în lege, în adevăr. Dar poate că exact asta este miza. Și dacă asta e direcția în care vor să împingă România, manipulată, divizată și fără încredere în propriul stat, atunci am un singur răspuns: Nu cu mine, nu fără să expun fiecare atac făcut din întuneric. Rămân!”, a scris Vicol.

Război total în justiție, după documentarul Recorder. Curtea de Apel București lansează acuzații dure la adresa unui judecător prezent în dezvăluirea de presă

Curtea de Apel București a transmis o reacție dură, după publicarea documentarului jurnaliștilor Recorder, calificând drept „denigratoare și fără acoperire faptică” afirmațiile judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, magistratul care a apărut în materialul publicat. În comunicatul de presă de trei pagini – transmis miercuri de Curtea de Apel – sunt atașate și câteva articole de presă de anul trecut, CAB lăsând să se înțeleagă că  judecătorul Beșu ar fi agent acoperit. Mai mult, CAB cere public ca acesta să-și clarifice urgent statutul. „Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra elementelor acestui caz” „Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, cer reprezentanții Curții de Apel București. Oficialii CAB susțin că această situație afectează actul de justiției și solicită ca „afirmaţiile judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare.” „Justiția nu poate fi apărată prin minciună, independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează” „Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.” „Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică” „Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (a se vedea articolele publicate).  Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind: – în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, – care au fost atribuțiile reale, – ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, – dacă mai există astfel de raporturi în prezent, – și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală. Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz. În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, se precizează în comunicatul transmis de CAB. „Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj” Curtea de Apel București mai susține că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional și că de fapt acesta încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului.” „Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB. (Comunicatul  CAB INTEGRAL) Protest la sediul Consiliului Superior al Magistraturii după ancheta Recorder Un protest “pentru o justiție independentă” este anunțat miercuri seara, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, începând cu ora 19,00. Reamintim că portalul de investigații Recorder.ro a publicat marți seara un documentar elocvent despre situația Justiției din România, cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să ia o decizie privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției Președintele Nicușor Dan a reacționat la materialul Recorder despre corupția din interiorul sistemului de justiție. Liderul de la Cotroceni a precizat că situația prezentată în investigația jurnaliștilor va fi analizată, iar vinovații vor fi

Curtea Constituțională analizează astăzi contestația AUR asupra legii care majorează taxele locale

Curtea Constituțională analizează astăzi sesizarea depusă de AUR la legea din al doilea pachet de măsuri fiscal bugetare, care prevede creșteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru locuințe și aplicarea principiului „poluatorul plătește” în cazul impozitelor auto. Ședința CCR este programată la ora 10.00. Instituția stabilise inițial data de 21 ianuarie 2026 pentru această discuție, însă Guvernul a cerut devansarea termenului. Pe 18 noiembrie, Parlamentul a aprobat din nou actul normativ, după reexaminarea cerută de CCR, iar forma actuală include aceleași prevederi privind creșterile impozitelor locale. Executivul și-a asumat răspunderea asupra legii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului din 1 septembrie 2025. Documentul stabilește un pachet amplu de măsuri pentru o folosirea mai bună a resurselor publice. Articolele considerate neconstituționale, cele legate de testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Guvernul și a angajat răspunderea pe 1 septembrie, iar pe 9 septembrie legea a ajuns la președinte pentru promulgare. Partidul AUR a depus contestația la CCR pe 8 septembrie. Actul normativ ar trebui să includă o gestionare mai responsabilă a zonelor cu posibilă optimizare fiscală, un tratament egal pentru contribuabili, restructurarea unor facilități depășite în contextul unui deficit ridicat, o reașezare a modului de calcul pentru impozitele locale. Legea introduce și reguli noi pentru firmele plătitoare de impozit pe profit. Mai mult, stabilește criterii pentru o folosire mai eficientă a fondurilor publice alocate serviciilor oferite de autorități centrale, locale și instituții de interes național. Obiectivul final ar fi creșterea transparenței și a sustenabilității în administrarea banilor publici. Un alt lucru important de menționat despre pachet este taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Această taxă fusese planificată pentru toamna acestui an, însă termenul din lege, 1 noiembrie 2025, a fost depășit, astfel că data de aplicare devine 1 ianuarie 2026. Singurele articole retrase sunt cele declarate neconstituționale de CCR, cele referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ONJN și Autorității Vamale. Premierul României, Ilie Bolojan, a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor. Premierul a justificat aceste măsuri prin faptul că e necesară reducerea deficitului bugetar și a închiderii breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA și insolvențele artificiale.