Amendă de 1.500 lei dacă folosești aceste 5 electrocasnice după ora 22:00. Ce zice legea din România
În conformitate cu regulamentul comunitar al fiecărui bloc de apartamente, fiecare locatar sau proprietar trebuie să respecte programul de liniște (între orele 14:00 – 16:00, 22:00 – 08:00). Încălcarea programului de liniște și producerea zgomotului care îi poate perturba pe vecini poate atrage o amendă usturătoare de 1.500 de lei. Și nu doar petrecerile, certurile și țipetele sunt vizate, ci și zgomotul produs de electrocasnice. După ora 22:00, este obligatoriu ca volumul televizorului, boxelor calculatorului și radioului să fie dat la minim. Este permis să urmărești un film, să te joci un joc video pe consolă sau să lucrezi la laptop cât timp volumul este moderat sau porțicăști. O alternativă ar fi purtarea căștilor pentru ascultarea muzicii pe durata nopții. Potrivit legii, sunt vizate și alte aparaturi electrocasnice. Cele cinci aparaturi zgomotoase care îți pot aduce amendă acasă CSID enumeră cele cinci electrocasnice care îți pot aduce amenzi usturătoare dacă le folosești după ora 22:00, dar și în cursul intervalului de liniște de după-amiază, pentru a evita să produci disconfort auditiv vecinilor. Mașina de spălat rufe: Mulți români au acest obicei prost de a programa mașina de spălat rufe pe durata nopții. O fac pentru a profita de tarifele reduse la curentul electric. Acest obicei este riscant, căci ciclul de stoarcere al mașinii de spălat poate genera vibrații puternice. La ora 2-3 dimineața, devine chiar nociv pentru elevii care trebuie să se ducă la școală de dimineață și să se concentreze, fără a mai menționa alți vecini adulți ca tine care trebuie să se grăbească să ajungă la serviciu de la ora 7 dimineața și să se trezească cu circa 1-2 ore înainte. Așa că dacă vrei să îți cureți hainele înainte de serviciu și să economisești, pune-le la spălat de la ora 8 dimineața sau între orele 19 și 21. Aspiratorul: Oricât de murdar este covorul, sub nicio formă nu pornești aspiratorul. Nici măcar dacă copiii tăi și soțul au venit din cantonament și au intrat în casă încălțați cu adidași murdari, direct pe covorul tău preferat. Dacă au venit după ora 22, amână aspiratul pentru a doua zi și impune o regulă a casei, prin care să le ceri celorlalți membri ai familiei să se descalțe la intrare. Dacă ai vărsat mâncare sau băutură pe podea, pe covor sau preș, este mai indicat să folosești mopul sau să ștergi cu o cârpă. Iar pentru scame, este indicată mătura care nu produce zgomot. Bormașina: Să pornești bormașina la ora 3 dimineața este efectiv „scandalos” și „strigător la cer”. Probabil că vrei să le faci o glumă vecinilor de 1 aprilie, însă mulți nu o vor gusta și vor chema de îndată poliția. Este de-a dreptul „criminal” să o pornești ziua, neanunțat. Gândește-te că riști să trezești copiii mici care dorm sau poți speria bătrânii cu probleme cardiace. Utilizarea bormașinii, a polizorului și a altor unelte electrice care produc zgomote de-a dreptul „infernale” este interzisă în afara programului legal. Chiar și ziua, aceste activități de renovare și reparații pot atrage plângeri și amenzi mari. Anunță din timp toți vecinii sau notifică-i printr-un mesaj pe o foaie atașată la ușa de la intrarea în scară. Mașina de spălat vase: Pare silențioasă, dar nu este. Produce sunete mecanice pe durata ciclului de spălare și uscare. În apartamentele cu pereții subțiri, aparatul poate produce zgomote deranjante. Puneți-vă în postura unui student care trebuie să susțină un examen de la ora 9 dimineața sau al unui angajat care are evaluare de la ora 7 dimineața și are nevoie de odihnă corespunzătoare. Mașina de spălat vase nu doar că-i va face să vină încercănați și somnoroși la cele mai decisive teste, dar îți poate aduce și o amendă mare pentru că ai vrut neapărat să ai farfuriile curate la ora 1 noaptea. Blenderul: Este un aparat mic care produce cele mai delicioase sucuri pasteurizate din fructe, dar produce un zgomot intens și de scurtă durată, suficient pentru ca un vecin să facă o plângere la poliție. Este valabil și în cazul utilizării râșniței de cafea sau a robotului de bucătărie. Sfat: nu te apropia de blender sau orice aparat din bucătărie până la orele dimineții. Dacă lucrezi noaptea de acasă, este recomandabil să-ți faci cafeaua la aparat sau băutura din fructe la blender de la ora 21:00, cu oră înainte de începerea programului de liniște de la ora 22:00. Autorul recomandă: Orele de LINIȘTE la bloc în 2025: Ce sancțiuni se aplică celor care fac zgomot la ore nepermise
Ilie Bolojan: Pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu
„Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a declarat premierul. Bolojan a explicat că în formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum rămâne cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una „mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”. Premierul a subliniat necesitatea unui sistem de salarizare clar pentru magistrați, având în vedere că actualul sistem interpretabil a generat peste 23.000 de procese. „S-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și mai sunt încă cam pe atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a precizat Bolojan. „Este nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistrătură”, a adăugat premierul. Bolojan a anunțat că pachetul a fost adoptat și că Guvernul își propune să trimită Parlamentului cele 5 proiecte până la finalul zilei, cu agenda pentru amendamente stabilită până la începutul săptămânii viitoare. Proiectul pentru administrația publică a fost scos de pe ordinea de zi, dar premierul nu a explicat de ce. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a fost: „Am să vă răspund eu. Mai sunt câteva chestiuni în discuție. În discuția partidelor se va relua discuția cu coaliția duminică, după care va urma probabil o ședință de guvern”.
Primarul din Mangalia, suspendat din funcție, după ce a fost arestat preventiv
„În conformitate cu adresa Curții de Apel Constanța, înregistrată la Instituția Prefectului – Județul Constanța, sub nr. 16974/28.08.2025, prin care ni s-a adus la cunoștință dispunerea măsurii arestului preventiv față de domnul Radu Cristian, primarul municipiului Mangalia, astăzi, 28 august 2025, a fost emis Ordinul nr. 393 privind constatarea suspendării de drept a mandatului de primar al municipiului Mangalia al domnului Radu Cristian”, a transmis Prefectura Constanța. Reprezentanții instituției susțin că ordinul i-a fost comunicat și lui Radu Cristian. Suspendarea mandatului durează până la încetarea măsurii arestului preventiv, arată sursa citată. DNA a anunțat că Radu Cristian, primar al municipiului Mangalia, este cercetat pentru comiterea a cinci infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată și o infracțiune de spălare a banilor. Procurorii arată că, în perioada 2020 – 2025, inculpatul ar fi pretins și primit, atât direct cât și printr-un intermediar, suma totală de 645.000 de euro, în legătură cu emiterea unor documente urbanistice și cu inițierea unor hotărâri de consiliu local, precum și în legătură cu alte demersuri ce țin de activitatea de primar.
DIICOT a reinstituit sechestrul față de Nordis Management și Nordis Mamaia. 231 de noi plângeri penale, cu un prejudiciu de 28,5 de milioane de euro
Procurorul din cazul Nordis a extins urmărirea penală față de Nordis Management și Nordis Mamaia, după apariția a alte 231 de noi plângeri penale ce însumează un prejudiciu suplimentar de 28,5 milioane de euro. Au fost reinstituite sechestre pe toate apartamentele și terenurile celor două societăți din grupul Nordis, afirmă surse judiciare pentru Gândul. Urmărirea penală, în cazul Nordis, continuă, după ce au fost depuse alte 231 de noi plângeri, soldate cu un prejudiciu suplimentar de 28,5 milioane de euro. Vizate sunt Nordis Management și Nordis Mamaia, asupra cărora au fost reinstituite sechestre pe toate apartamentele și terenurile. Noua speță vine după ce, săptămâna trecută, judecătoarea Florina Rizescu a ridicat sechestre de aproape 90 de milioane de euro instituite de procuror asupra bunurilor imobile (hotelul Nordis Mamaia, sute de apartamente, terenuri, locuri de parcare), asupra conturilor și acțiunilor deținute de patronii Nordis, Vladimir Ciorbă, Florin Alexandru Poștoacă, directoarea juridică Camelia Bîndiu și compania mamă a grupului, Nordis Management.) La începutul lui februarie 2025, patronii Nordis, Emanuel Poștoacă și Vladimir Ciorbă, soția acestuia din urmă, fosta deputată PSD Laura Vicol, dar și alte persoane implicare au fost reținuți de DIICOT pentru grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune. Aceștia sunt acuzați că ar fi încasat 195 de milioane de euro de la clienții Nordis, care doreau să cumpere apartamente în complexurile rezidențiale dezvoltate de Nordis, și ar fi delapidat peste 70 de milioane de euro. Clienții Nordis, care au dat sume enorme în avans pentru apartamente în complexurile rezidențiale dezvoltate de companie, acuză că nu și-au primit apartamentele. Inculpații au fost plasați în arest preventiv, însă au fost eliberați, 10 zile mai târziu. După 6 luni, instanțele le-au ridicat inclusiv controlul judiciar și sechestrele asupra bunurilor. Recomandarea autorului: Parchetul General DESFIINȚEAZĂ speculațiile USR-ului, referitoare la Dosarul Nordis: „DIICOT nu a solicitat fonduri pentru efectuarea expertizelor” Curtea de Apel București respinge prelungirea măsurilor asigurătorii instituite de DIICOT împotriva Nordis Patronul Nordis, Vladimir Ciorbă, SCAPĂ de controlul judiciar. Decizia Curții de Apel București este definitivă
Posibil complice al turcului, care a deschis focul în Centrul Vechi, capturat de Poliția Română. Acesta i-ar fi dat arma atacatorului
Un posibil complice al cetățeanului de origine turcă, care a tras două focuri de armă la terasa Freddo, din Centrul Vechi al Bucureștiului, a fost reținut de polițiști, duminică 24 august, au afirmat surse din anchetă pentru Gândul. În urma investigațiilor, în cazul atacului cu armă de foc din Centrul Vechi al Capitalei, desfășurat la 20 august, se presupune că cetățeanul turc ar fi avut un complice Acesta i-ar fi dat arma letală atacatorului din Centrul Vechi și, de asemenea, i-ar fi servit drept ghid în Capitală. Individul a fost săltat dintr-o parcare de tiruri și audiat întreaga noapte la Serviciul Omoruri. Presupusul complice al cetățeanului turc nu a dorit să dea declarații în fața oamenilor legii. Potrivit surselor din anchetă, acesta a fost văzut pe camera de supraveghere alături de cetățeanul turc în noaptea atacului, i-ar fi dat un rucsac în care s-ar fi aflat pistolul folosit în timpul atacului, dar și haine de schimb. Audierile continuă în cazul atacului din Centrul Vechi. La Serviciul Omoruri urmează să se prezinte și alți martori care se aflau la fața locului în noaptea atacului și care ar putea să ofere informații pentru anchetatori. Ce pistoale a folosit cetățeanul turc în timpul atacului Cetăţeanul turc care a tras cu pistolul de două ori, la interval de o săptămână, asupra a doi agenţi de pază şi a unor persoane aflate pe terasa unui local din Centrul Vechi al Capitalei se află în arest preventiv pentru tentativă de omor calificat cu premeditare, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă fără drept şi tulburare a ordinii şi liniştii publice. Ancheta este, la această oră, în plină desfășurare. Până acum, nu se știe, mobilul celor două atacuri care, din fericire, nu s-au soldat cu victime, iar turcul nu a vrut să declare nimic la audiere. După cum susțin sursele Gândul, “în acest caz există cel puțin două ipoteze: o reglare de conturi de tip mafiot sau un plan de intimidare pus la cale de persoane încă necunoscute, turcul fiind doar un executant”. Ambele pistoale folosite de agresor vor fi expertizate. Gândul a aflat se fel de arme sunt, cu precizarea că nu se cunoaște filiera prin care inculpatul a ajuns în posesia lor. Este vorba despre un pistol CZ de calibrul 9×19 mm, iar cel de-al doilea este de același calibru, dar nu prezintă inscripții pe suprafața corpului armei (mâner), singurele elemente identificate fiiind “MADE IN USA” și “READ INSCRIPTION BEFORE USE”. Foto: captura vide/imagini amator Recomandarea autorului: MOMENTUL în care cetățeanul turc trage focuri de armă în Centrul Vechi al Bucureștiului. Ipoteză ȘOC: Acesta ar fi acționat la comandă Turcul care a tras cu pistolul în Centrul Vechi al Capitalei a fost ARESTAT preventiv. Ce acuzații i se aduc bărbatului
Parchetul General desființează speculațiile USR-ului, referitoare la Dosarul Nordis: „DIICOT nu a solicitat fonduri pentru efectuarea expertizelor”
Parchetul General a răspuns la declarațiile deputatului USR Stelian Ion, care susține că ancheta în dosarul Nordis stagnează pentru că Ministerul Public nu ar fi pus la dispoziția DIICOT fondurile necesare efectuării expertizelor. Parchetul precizează că DIICOT nu a solicitat fonduri pentru expertiză. Parchetul General a declarat într-un comunicat de presă că speculațiile lui Stelian Ion din mediul online nu sunt adevărate și a argumentat motivele. „Având în vedere afirmațiile false făcute pe o rețea de socializare de către un deputat în Parlamentul României cu privire la faptul că, în Dosarul Nordis, Ministerul Public, condus de procurorul general Alex Florența, nu a pus la dispoziția DIICOT fondurile necesare efectuării expertizelor”, pentru corecta informare a publicului și în spiritul transparenței instituționale, facem următoarele precizări: 1.Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu a solicitat Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, fonduri pentru efectuarea expertizelor la care se face referire în postare. 2.Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, virează sumele aferente efectuării expertizelor în dosare penale pe baza solicitărilor ordonatorilor secundari de credite și în limitele alocărilor bugetare. 3.Din verificările efectuate la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a rezultat că în dosarul la care se face referire în postarea menționată nu a fost dispusă și efectuată nici o expertiză. Ce a declarat Stelian Ion cu privire la dosarul Nordis Deputatul USR Stelian Ion a speculat pe rețelele de socializare că dosarul Nordis stagnează deoarece statul nu ar fi pus la dispoziția DIICOT sumele necesare expertizelor. „După ridicarea controlului judiciar și a sechestrelor în dosarul Nordis, aflu acum că ancheta stagnează de aproape jumătate de an pentru că Ministerul Public, condus de procurorul general Alex Florența, nu a pus la dispoziția DIICOT fondurile necesare efectuării expertizelor”, a precizat Stelian Ion. „Jumătate de an pierdut, infractori care zâmbesc și păgubiți disperați. Așa se tergiversează dosarele penale, uneori până la prescripție. Dosarul acesta pare din ambele părți: dinspre Curtea de Apel București – unde s-a ridicat controlul judiciar, iar motivarea judecătoarei care a ridicat sechestrul este halucinantă, rescriind practic o parte din dreptul procesual penal – dar și dinspre conducerea Ministerului Public, care nu asigură resursele necesare pentru expertiza financiar-contabilă. Ce să mai creadă cele peste 800 de persoane păgubite de escroci? Că Statul le ține partea infractorilor? Mi-aș dori să fiu contrazis de fapte, dar realitatea arată altceva”, susține Stelian Ion. Foto: Mediafax / Alexandru Dobre Curtea de Apel București respinge prelungirea măsurilor asigurătorii instituite de DIICOT împotriva Nordis Patronul Nordis, Vladimir Ciorbă, SCAPĂ de controlul judiciar. Decizia Curții de Apel București este definitivă Lucrările la apartamentele Nordis vor fi reluate în această toamnă. Ce a declarat omul de afaceri Vladimir Ciorbă
Marius Voineag, DNA, despre dosarul lui Coldea: A fost o cauză greu de gestionat. DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate
Întrebat despre dosarul lui Florian Coldea, Voineag a declarat că: „A fost o cauză greu de investigat din punctul nostru de vedere. Noi am încercat să fim cât se poate de obiectivi în ceea ce facem. Problema a fost dincolo de încărcătura emoțională, am încercat să înțelegem dacă exista consultanță și ce făcea el. Nu am înțeles de ce consultanța se făcea de foarte mulți inculpați din dosar cu trimitere în judecată. Asta nu am putut să decelăm. A fost un dosar care a trecut și prin filtrul meu de legalitate, pentru că am fost ierarhic superior. Mărturisesc că este o trimitere în judecată extrem de importantă din punctul meu. DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate”, scrie Gândul. Voineag a mai declarat că nu a fost vorba despre temere în acest dosar însă a fost un dosar care a creat foarte multă rumoare în interior și a existat o anumită reticență a oamenilor chiar în a vorbi dincolo de o serie de martori care au fost audiați și care au dat anumite declarații și vor fi avute în vedere în fața unui judecător. „Au fost chestiuni sensibile și delicate și ne-am dorit să dăm dovadă de profesionalismul maxim în ceea ce privește acuzația în materia penală”, a mai spus procurorul șef al DNA, care a mai menționat că: „De la momentul în care consultanța s-a transformat în trafic de influență nu am mai dat niciun pas înapoi”.
DNA: 14 din 36 de miniștri au condamnări definitive în istoria Direcției
Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a declarat la Aleph News că, dintre cele 36 de dosare deschise împotriva miniștrilor de-a lungul istoriei Direcției Naționale Anticorupție, 14 s-au încheiat cu condamnări definitive, reprezentând aproximativ 38%, conform moderatoarei Sorina Matei, potrivit Gândul. Procurorul șef a subliniat că DNA a fost foarte atent în gestionarea cazurilor de top-level, dorind ca acuzațiile să fie bine probate înainte de a fi prezentate publicului. Deși multe dosare au fost intens mediatizate, au existat și eșecuri, iar procurorii anticorupție s-au asigurat că toate acuzațiile se bazau pe dovezi solide. „Există o anumită volatilitate și în ce privește miniștri, de foarte multe ori deschidem, dar ajungem tot la foști, există o fluctuație constantă și pe partea de Guvern. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că din 36 de miniștri din toată istoria DNA-ului, doar 14 au fost condamnați, condamnări definitive, mai sunt 5 pe rol, restul au fost foarte multe situații care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acurateții acuzațiilor. Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”, a mai spus Voineag la Aleph News.
Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR
Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați. Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici. 1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
Cum explică Guvernul de ce judecătorii CCR sunt exceptați de la reforma magistraților: Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani”, transmite purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu. Ea adaugă că, similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare. „Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, încheie Dogioiu. Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care nu face referire la judecătorii Curții Constituționale. Judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net. Judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri și cu o vechime de 25 ani, potrivit luju.ro.