Etichetă: Justiție

Stegarul Dac a fost eliberat din Penitenciarul Giurgiu. Mi-au spus că aici e capăt de linie și că nu voi scăpa

Protestatarul Lucian Avrămuță, cunoscut ca „Stegarul Dac”, a fost eliberat din Penitenciarul Giurgiu, sâmbătă, unde se afla în arest preventiv din luna mai, a acestui an, după ce și-a părăsit locuința, deși se afla în arest la domiciliu. Acesta trebuia să părăsească închisoarea de la ora 14, dar a fost eliberat abia seara, în jurul orei 18. Cezar Avrămuță spune că cei de la Penitenciarul Giurgiu i-au dat drumul așa de târziu pentru că așteptau de la instanță decizia de eliberare. „Suntem obișnuiți cu abuzurile lor, nu este ceva nou. Mulțumim lui Dumnezeu că am ieșit întregi la corp, dar mai ales la mine, pentru că este un calvar. Toți mi-au spus că aici este capăt de linie și că nu voi scăpa de aici. Eu le transmit să lase abuzurile și să intre în normalitate și să respecte legea. Legea e lege! Noi am votat, iar ei ne fură votul. Nu există o crimă mai mare decât asta! Totuși, e o surpriză mare și pentru mine decizia instanței. Dar o să vedeți, o să postez, ce abuzuri s-au făcut, cu polițiști, cu procurori. Când decizia noastră nu contează, atunci pentru ce mai e statul? Este doar pentru ei, pentru cei care l-au acaparat? Statul este al românilor, iar românii trebuie să se trezească și să înțeleagă că sunt stăpâni la ei acasă, că sunt suverani, iar suveranitatea aparține poporului. Nu poate trece nimeni peste votul nostru. Și peste 100 de ani lovitura de stat din decembrie va fi judecată. Cândva, cât mai repede, sper să se judece și să se pună legea la loc”, a declarat acesta. În ședința din 13 noiembrie, magistrații de la Judecătoria Sectorului 4 au dispus plasarea lui Cezar Avrămuță sub control judiciar. „Stegarul Dac” riscă să revină după gratii dacă nu respectă anumite reguli „Stegarul Dac” trebuie să respecte anumite obligații pe durata controlului judiciar, altfel riscă să revină după gratii. Pe lângă prezentarea în fața judecătorului și a poliției, acesta nu are voie să se apropie de Palatul Parlamentului sau de sediul Arestului Central și e nevoit să poarte brățară de monitorizare. De asemenea, „Stegarul Dac” nu are voie să participe la adunări publice, cum ar fi protestele, unde acesta era nelipsit. De ce infracțiuni este acuzat „Stegarul Dac” Cezar Avrămuță a fost încarcerat la Penitenciarul Giurgiu în luna mai, chiar în ziua alegerilor prezidențiale din 2025. Aflat, la acel moment, în arest la domiciliu, și-a tăiat brățara de monitorizare și a părăsit locuința. Polițiștii au fost sesizați, iar protestatarul a fost acuzat de evadare și distrugere, la care s-au adăugat infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, violarea sediului profesional și ultraj. Sursa video: Facebook / Dan MV Chitic RECOMANDAREA AUTORULUI: „Stegarul Dac” a fost eliberat din penitenciarul Giurgiu. Îi este INTERZIS să mai participe proteste și trebuie să poarte brățară de monitorizare Stegarul Dac – INAMICUL STATULUI. Este scos la plimbare doar pe acoperișul pușcăriei. Procedura se aplică numai celor mai periculoși CRIMINALI

Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni

Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se

Trump cere Departamentului de Justiție să înceapă o anchetă oficială privind legăturile lui Epstein cu personalități cunoscute

Președintele Donald Trump a anunțat vineri că are în vedere o solicitare adresată procurorului general Pam Bondi pentru o investigație asupra relațiilor lui Jeffrey Epstein cu o serie de persoane influente, inclusiv figuri pe care el le consideră rivali politici. Declarația președintelui apare după publicarea unor e mailuri din arhiva lui Jeffrey Epstein care îl menționează. „Acum, când democrații folosesc farsa Epstein, care îi implică pe democrați, nu pe republicani, pentru a încerca să se abată de la dezastruoasa lor ÎNCHIDERE și de la toate celelalte eșecuri ale lor, îi voi ruga pe A.G. Pam Bondi și pe Departamentul de Justiție, împreună cu marii noștri patrioți de la FBI, să investigheze implicarea și relația lui Jeffrey Epstein cu Bill Clinton, Larry Summers, Reid Hoffman, J.P. Morgan, Chase și multe alte persoane și instituții, pentru a stabili ce se întâmpla cu ei și cu el”, a scris Trump pe Truth Social. În ultimele luni, președintele Donald Trump a încercat să respingă constant întrebările adresate lui despre Jeffrey Epstein. El a cerut republicanilor să blocheze în Camera Reprezentanților o petiție legată de finanțare și a insistat pentru un vot privind publicarea dosarelor Departamentului de Justiție asociate lui Epstein. Președintele Camerei a anunțat că va include acest vot pe agenda săptămânii viitoare. „Aceasta este o altă înșelătorie de tipul «Rusia, Rusia, Rusia», toate săgețile fiind îndreptate spre democrați”, a scris Donald Trump vineri.

Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental

Congresul american analizează un proiect de lege menit să pună capăt blocajului guvernamental care a paralizat activitatea federală, dar documentul conține și o prevedere controversată: opt senatori republicani ar putea primi până la 500.000 de dolari fiecare drept despăgubiri pentru presupuse încălcări ale vieții private, potrivit Reuters. Textul de lege, adoptat deja de Senat, prevede că obținerea retroactivă a datelor telefonice ale unui senator fără notificare prealabilă devine ilegală. Totodată, permite celor afectați să dea în judecată Departamentul de Justiție și să ceară despăgubiri de 500.000 de dolari pentru fiecare caz, plus acoperirea cheltuielilor de judecată. Printre senatorii vizați se numără Marsha Blackburn, Lindsey Graham, Josh Hawley, Ron Johnson, Tommy Tuberville, Dan Sullivan, Bill Hagerty și Cynthia Lummis. Aceștia afirmă că datele lor telefonice au fost obținute în timpul investigației conduse de procurorul special Jack Smith, care ancheta încercarea lui Donald Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020. „Nu ne vom odihni până când cei implicați în această folosire abuzivă a guvernului nu vor fi trași la răspundere”, a declarat senatoarea Marsha Blackburn, una dintre inițiatoarele amendamentului. Democrații au criticat însă dur prevederea, acuzându-i pe republicani că folosesc proiectul pentru câștiguri personale. „Niciun ban pentru sănătate, dar au inclus un bonus corupt de cel puțin 500.000 de dolari fiecare”, a scris senatoarea Patty Murray pe rețelele sociale. Ancheta lui Jack Smith privind implicarea lui Donald Trump în evenimentele din 6 ianuarie 2021 s-a încheiat după ce acesta a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, procurorul invocând politica Departamentului de Justiție care interzice urmărirea penală a unui președinte în funcție. Într-un raport final, Smith a susținut că probele adunate ar fi fost suficiente pentru o condamnare. Senatorii republicani cer acum explicații companiilor de telecomunicații AT&T, Verizon și T-Mobile privind datele furnizate procurorilor în baza mandatelor de percheziție.

Scandalul de corupție din Ucraina ia amploare. Ucraina demite consiliul de supraveghere al Energoatom după anchetă

Autoritățile ucrainene au înlocuit consiliul de supraveghere al agenției pentru energie nucleară Energoatom, după ce a fost deschisă o anchetă privind presupuse acte de corupție, a declarat marți prim-ministrul Iulia Svyrydenko. „Va fi efectuat un nou audit al companiei”, a declarat Svyrydenko pe Telegram, relatează Reuters. Biroul anticorupție din Ucraina a anunțat luni deschiderea unei anchete asupra sectorului energetic al țării, prin care se suspectează o posibilă schemă de mită în valoare de 100 de milioane de dolari, ce implică compania nucleară de stat. Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, biroul anticorupție a spus că în spatele acestei scheme se afla o „organizație criminală de nivel înalt”, condusă de un om de afaceri, și din care făceau parte un fost consilier al ministrului energiei, șeful securității Energoatom și patru angajați din „serviciile administrative”. „În total, aproximativ 100 de milioane de dolari au trecut prin această așa-numită spălătorie”, se arată în declarație. În acest moment, Energoatom gestionează trei centrale nucleare, care furnizează Ucrainei mai mult de jumătate din energia electrică. „Consilierul ministrului și directorul de securitate al Energoatom au preluat controlul asupra tuturor achizițiilor companiei și au creat condiții în care toți contractanții Energoatom erau obligați să plătească beneficii ilegale”, a declarat Oleksandr Abakumov, șeful departamentului de investigații al biroului anticorupție. El a precizat că cei implicați în schemă au discutat în octombrie despre creșterea ratei comisioanelor la 15% în timpul construcției structurilor de protecție la o centrală nucleară. Conform anchetatorilor, partenerii Energoatom erau obligați să ofere mită de 10-15% pentru a evita blocarea plăților pentru servicii sau bunuri. „O întreprindere strategică cu un venit anual de peste 200 de miliarde de grivne (4,79 miliarde de dolari) era gestionată nu de funcționarii corespunzători, ci de terți care nu aveau autoritate oficială”, au mai spus procurorii.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, detalii despre extrădarea lui DANI MOCANU. Decizia autorităților italiene îl va trimite în pușcăriile din România

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, oferit detalii despre extrădarea manelistului Dani Mocanu și a fratelui său, după ce au fost arestați, luni, în Italia, în apropiere de Napoli. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat că autoritățile române întreprind toate demersurile pentru ca Dani Mocanu și fratele său să fie extrădați în România și încarcerați, conform legii. “Este important de precizat că activitatea de căutare a unei persoane care nu s-a prezentat în vederea puneii în executare a hotărârii judecătorești de condamnare este într-o primă fază în competența autorităților polițienești și în măsura în care există indicii că a părăsit teritoriul României această activitate se realizează prin intermediul organizațiilor internaționale de cooperare. În momnetul în care persoana este depistată pe teritoriul unei alte jurisdicții internaționale, dacă este vorba de un stat al UE se procedează la comunicarea mandatului european de arestare care presupune parcurgerea unei proceduri inclusiv judiciare la o instanță din statul unde a fost depistat care decide punerea în executare a mandatului de arestare și predarea persoanelor către jurisdicția românească”, a spus Radu Marinescu, la Antena 3 CNN. Ministrul Justiției a explicat că se fac toate demersurile pentru ca frații Mocanu să fie aduși în țară și să execute pedeapsa în România. “Mandatul european de arestare care ar fi trimis către autoritățile din țara în care ei au fost găsiți este valorificat prin procedura de valorificare judiciară prin intermediul unei instanțe din țara unde persoanele sunt identificate dacă este pe teritoriul UE. Un judecător se pronunță cu privire la predarea peroanelor respective către autoritățile române”, a mai precizat Radu Marineascu. Dani Mocanu și fratele său, prinși în Italia Manelistul Dani Mocanu și fratele său au fost arestați, luni, în Italia, în apropiere de Napoli. Anunțul a fost făcut de Poliția Română. „În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia. Bărbații au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliție Napoli. Cei doi bărbați, din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4, respectiv 7 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea fiind emise la data de 6 noiembrie 2025. În prezent, pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare din această țară, persoanele să fie predate autorităților române”, au comunicat autoritățile române. Informația vine în contextul în care în data de 6 noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani cu executare pentru tentativă de omor. În plus, acesta a fost condamnat și la 6 ani și 5 luni la de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional, însă a scăpat în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția.

Proiect. Medicii care răspândesc informații false vor fi sancționați disciplinar

Medicii care răspândesc în spațiul public informații false sau contrare dovezilor științifice ar putea fi sancționați disciplinar, potrivit unei inițiative legislative. Proiectul a fost depus de parlamentarii USR Remus Negoi și Adrian Wiener și are scopul de a proteja sănătatea publică și de a întări răspunderea profesională în rândul cadrelor medicale. „În ultimii ani, s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor în care unii medici, beneficiind de autoritatea și credibilitatea conferite de statutul lor profesional, au răspândit informații false sau înșelătoare pe rețelele sociale, dar și în întâlniri ori conferințe organizate. Această conduită a avut efecte negative importante asupra sănătății publice, manifestate prin scăderea ratei vaccinării, adoptarea unor tratamente ineficiente sau chiar periculoase, precum și prin diminuarea încrederii cetățenilor în actul medical și în recomandările profesioniștilor din domeniu”, declară senatorul Remus Negoi. Potrivit inițiativei, medicii pot fi sancționați cu interdicția de a exercita profesia între o lună și un an, la prima abatere, respectiv cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere. „Respectul pentru știință și adevăr salvează vieți. Medicul are o datorie nu doar față de pacientul din fața sa, ci și față de întreaga societate. Când un medic răspândește informații false, consecințele pot fi devastatoare. Acest proiect nu este o pedeapsă, ci un scut pentru sănătatea publică”, a declarat deputatul Adrian Wiener, medic și secretar al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților. Inițiativa modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce un nou alineat: „Răspândirea, de către un medic, în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, care pot pune în pericol sănătatea publică, se va sancționa cu interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an, la prima abatere, conform prevederilor alin. (1) litera e) ale art. 455, și cu retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, la a doua abatere, conform prevederilor alin. (1) litera d) ale art. 455”.

CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT

Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea a constatat că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției. „Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM [a se vedea mutatis mutandis, în privința necesității caracterului valid al solicitării avizului, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, paragraful 66]. Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de art.39 alin.(3) din Legea nr.305/2022. 242”, arată CCR. De asemenea, în motivare se arată că argumentul Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor de serviciu a magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare. Curtea Constituțională, în Decizia nr.467 din 2 august 2023, a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie. Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența justiției. Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea. Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional. În acest context, Curtea Constituțională, în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare. Documentele pot fi consultate mai jos: OP S by BB Dec 479 by BB OP C by BB

Consiliul de Securitate al ONU ridică sancțiunile împotriva președintelui sirian Ahmed al-Sharaa

Fostul jihadist și președinte interimar sirian Ahmed al-Sharaa urmează să viziteze Casa Albă în câteva zile pentru a se întâlni cu Donald Trump, potrivit Le Figaro. Consiliul de Securitate al ONU a ridicat joi sancțiunile împotriva președintelui interimar sirian Ahmed al-Sharaa, un gest simbolic salutat de Siria cu doar câteva zile înainte de vizita istorică a fostului jihadist la Casa Albă. Rezoluția, redactată de Statele Unite și adoptată cu 14 voturi pentru și o abținere (China), îi elimină pe Ahmed al-Sharaa și pe ministrul său de Interne, Anas Khattab, de pe lista sancțiunilor care vizează persoane și grupuri legate de Statul Islamic și al-Qaeda, care au făcut obiectul unei interdicții de călătorie, unei înghețări a activelor și unui embargou asupra armelor. Rezoluția a salutat în mod special angajamentele asumate de noile autorități siriene, care au venit la putere după răsturnarea lui Bashar al-Assad, de a „combate terorismul, inclusiv luptătorii teroriști străini”, al-Qaeda, ISIS și grupările afiliate. „Prin adoptarea acestui text, Consiliul transmite un mesaj politic puternic de recunoaștere a faptului că Siria se află într-o nouă eră ”, a declarat ambasadorul SUA, Mike Waltz.

Omul de afaceri Fănel Bogos, arestat preventiv pentru cumpărare de influență în dosarul DNA Vaslui

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui a decis joi seară arestarea pentru 30 de zile a omului de afaceri Fănel Bogos. Controversatul om de afaceri fusese reținut de DNA miercuri. Mediafax a relatat, pe baza stenogramelor din dosar, că Fănel Bogos ar fi folosit „rețele de influență” pentru a încerca schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, ajungând inclusiv la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat întâlnirea dintre cei doi, precizând că Bogos a fost prezent alături de un lider PNL, însă discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. În soluția pe scurt publicată de Tribunalul Vaslui pe portalul instanțelor de judecată se arată că instanța: „admite propunerea Parchetului de pe Înalta Curte de Casatie şi Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Iasi (dosar …), privind arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL. În baza art. (…), dispune arestarea preventivă a inculpatului BOGOS FĂNEL, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, (4 acte materiale), faptă prev. de art.(…)pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.11.2025 până la data de 05.12.2025, inclusiv. În baza art. 230 Cod procedură penală dispune emiterea, de îndată, a mandatului de arestare preventivă pentru inculpat”. Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite. Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella. Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale. Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale societății sale. În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația. Bogoș a reușit să se întâlnească cu premierul Bolojan, și să-i prezinte acestuia situația firmei sale și a problemei sale, însă premierul a refuzat cererea lui Bogoș de a-l demite pe șeful DSVSA Vaslui, considerând că firma are prea multe probleme.