Etichetă: Justiție

Apple pierde procesul din Marea Britanie privind comisioanele din App Store

Gigantul tehnologic Apple a pierdut joi un proces important în fața Tribunalului pentru Concurență (CAT) din Londra, fiind acuzat că a abuzat de poziția sa dominantă prin perceperea unui comision de 30% pentru aplicațiile distribuite prin App Store. Procesul, intentat în numele a aproximativ 20 de milioane de utilizatori de iPhone și iPad din Regatul Unit, are o valoare estimată la până la 1,5 miliarde de lire sterline (circa 2 miliarde de dolari), potrivit Reuters. Reclamanta, Rachael Kent, o cercetătoare britanică, a susținut că Apple a obținut „profituri exorbitante” prin excluderea oricărei forme de concurență în distribuția aplicațiilor și a achizițiilor din aplicații. În verdictul său, tribunalul a decis că Apple a abuzat de poziția dominantă prin blocarea concurenței în piața distribuției de aplicații și prin „perceperea unor prețuri excesive și nedrepte” sub forma comisioanelor impuse dezvoltatorilor. Membrii grupului de reclamanți vor primi despăgubiri, însă modul de calcul al daunelor urmează să fie stabilit într-o audiere programată pentru luna viitoare. Într-o reacție oficială, Apple a anunțat că va face apel împotriva deciziei, considerând că aceasta „are o viziune greșită asupra economiei prospere și competitive a aplicațiilor”. „Această hotărâre ignoră modul în care App Store îi ajută pe dezvoltatori să aibă succes și oferă consumatorilor un spațiu sigur și de încredere pentru a descoperi aplicații și a face plăți securizate”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Cazul reprezintă primul proces colectiv de acest gen împotriva unui gigant tehnologic care ajunge în instanță în Marea Britanie.

Praga interzice închirierea trotinetelor electrice din 2026 deoarece provoacă haos pe trotuare

Autoritățile din Praga au decis să interzică închirierea trotinetelor electrice începând cu luna ianuarie 2026. Asta ca urmare a numeroaselor plângeri ale locuitorilor privind haosul creat pe trotuare de utilizatorii de trotinete. Măsuri similare au fost luate în alte orașe, precum Paris și Madrid. Consiliul local al capitalei cehe a aprobat luni revizuirea reglementărilor privind transportul, Decizia va duce practic la desființarea serviciilor de închiriere a trotinetelor electrice. Viceprimarul orașului, Zdenek Hrib, a anunțat măsura printr-un mesaj public: „Sfârșitul trotinetelor electrice este aprobat!”, potrivit Le Figaro. „Introducem reguli clare care vor elibera spațiul public de utilizarea necontrolată a trotinetelor, adesea folosite ca atracție turistică și nu ca mijloc de transport, provocând haos pe trotuare și în zonele pietonale”, a declarat Hrib, care este responsabil cu transporturile în administrația locală. Autoritățile pragheze au explicat că decizia vine în urma numeroaselor reclamații ale locuitorilor. În schimb, municipalitatea dorește să încurajeze utilizarea serviciilor de bike-sharing, considerând bicicletele – inclusiv cele electrice – mai sigure. Praga, un oraș cu aproape 1,4 milioane de locuitori și peste 8 milioane de turiști anual, se alătură astfel altor metropole europene care au restricționat utilizarea trotinetelor electrice în ultimii ani.

CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ

Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă. CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4, așa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din Curtea Constituțională. Curtea este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan. Conform acelorași, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În același timp, cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Judecătorii CCR care au votat pentru admiterea sesizării pe legea privind pensiile magistraților Gheorghe Stan A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD. Cristian Deliorga Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, după care a devenit judecător. Bogdan Licu Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. Mihaela Ciochină A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, ea a lucrat la Senatul României, pe mai multe funcții. Mihai Busuioc Judecător al Curții Constituționale a României, numit de Senat la propunerea PSD în iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Simina Tănăsescu A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, ea a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani. Laura-Iulia Scântei A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL. Csaba Asztalos Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima dată președinte al CNCD, funcție pe care a ocupat-o până în 2009. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025, când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR. Dacian Cosmin Dragoș Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Între 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat.

Vânătoarea autorilor jafului de la Luvru de duminică a început în forță | Echipe masive de polițiști au fost convocate pentru prinderea criminalilor

60 de anchetatori ai poliției au fost mobilizați pentru a-i găsi pe cei patru hoți care au furat opt bijuterii „ale Coroanei Franței” din muzeul Luvru. Aceștia au fost convocați din Brigada pentru Reprimarea Banditismului a poliției judiciare din Paris și din Oficiul Central de Luptă împotriva Traficului de Bunuri Culturale. Jaful, care, pentru specialiști ai domeniului, este evident al unei grupări criminale organizate, a fost comis în cel mai mare muzeu al lumii, care primește peste 9 milioane de vizitatori pe an pe o suprafață de 73.000 de metri pătrați, iar lovitura data duminică a stârnit din nou controverse privind securitatea muzeelor francize, care, după cum a spus și ministrul de Interne, Laurent Nuñez, prezintă „o mare vulnerabilitate”. Diamante și pietre prețioase Doi hoți au intrat în Galeria Apollo după ce au tăiat o fereastră cu un polizor. În cameră sunt expuse bijuterii și pietre prețioase aparținând Coroanei franceze – aproximativ 800 de piese. Hoții au avut fețele acoperite de măști și au furat nouă piese din secolul al XIX-lea. Unul dintre infractori purta o vestă galbenă pe care a abandonat-o. Coroana împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III-lea, a fost abdnonată de infractori în timpce fugeau, iar ea se află acum în „curs de examinare”. Alte opt piese cu „o valoare patrimonială inestimabilă” au fost confiscate – printre ele tiara împărătesei Eugenie, care conținea aproximativ 2.000 de diamante, și colierul de safire al Mariei-Amélie, ultima regină a Franței, și al Hortensiei de Beauharnais, mama lui Napoleon al III-lea – alcătuit din opt safire șu 631 de diamante. Un jaf care arată o „Franță deplorabilă” Tot furtul a durat șapte minute. Jaful a fost efectuat de spărgători experimentați care ar putea fi „străini” și „posibil” cunoscuți pentru infracțiuni similare. Potrivit ministerului francez al Culturii, datorită intervenției agenților muzeului, „infractorii au fost puși pe fugă, lăsându-și în urmă echipamentul”. Ministrul francez al Justiției, Gérald Darmanin, a declarat luni: „Să ai bijuterii furate de la Luvru într-un mod atât de bizar, chiar arată urât”. „Nu cred că putem securiza complet fiecare loc, dar ceea ce este sigur este că am eșuat”, a continuat ministrul, care a adăugat că jaful oferă „o imagine deplorabilă a Franței”. Cele două ipoteze ale motivului jafului Monedele furate sunt dificil, dacă nu chiar imposibil de vândut, așa cum sunt. Există două ipoteze: autorii jafului au acționat „în beneficiul unui sponsor” sau ar fi putut dori să obțină „pietre prețioase pentru a efectua operațiuni de spălare de bani”. Potrivit Ministerului Culturii, alarmele, amplasate pe vitrina exterioară a galeriei și pe cele două vitrine de înaltă securitate, s-au declanșat în momentul jafului. „Autorii vor fi aduși în fața justiției” Acestea „erau în funcțiune”, iar postul de securitate „le-a recepționat”, a declarat Laure Beccuau, magistrat la Curtea de Casație a Franței. Rămâne întrebarea dacă gardienii au auzit aceste alarme și dacă acestea au „sunat” într-adevăr în camera în care s-a produs furtul. „Vom găsi operele, iar autorii vor fi aduși în fața justiției”, a promis președintele Emmanuel Macron , duminică seara , la o emisiune de televiziune.

CCR va judeca pe 5 noimebrie sesizarea Curții Supreme, referitor la legea pensiilor private

Curtea Constituțională a anunțat că va judeca la data de 5 noiembrie sesizarea Instanței Supreme, privind Legea pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Magistrații acuză că prin aprobarea acestei legi se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2. Curtea Constituțională va judeca la data de 5 noiembrie sesizarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la modificarea legii pensiilor private, adoptată deja în Parlament. Magistrații susțin că sumele virate cu caracter obligatoriu în Pilonul 2 reprezintă proprietate privată. Astfel că, prin legea adoptată de Parlament se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2. Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR. „Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie. Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar. Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private „Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele: 1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie Astfel, • obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat • lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal • limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant, • restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument. „Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor” „Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari. Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active.Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Candace Owens a fost interzisă în Australia, după ce Curtea Supremă i-a respins apelul

Curtea Supremă a Australiei a respins apelul influenceriței americane Candace Owens, confirmând decizia guvernului de a-i refuza viza de intrare în țară, motivând că aceasta ar putea „incita discordie”, notează Reuters. Candace Owens, cunoscută pentru pozițiile sale de extremă dreapta a solicitat o viză pentru a suține o serie de evenimente în Australia în noiembrie 2024. În octombrie, Ministerul de Interne condus de Tony Burke, i-a respins cererea, invocând încălcarea Legii Migrației. Owens a contestat hotărârea, susținând că respingerea vizei îi încalcă libertatea de exprimare politică, un drept implicit în sistemul constituțional australian. Curtea Supremă a respins însă argumentul, precizând că libertatea de comunicare politică nu este un „drept personal absolut” Decizia a fost motivată de istoricul public al lui Owens, care include afirmații considerate negaționiste privind Holocaustul, comentarii islamofobe și poziții ostile față de comunitățile LGBTQIA+, mișcarea Black Lives Matter și campaniile de vaccinare. Cazul urmează unei decizii similare luate în iulie 2025, când autoritățile australiene au anulat viza rapperului american Ye (Kanye West), acuzat că promovează ideologii naziste prin melodia „Heil Hitler”.

Uniunea Europeană începe duminică implementarea treptată a sistemului digital la frontieră

Țările membre ale Uniunii Europene au început duminică să pună în aplicare un nou sistem de intrare și ieșire la frontierele externe ale blocului, înregistrând electronic datele cetățenilor din afara UE, scrie Reuters. Sistemul de intrare/ieșire (EES), un sistem automatizat care impune călătorilor să se înregistreze la frontieră prin scanarea pașaportului și prelevarea amprentelor digitale și a fotografiei, va fi introdus pe o perioadă de șase luni. Măsura are ca scop detectarea persoanelor care depășesc perioada de ședere legală, combaterea fraudei de identitate și prevenirea migrației ilegale, în contextul presiunilor politice din unele țări ale UE pentru adoptarea unei poziții mai dure. „Sistemul de intrare/ieșire este coloana vertebrală digitală a noului nostru cadru european comun în materie de migrație și azil”, a declarat Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, într-un comunicat. Cetățenii din afara UE vor trebui să își înregistreze datele personale la prima intrare în spațiul Schengen – toate țările membre ale UE, cu excepția Irlandei și Ciprului, dar incluzând Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Pentru călătoriile ulterioare va fi necesară doar verificarea biometrică facială. Sistemul ar trebui să fie pe deplin operațional, ștampilarea pașapoartelor fiind înlocuită cu înregistrări electronice, la 10 aprilie 2026. „Fiecare resortisant al unei țări terțe care ajunge la o frontieră externă va fi supus verificării identității, controlului de securitate și înregistrării în bazele de date ale UE”, a spus Brunner, adăugând că „implementarea pe o perioadă de șase luni oferă statelor membre, călătorilor și întreprinderilor timp pentru a trece fără probleme la noile proceduri”. Pentru călătorii britanici care utilizează portul Dover, terminalul Eurotunnel din Folkestone sau terminalul Eurostar din St Pancras International din Londra, procesul va avea loc la frontieră înainte de a părăsi Regatul Unit. La Dover și la terminalul Eurotunnel, numai traficul de marfă și de autocare va fi supus controalelor EES începând de duminică. Verificările vehiculelor de pasageri vor urma în noiembrie la Dover și până la sfârșitul anului la Eurotunnel, în timp ce Eurostar la St Pancras va introduce treptat noul proces începând cu unii călători de afaceri începând de duminică. „Recunoaștem că verificările EES vor reprezenta o schimbare semnificativă pentru călătorii britanici, motiv pentru care am colaborat îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a ne asigura că implementarea se va desfășura cât mai lin posibil”, a declarat ministrul britanic pentru securitatea frontierelor și azilul, Alex Norris. „Marea Britanie și UE au un obiectiv comun de securizare a frontierelor, iar aceste măsuri de modernizare ne vor ajuta să ne protejăm cetățenii și să prevenim migrația ilegală”, a afirmat Norris.

Andreea Lambru, director din cadrul Electrica, ar fi cercetată penal în Belgia pentru spălare de bani

Andreea Lambru, director executiv pentru Dezvoltarea Afacerii de la Electrica SA și președinte al Consiliului de Administrație de la Electrica Furnizare ar fi cercetată penal în Belgia într-un dosar de spălare de bani. În dosar ar fi implicate mai multe firme din Belgia, Grecia și România. În anchetă sunt vizate plăți considerate mită, care ar fi fost efectuate de companii românești către firme belgiene, potrivit strictsecret.com Sursa citată mai arată că parchetul belgian a reținut că faptele s-ar fi petrecut între 2012-2021, existând intenția frauduloasă de a obține avantaj ilicit, pentru a înșela terții sau cu intenția de a provoca un prejudiciu, în special pentru a utiliza firma EBLE SPRL în scopul spălării comisioanelor derivate din fapte de corupție. Andreea Lambru, născută în 1985 și absolventă a universității Româno-Americane, a fost plasată în conducerile mai multor companii din sectorul energetic. Cine este Andreea Lambru Potrivit ultimei declarații de avere care apare pe site-ul ANI, din iunie 2024, Lambru a lucrat la ministerul lui condus de Sebastian Burduja, a fost în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, a fost președintele consiliului de administrație la Electrica Furnizare, a fost membru în consiliul de administrație la Electrica Producție și este încă director executiv la Electrica, companie la care Ministerul Energiei deține  49,78%. La numirea sa în funcția de secretar general adjunct al Guvernului, Andreea Lambru a fost prezentată drept „bomba sexy” de la Palatul Victoria. I se spunea „Bomba sexy” de la Guvern În 2012 a fost victima unui incident nedorit, împiedicându-se și căzând lângă liderii USL în timp ce aceștia se apropiau de intrarea de la Romexpo, unde se desfășura conferința de alegeri a TNL. Secretarul general adjunct al Guvernului a fost ajutată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, să se ridice, ea renunțând ulterior să poarte pantofii cu toc înalt, preferând o pereche de sandale. Presa a scris recent că directorul Executiv Dezvoltarea Afacerii de la Electrica SA și Președintele Consiliului de Administrație de la Electrica Furnizare, Andreea Lambru, a uitat să își treacă în declarația de interese depusă pe la 15.06.2024, adică de la momentul ocupării acestor poziții, dar și în altele mai vechi, una din firmele în care este acționar, notează Newsonline. Electrica S.A.  este o entitate de interes strategic național în domeniul energetic, având capital majoritar deținut de statul român. În acest context, Andreei Lambru îi reveneau obligațiile prevăzute de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv aceea de a depune și completa corect declarațiile de avere și de interese, astfel încât să reflecte cu fidelitate toate situațiile juridice și economice care pot genera incompatibilități sau conflicte de interese.

Gisele Pelicot revine în instanță pentru apelul unuia dintre bărbații condamnați pentru violul în masă al acesteia

Gisele Pelicot a revenit luni în instanță împotriva singurului bărbat, dintre cei 51 condamnați, care a contestat verdictul de vinovăție într-un caz de viol în masă care a șocat Franța anul trecut. Pe o perioadă de nouă ani, din iulie 2011 până în octombrie 2020, Dominique Pelicot, un bărbat din Mazan, în sud-estul Franței, și-a drogat și violat în mod repetat soția, Gisèle Pelicot, și a invitat străini să o agreseze în timp ce aceasta era inconștientă. Gisèle, care nu știa de abuzurile la care era supusă, a fost violată de cel puțin 92 de ori de către 72 de bărbați diferiți, în timp ce soțul ei îi filma și îi fotografia. Ea a devenit un simbol feminist în țară și în străinătate după ce a renunțat la anonimat și s-a opus acestor agresiuni de care a aflat, în instanță. Pelicot nu a făcut nicio declarație la sosirea în instanță și a abordat o atitudine calmă, relatează Reuters. Câteva zeci de persoane așteptau în fața clădirii cu pancarte pentru a-și arăta sprijinul. Dominique Pelicot, care a recunoscut că și-a drogat soția, a primit o condamnare de 20 de ani de închisoare. Toți cei 50 de co-agresori ai săi au fost găsiți vinovați de viol, tentativă de viol sau agresiune sexuală. Husamettin Dogan, condamnat la nouă ani de închisoare în decembrie anul trecut, neagă că ar fi avut intenția de a o viola pe Gisele Pelicot. El susține că a fost mințit de Dominique Pelicot, fostul soț al lui Gisele Pelicot, care și-a drogat soția și a oferit-o unor străini găsiți în mediul online pentru agresiuni. El este muncitor în construcții, are 44 de ani, și a fost judecat luni la Nîmes, în sudul Franței, sub acuzația de viol agravat prin administrarea de substanțe care afectează judecata sau autocontrolul, o infracțiune care se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare. Momentan, Husamettin Dogan rămâne în libertate în așteptarea verdictului. Procurorii ceruseră 12 ani la primul său proces, dar instanța a impus nouă. Avocata lui, Sylvie Menvielle, a spus că Dogan „credea că acesta participa la un trio libertin pentru care nu știa la momentul respectiv că Gisele Pelicot nu își dăduse consimțământul, așa că nu putea accepta verdictul de vinovăție”.

Alina Bica, fosta șefă DIICOT, scapă definitiv de închisoare. Curtea de Apel București a retras mandatul european de executare a pedepsei şi mandatul european de arestare

Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului. Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”. În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian. Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie. Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Executarea pedepsei în Italia, cu suspendare. Decizia definitivă în cazul Alinei Bica Hotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media. În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei. Cazul Alinei Bica și impactul deciziei CJUE asupra fugilor români condamnați Decizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare. În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene. Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.