Tylenol, din nou în atenția justiției: Texasul acuză un gigant farmaceutic că a ascuns riscurile medicamentului
Într-o cerere depusă la un tribunal din Texas, procurorul general Ken Paxton a solicitat blocarea plății anunțate pentru 26 noiembrie de către Kenvue, companie desprinsă anul trecut din Johnson & Johnson, care produce mărci cunoscute precum Tylenol, Listerine, Band-Aid și Neutrogena. Potrivit oficialului texan, citat de Reuters, plata dividendelor ar fi nejustificată în condițiile în care compania este vizată de un proces ce susține că producătorujohnl ar fi ascuns informații privind posibile riscuri pentru copii asociate cu folosirea Tylenol-ului în timpul sarcinii. Medicamentul s-a mai aflat în atenția justiției, în trecut fiind vizat de procese legate de posibile efecte adverse hepatice și, mai recent, de acuzații privind riscuri de autism la copii. Johnson & Johnson, din nou în centrul acuzațiilor Cererea actuală vine în continuarea acțiunii în instanță pe care procurorul general al Texasului, a inițiat-o la sfârșitul lunii octombrie. „Kenvue foarte bine ar putea fi insolvabilă din cauza propriilor sale acțiuni nechibzuite”, a spus Paxton, adăugând că plata dividendelor „ar fi un exemplu clasic de transfer fraudulos”. Acțiunea îi are ca ținte atât pe actualul producător, cât și pe fostul proprietar, Johnson & Johnson, acuzat că a produs Tylenol timp de șase decenii. Paxton susține că firmele ar putea ajunge să plătească daune de miliarde de dolari, nu doar pentru Tylenol, ci și pentru alte produse, precum pudra pentru bebeluși cu talc, implicată în alte litigii privind cancerul. Litigii uriașe în jurul pudrei de talc Pudra de talc pentru bebeluși de la Johnson & Johnson se află, de peste zece ani, în centrul a zeci de mii de procese din Statele Unite. Reclamanții acuză compania că produsul ar fi fost contaminat cu azbest, cunoscută ca substanță cancerigenă. În unele cazuri, instanțele au dat câștig de cauză reclamanților și au acordat despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari, în timp ce alte acțiuni au fost respinse pe motiv că legătura dintre talc și cancer nu este dovedită științific. Pentru a închide litigiile, Johnson & Johnson a propus un acord global de 8,9 miliarde de dolari, însă acesta nu a fost încă aprobat de toate instanțele, iar o parte dintre reclamanți refuză în continuare oferta. Achiziția Kenvue, umbrită de scandalul Tylenol Demersul Texasului vine într-un moment delicat pentru companie, care urmează să fie achiziționată de Kimberly-Clark, un important producător american de bunuri de larg consum, cunoscut pentru șervețelele Kleenex și scutecele pentru copii Huggies. Tranzacția, estimată la 40 de miliarde de dolari, ar putea fi mult complicată de cererea de blocare a dividendelor, deja privită cu scepticism de investitori. Acțiunile Kimberly-Clark au scăzut cu aproape 15% după anunț, iar titlurile companiei vizate, Kenvue, au închis cu 23% sub prețul de preluare, semn că piețele se tem de impactul litigiilor legate de Tylenol.
Justiţia olandeză respinge cererea de interzicere a vânzărilor de arme către Israel
Curtea de Apel din Haga a respins joi un proces intentat de organizaţia Al-Haq şi alte grupuri pentru drepturile omului, care solicitau o interdicţie totală a exporturilor de arme olandeze către Israel. Judecătorii au admis că există „un risc real şi grav” ca armele livrate să fie folosite în comiterea de atrocităţi în Fâşia Gaza, dar au decis că nu este rolul instanţei „să impună statului ce măsuri să adopte” pentru a preveni astfel de încălcări. Cazul a fost iniţial depus în decembrie 2024, dar a fost pierdut de reclamanţi şi reluat ulterior în apel, potrivit Al Jazeera. Activiştii au argumentat că exporturile olandeze contribuie la crime de război şi la posibile acte de genocid împotriva populaţiei civile palestiniene. Deşi instanţa a recunoscut gravitatea situaţiei umanitare din Gaza şi a invocat riscuri serioase pentru drepturile omului, a concluzionat că deciziile privind politica externă şi exporturile militare ţin exclusiv de competenţa guvernului. Decizia a fost criticată de grupurile pentru drepturile omului, care au acuzat Olanda că se face complice la violenţele din Gaza prin refuzul de a opri comerţul cu arme către Israel.
Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, programat pentru martie 2026
Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, survenită în 2020, va începe la 17 martie 2026 în San Isidro, Argentina, după ce prima procedură din mai fusese anulată, a anunțat miercuri tribunalul local. Circumstanțele decesului legendei fotbalului argentinian rămân încă neclare. Șapte profesioniști din domeniul sănătății vor fi din nou judecați pentru eventuale neglijențe fatale în îngrijirea lui Maradona, care a murit la 60 de ani din cauza unei crize cardiorespiratorii și a unui edem pulmonar, în perioada de recuperare după o neurochirurgie. Primul proces fusese anulat după ce o judecătoare, Julieta Makintach, fusese implicată, fără știrea părților, în pregătirea unui documentar despre proces, ceea ce a dus la recuzarea ei și la demisia ulterioară. Acuzările pentru cei implicați – medici, psihiatru, psiholog și asistente – sunt de „omor prin neglijență conștientă”, cu pedepse între 8 și 25 de ani de închisoare. O audiere preliminară va avea loc pe 12 noiembrie pentru stabilirea detaliilor procesului, potrivit AFP. Procesul va căuta să stabilească dacă moartea lui Maradona a fost inevitabilă din cauza stării sale de sănătate și a dependențelor, sau dacă aceasta ar fi putut fi prevenită prin acțiuni medicale corespunzătoare. Acuzații neagă orice responsabilitate, susținând că fiecare și-a îndeplinit strict atribuțiile. O altă asistentă a lui Maradona, Gisela Madrid, va fi judecată separat, așa cum ceruse și cum i s-a aprobat.
A fost eliberat șoferul din Mangalia care, în luna martie, a produs un accident mortal în fața hotelului Malibu din Mamaia
Sebastian Moisei, tânărul de 21 de ani din Mangalia care a provocat un accident mortal, în luna martie, în fața hotelului Malibu din Mamaia, a scapat de arestul la domiciliu. Judecătoria Constanța a decis că înlocuiește măsura arestului la domiciliu, cu măsura controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile. În dimineața zilei de luni, 10 martie, bărbatul a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea, lovind stâlpii ornamentali de pe marginea drumului. După impact, autoturismul s-a rupt în două, iar pasagerii, au fost proiectați pe carosabil. În urma tragicului accident, unul dintre pasageri, Alex M., de 21 de ani, a fost declarat decedat la spital. Cea de-a doua victimă, Amalia Andronache, a supraviețuit și medicii au încercat să îi salveze viața, timp de trei săptămâni, fiind internată la Spitalul Județean Constanța, la secția Terapie Intensivă. Sebastian Moisei, aproape de comă alcoolică în momentul producerii accidentului Șoferul acuzat de producerea accidentului rutier din Mamaia, soldat cu decesul a doi tineri și rănirea gravă a altora, avea o concentrație de alcool pur în sânge de 1,88 gr/l, la prima probă și, respectiv, 1,71 gr/l, la cea de-a doua probă, potrivit procurorilor. Mai mult, acesta circula pe carosabil cu o viteză de peste 140 km/h, într-o porțiune limita era de 50 km/h. FOTO – Replica Online
Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina
Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.
Bomba din culisele DNA Iași: Cum a ajuns infractorul Harabagiu să primească, pe mailul personal, acordul de recunoaștere al lui Ghergheșanu – înainte să fie semnat de procuror Investigație – EXCLUSIV
Un nou episod revoltător iese la iveală din culisele justiției ieșene. Documente și mărturii confirmă că Gabriel Harabagiu, fost viceprimar al municipiului Iași, a primit pe mailul personal o copie a acordului de recunoaștere al lui Ghergheșanu – înainte ca acesta să fie semnat oficial de procurorul de caz. Da, ați citit corect: un document confidențial, aflat în lucru la DNA, a ajuns în posesia unui inculpat din același dosar, în afara oricărui circuit legal. Un mail care zguduie credibilitatea DNA Potrivit surselor apropiate anchetei, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost transmis pe adresa de email a unei firme falimentare, firmă la care administrator a fost chiar soția infractorului Harabagiu, iar ulterior acesta și l-a redirecționat pe mailul personal. Cine i l-a trimis? Cum a avut acces? Cum este posibil ca un document nesemnat de procurorsă fie difuzat în afara instituției? Acestea sunt întrebări la care DNA Iași și conducerea centrală a Direcției Naționale Anticorupție ar trebui să răspundă public. Pentru că dacă un astfel de act iese din instituție înainte de finalizarea procedurilor, înseamnă doar două lucruri: ori în interiorul DNA există scurgeri controlate de informații, ori cineva joacă deliberat în favoarea lui Harabagiu și a grupului său. Protejatul sistemului și „banii grei” ai expertizelor Harabagiu nu mai este doar un personaj controversat al politicii locale – este un infractordovedit. Și totuși, continuă să fie tratat cu o indulgență inexplicabilă de instituțiile statului.Surse din mediul juridic susțin că acesta ar fi plătit sume importante pentru expertize extrajudiciare.O întrebare simplă: dacă un inculpat își cumpără propriile expertize, își alege „specialiștii” și își scrie concluziile, mai putem vorbi despre justiție? Sau despre o industrie a falsului, mascată sub antetul instituțiilor statului? Ghergheșanu – omul prins între amenințări și teroare În tot acest timp, fostul funcționar Ghergheșanu, cel care a recunoscut presiunile și a semnat documentele incriminate, este constant terorizat și amenințat. A fost forțat, spun apropiații, să semneze pentru a „închide gura” altora, iar acum trăiește sub frica permanentă a unor represalii. „E amenințat cu moartea dacă mai vorbește”, spun surse apropiate cazului. Cum poate statul român să tolereze ca un om care cooperează cu justiția să fie redus la tăcere prin frică, în timp ce adevărații vinovați se plimbă liberi, conectați la instituțiile care ar trebui să-i ancheteze? Cine răspunde pentru scurgerea de informații din DNA? Faptele relatate ridică suspiciuni grave privind integritatea actului de justiție la Iași. Este inadmisibil ca un dosar aflat în derulare să fie „transparent” doar pentru unii – adică pentru cei protejați. Solicităm public explicații oficiale de la DNA Iași și de la conducerea DNA centrală: Justiția în genunchi, sub presiunea intereselor politice Acest episod nu este o simplă „neatenție administrativă”. Este dovada clară că anumitegrupuri politice și de influență controlează din interior mecanismele justiției. Când un inculpat primește pe mail acte din DNA, înainte ca procurorul să le semneze, înseamnă că statul român a pierdut controlul asupra propriilor instituții. Nu mai vorbim despre corupție administrativă – vorbim despre o corupție instituționalizată, care lucrează din interior pentru a proteja o rețea. O rețea care are nume, conexiuni și o lungă tradiție de „aranjamente” în spatele ușilor închise. ”REȚEAUA HARABAGIU!” Concluzie: Cât timp va mai fi statul părtaș la abuzuri? Statul român, prin tăcerea instituțiilor sale, devine complice. Tolerarea unor astfel de abateri grave, scurgeri de documente, presiuni și amenințări este o trădare a principiilor de justiție și legalitate. Cât timp mai trebuie să asistăm la spectacolul grotesc al unui infractor care dictează din umbră mersul anchetelor și controlează toată Primaria Iași? Domnule Chirică mai dormiți mult ? România are nevoie urgentă de o curățenie reală în interiorul DNA-ului și al sistemului judiciar. Până atunci, adevărul rămâne confiscat, iar dreptatea – un privilegiu rezervat celor cu relații. Întrebări publice pentru Primăria Iași și Mihai Chirica De ce Ioana Turtă (Gavriluță), secretara primarului Mihai Chirica, trimite documente oficiale ale Primăriei Iași către Gabriel Harabagiu, fost viceprimar, de pe mailul ei personal, și nu din contul instituției? Cu ce drept o angajată a Primăriei transmite documente interne unui fost funcționar public,pe adresa personală a acestuia, fără niciun temei legal și în afara oricărui circuit instituțional? Ce acte au fost transmise și de ce nu a fost sesizată nicio structură de control intern? Știe domnul primar Chirica despre această corespondență? A aprobat-o? Sau se face că nu știe? Cine răspunde dacă prin aceste comunicări private au fost transmise date confidențiale, informații interne ori documente sensibile care aparțin Primăriei Iași? Cu ce drept Ioana Turtă (Gavriluță) îi trimite lui Gabriel Harabagiu documente și date legate de situl Centru Istoric și Curtea Domnească pe mail personal? La Harabagiu nu se aplică regula solicitării oficiale prin registratură, ca pentru orice cetățean? Și poate cea mai gravă întrebare: De ce Gabriel Harabagiu se semnează în 2025 drept „viceprimar” în mailuri trimise către instituții publice? Mai este viceprimar? Sau doar își arogă un titlu public pentru a influența decizii în favoarea sa? Iașul are dreptul să știe. Transparența nu e opțională, iar corespondențele de culise nu pot fi acoperite cu tăcere. Îi cerem public primarului Mihai Chirica să își demită imediat subalternii implicați înaceastă rețea de complicități și corespondențe neoficiale, pentru că din cauza lor și a modului lor de operare, cetățenii Iașului nu mai au acces la un serviciu public corect, transparent și de calitate — asta dacă, desigur, domnul primar nu este el însuși parte a acestei mizerii. Redacția a intrat în posesia unor copii ale mesajelor electronice, print screen-uri ale corespondenței și alte materiale probatorii care confirmă faptele relatate mai sus și vor fi prezentate în caz de interes din partea statului.
Apple pierde procesul din Marea Britanie privind comisioanele din App Store
Gigantul tehnologic Apple a pierdut joi un proces important în fața Tribunalului pentru Concurență (CAT) din Londra, fiind acuzat că a abuzat de poziția sa dominantă prin perceperea unui comision de 30% pentru aplicațiile distribuite prin App Store. Procesul, intentat în numele a aproximativ 20 de milioane de utilizatori de iPhone și iPad din Regatul Unit, are o valoare estimată la până la 1,5 miliarde de lire sterline (circa 2 miliarde de dolari), potrivit Reuters. Reclamanta, Rachael Kent, o cercetătoare britanică, a susținut că Apple a obținut „profituri exorbitante” prin excluderea oricărei forme de concurență în distribuția aplicațiilor și a achizițiilor din aplicații. În verdictul său, tribunalul a decis că Apple a abuzat de poziția dominantă prin blocarea concurenței în piața distribuției de aplicații și prin „perceperea unor prețuri excesive și nedrepte” sub forma comisioanelor impuse dezvoltatorilor. Membrii grupului de reclamanți vor primi despăgubiri, însă modul de calcul al daunelor urmează să fie stabilit într-o audiere programată pentru luna viitoare. Într-o reacție oficială, Apple a anunțat că va face apel împotriva deciziei, considerând că aceasta „are o viziune greșită asupra economiei prospere și competitive a aplicațiilor”. „Această hotărâre ignoră modul în care App Store îi ajută pe dezvoltatori să aibă succes și oferă consumatorilor un spațiu sigur și de încredere pentru a descoperi aplicații și a face plăți securizate”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Cazul reprezintă primul proces colectiv de acest gen împotriva unui gigant tehnologic care ajunge în instanță în Marea Britanie.
Praga interzice închirierea trotinetelor electrice din 2026 deoarece provoacă haos pe trotuare
Autoritățile din Praga au decis să interzică închirierea trotinetelor electrice începând cu luna ianuarie 2026. Asta ca urmare a numeroaselor plângeri ale locuitorilor privind haosul creat pe trotuare de utilizatorii de trotinete. Măsuri similare au fost luate în alte orașe, precum Paris și Madrid. Consiliul local al capitalei cehe a aprobat luni revizuirea reglementărilor privind transportul, Decizia va duce practic la desființarea serviciilor de închiriere a trotinetelor electrice. Viceprimarul orașului, Zdenek Hrib, a anunțat măsura printr-un mesaj public: „Sfârșitul trotinetelor electrice este aprobat!”, potrivit Le Figaro. „Introducem reguli clare care vor elibera spațiul public de utilizarea necontrolată a trotinetelor, adesea folosite ca atracție turistică și nu ca mijloc de transport, provocând haos pe trotuare și în zonele pietonale”, a declarat Hrib, care este responsabil cu transporturile în administrația locală. Autoritățile pragheze au explicat că decizia vine în urma numeroaselor reclamații ale locuitorilor. În schimb, municipalitatea dorește să încurajeze utilizarea serviciilor de bike-sharing, considerând bicicletele – inclusiv cele electrice – mai sigure. Praga, un oraș cu aproape 1,4 milioane de locuitori și peste 8 milioane de turiști anual, se alătură astfel altor metropole europene care au restricționat utilizarea trotinetelor electrice în ultimii ani.
CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ
Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă. CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4, așa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din Curtea Constituțională. Curtea este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan. Conform acelorași, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În același timp, cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Judecătorii CCR care au votat pentru admiterea sesizării pe legea privind pensiile magistraților Gheorghe Stan A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD. Cristian Deliorga Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, după care a devenit judecător. Bogdan Licu Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. Mihaela Ciochină A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, ea a lucrat la Senatul României, pe mai multe funcții. Mihai Busuioc Judecător al Curții Constituționale a României, numit de Senat la propunerea PSD în iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Simina Tănăsescu A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, ea a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani. Laura-Iulia Scântei A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL. Csaba Asztalos Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima dată președinte al CNCD, funcție pe care a ocupat-o până în 2009. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025, când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR. Dacian Cosmin Dragoș Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Între 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Vânătoarea autorilor jafului de la Luvru de duminică a început în forță | Echipe masive de polițiști au fost convocate pentru prinderea criminalilor
60 de anchetatori ai poliției au fost mobilizați pentru a-i găsi pe cei patru hoți care au furat opt bijuterii „ale Coroanei Franței” din muzeul Luvru. Aceștia au fost convocați din Brigada pentru Reprimarea Banditismului a poliției judiciare din Paris și din Oficiul Central de Luptă împotriva Traficului de Bunuri Culturale. Jaful, care, pentru specialiști ai domeniului, este evident al unei grupări criminale organizate, a fost comis în cel mai mare muzeu al lumii, care primește peste 9 milioane de vizitatori pe an pe o suprafață de 73.000 de metri pătrați, iar lovitura data duminică a stârnit din nou controverse privind securitatea muzeelor francize, care, după cum a spus și ministrul de Interne, Laurent Nuñez, prezintă „o mare vulnerabilitate”. Diamante și pietre prețioase Doi hoți au intrat în Galeria Apollo după ce au tăiat o fereastră cu un polizor. În cameră sunt expuse bijuterii și pietre prețioase aparținând Coroanei franceze – aproximativ 800 de piese. Hoții au avut fețele acoperite de măști și au furat nouă piese din secolul al XIX-lea. Unul dintre infractori purta o vestă galbenă pe care a abandonat-o. Coroana împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III-lea, a fost abdnonată de infractori în timpce fugeau, iar ea se află acum în „curs de examinare”. Alte opt piese cu „o valoare patrimonială inestimabilă” au fost confiscate – printre ele tiara împărătesei Eugenie, care conținea aproximativ 2.000 de diamante, și colierul de safire al Mariei-Amélie, ultima regină a Franței, și al Hortensiei de Beauharnais, mama lui Napoleon al III-lea – alcătuit din opt safire șu 631 de diamante. Un jaf care arată o „Franță deplorabilă” Tot furtul a durat șapte minute. Jaful a fost efectuat de spărgători experimentați care ar putea fi „străini” și „posibil” cunoscuți pentru infracțiuni similare. Potrivit ministerului francez al Culturii, datorită intervenției agenților muzeului, „infractorii au fost puși pe fugă, lăsându-și în urmă echipamentul”. Ministrul francez al Justiției, Gérald Darmanin, a declarat luni: „Să ai bijuterii furate de la Luvru într-un mod atât de bizar, chiar arată urât”. „Nu cred că putem securiza complet fiecare loc, dar ceea ce este sigur este că am eșuat”, a continuat ministrul, care a adăugat că jaful oferă „o imagine deplorabilă a Franței”. Cele două ipoteze ale motivului jafului Monedele furate sunt dificil, dacă nu chiar imposibil de vândut, așa cum sunt. Există două ipoteze: autorii jafului au acționat „în beneficiul unui sponsor” sau ar fi putut dori să obțină „pietre prețioase pentru a efectua operațiuni de spălare de bani”. Potrivit Ministerului Culturii, alarmele, amplasate pe vitrina exterioară a galeriei și pe cele două vitrine de înaltă securitate, s-au declanșat în momentul jafului. „Autorii vor fi aduși în fața justiției” Acestea „erau în funcțiune”, iar postul de securitate „le-a recepționat”, a declarat Laure Beccuau, magistrat la Curtea de Casație a Franței. Rămâne întrebarea dacă gardienii au auzit aceste alarme și dacă acestea au „sunat” într-adevăr în camera în care s-a produs furtul. „Vom găsi operele, iar autorii vor fi aduși în fața justiției”, a promis președintele Emmanuel Macron , duminică seara , la o emisiune de televiziune.