Ministerul Justiției propune modificări importante la Legea insolvenței
Proiectul propune consolidarea răspunderii administratorilor, inclusiv a celor de facto, și stabilirea unor obligații mai clare privind raportarea și justificarea deciziilor financiare. Se introduce interdicția ca administratorii sancționați să fondeze societăți timp de cinci ani și se extinde interdicția de a ocupa funcții de conducere. De asemenea, se reglementează vânzarea bunurilor către afiliați în frauda creditorilor și se instituie prezumția că nedepunerea situațiilor financiare indică lipsa contabilității. Pentru creșterea transparenței și facilitarea recuperării creanțelor, proiectul prevede notificarea prealabilă a creditorului fiscal, comunicarea electronică a rapoartelor și planurilor de reorganizare, includerea unor informații suplimentare în tabelele creanțelor și clarificarea conceptului de afiliat. Numărul creditorilor afiliați din comitetul creditorilor va fi limitat. Durata procedurilor de insolvență va fi redusă prin verificări periodice ale situației financiare a debitorului, vânzări prin licitație publică și închiderea procedurii odată cu îndeplinirea obligațiilor asumate prin planul confirmat, chiar dacă există creanțe curente necerte. De asemenea, va fi dezvoltată o platformă informatică pentru desemnarea aleatorie a administratorilor judiciari și vor fi completate atribuțiile practicienilor pentru închiderea mai rapidă a procedurilor. Autoritățile susțin că aceste modificări vor contribui la un climat economic mai predictibil, la protejarea drepturilor creditorilor și la reducerea riscurilor investiționale.
Complicii periculosului interlop din clanul Fabian au fost reținuți. Fiul Sidoniei voia să fenteze autoritățile ca să-și reducă pedeapsa
Complicii interlopului „Solomon”, inculpat în crima de la Padina, au fost reținuți pentru 24 de ore, în urma perchezițiilor de amploare conduse la data de 12 august în București, Ilfov și Galați. Fiul Sidoniei, zis „Solomon”, aflat în arest la domiciliu, ar fi încercat să însceneze o afacere cu arme, în scopul reducerii pedepsei pentru omor. Unul dintre fii vrăjitoarei Sidonia, cunoscut în mediile infracționale ca „Solomon”, se află din nou în atenția anchetatorilor într-un dosar ce vizează săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și inducerea în eroare a organelor judiciare. Mascații au descins marți 12 august la 11 locații din București, Ilfov și Galați și au reținut pentru 24 de ore șase persoane, presupuși complici ai interlopului. Aceștia ar fi acționat la ordinele așa-numitului Solomon pentru a pune la cale o afacere ilegală cu arme și astfel să inducă în eroare oamenii legii. Cele șase persoane vor fi prezentate în fața magistraților pentru instituirea unei măsuri preventive. „În urma perchezițiilor domiciliare, puse în executare de către polițiștii Capitalei – Serviciul de Investigații Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, la data de 12 august 2025, față de șase persoane a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând ca, în cursul zilei de astăzi, să fie prezentați în fața magistraților cu propunere legală. O altă persoană se află sub măsura arestării preventive, într-o altă cauză penală.”, au transmis autoritățile. Planul pus la cale de membrul clanului Fabian pentru reducerea pedepsei pentru omor În urma verificărilor a rezultat că mai mulți indivizi ar fi „simulat” vânzarea unei arme de foc, pentru ca fiul Sidoniei, zis Solomon”, să poată formula un denunța în scopul reducerii pedepsei. „Din datele și probele administrate în cauză, de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, a rezultat presupunerea rezonabilă că, în perioada 5- 7 martie 2025, mai multe persoane, sub diverse forme de participație, ar fi simulat vânzarea unei arme de foc cu scopul formulării de către un bărbat (trimis în judecată în alt dosar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor) a unui denunț, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă. În cauză, a fost probată activitatea infracțională a șapte bărbați, dintre care unul aflat în arest la domiciliu și un alt bărbat aflat în arest preventiv, în alte cauze. Astfel, în vederea administrării materialului probator, astăzi, 12 august 2025, au fost puse în executare 11 mandate de percheziție domiciliară, la adresele bănuiților, precum și la adresele a doi martori de interes în cauză. În acest context, au fost identificate și ridicate mai multe probe și mijloace de probă, printre care înscrisuri și terminale mobile. Foto: Poliția Română Autorul recomandă: Operațiunea „Jupiter” în București. Percheziții la clanul Pian, după un conflict cu arme albe într-o benzinărie Rudele criminalilor de la Padina s-au BĂTUT la nunta lui Ahmed, fratele celor trei cuțitari. Mascații au oprit o baie de sânge CRIMINALII de la Padina au chefuit în palatul familiei la NUNTA fratelui Unikat. Interlopul a grăbit evenimentul ca să-și prindă frații în libertate
Patru organizații ale magistraților cer o discuție urgentă cu premierul Bolojan. Ce invocă acestea
Patru organizații ale magistraților au cerut marți premierului Ilie Bolojan o întâlnire „de urgență” pentru a analiza efectele pe care „campania susţinută de subminare a profesiei de magistrat”, desfășurată în ultimii trei ani, le are asupra încrederii publicului în autoritatea judecătorească. Reprezentanții acestora consideră că există o campanie îndreptată împotriva lor, după ce guvernul a propus reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare în justiție. Într-un comunicat transmis premierului, asociațiile afirmă cât de importantă este nevoia implicării judecătorilor și procurorilor în discuțiile despre modificările propuse la statutul magistraților. „Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) au solicitat luni o întrevedere de urgenţă prim-ministrului Ilie Bolojan, în legătură cu efectele pe care campania susţinută de subminare a profesiei de magistrat, din ultimii trei ani – exacerbată în timpul campaniilor electorale recente şi în contextul noilor propuneri de modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor -, le produce asupra încrederii publice în autoritatea judecătorească”, se arată în comunicatul transmis ce acestea. În documentul transmis premierului, organizațiile declară că „dialogul este esenţial pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, dar devine cu atât mai necesar atunci când derapaje frecvente subminează deliberat încrederea în capacitatea puterii judecătoreşti de a-şi îndeplini funcţia esenţială – aplicarea legii, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”. Tot în comunicat se mai menționează că „dialogul şi consultarea reală nu pot fi substituite de mesaje publice menite să discrediteze o profesie, transformând-o în sursa tuturor problemelor unei societăţi. Există o distincţie clară între libertatea de exprimare şi critica legitimă, pe de o parte, şi lipsa de respect sau presiunea incorectă asupra sistemului judiciar, pe de altă parte”. Cele patru asociații declară că „stabilitatea şi predictibilitatea statutului judecătorilor şi procurorilor reprezintă principalele garanţii ale independenţei justiţiei” și cer o dezbatere pentru a stabili dacă schimbările legislative repetate respectă aceste principii democratice. Ele insistă asupra „importanţei participării judecătorilor şi procurorilor la dezbaterile care privesc statutul lor”, și asupra faptului că magistrații trebuie consultați și să aibă un „rol activ” în elaborarea legilor care le reglementează activitatea sistemului judiciar. „AMR, UNJR, AJADO şi APR şi-au exprimat încrederea că, la nivelul Guvernului, este înţeleasă necesitatea consultărilor cu organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru a asigura un cadru de dialog adecvat atunci când sunt iniţiate proiecte legislative ce implică statutul acestora, respectiv atunci când discursul public tinde să pună în discuţie însăşi legitimitatea autorităţii judecătoreşti”, se precizează în același comunicat.
SSCANDALUL din justiția românească nu rămâne fără ecou. Organizația magistraților europeni MEDEL condamnă „demonizarea” judecătorilor: „Incită la ură şi umilirea publică”
Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a postat pe pagina sa de facebook un mesaj în care Organizația MEDEL (n.r. – Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) condamnă „campania constantă de denigrare a puterii judecătoreşti, încurajată activ sub pretextul reformării repetate a statutului judecătorilor şi procurorilor din România.” Reamintim că justiția din România se află pe un butoi cu pulbere, după reforma pensiilor speciale, anunțată de Guvernul Bolojan, ceea ce a stârnit un adevărat scandal pe scena justiției din României, magistrații acuzând că sunt discreditați, iar acest lucru poate submina încrederea publică în puterea judecătorească. Subiectul pensiilor speciale ale magistraților stârnește, în continuare, reacții și controverse diverse în spațiul public. „MEDEL a solicitat Guvernului României să respecte pe deplin independenţa sistemului judiciar” Potrivit sursei citate, MEDEL solicită autorităţilor române să respecte standardele internaţionale şi să înceteze tacticile de presiune care destabilizează şi delegitimează sistemul judiciar. În plus, sprijină apelurile Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România ca celelalte puteri şi autorităţi să respecte statutul constituţional al judecătorilor şi să se asigure că principiile stabilităţii şi predictibilităţii acestui statut nu reprezintă doar vorbe goale, ci un scop comun demn de susţinut şi păstrat. „Toate acestea se petrec în timp ce discursul care incită la ură şi umilirea publică” „MEDEL (Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) condamnă public campania de denigrare a puterii judecătoreşti din România, care a fost relansată în iulie 2025 de partidele aflate la putere, sub pretextul necesităţii reducerii deficitului bugetar. MEDEL atrage atenţia că un astfel de climat de ostilitate politică, întreţinut de oficiali de rang înalt, nu este de natură doar să ameninţe independenţa puterii judecătoreşti, ci şi să erodeze încrederea publicului în sistemul judiciar şi în legitimitatea acestuia, ce reprezintă o componentă esenţială a statului de drept. În declaraţiile sale anterioare privind România, MEDEL a solicitat Guvernului României să respecte pe deplin independenţa sistemului judiciar şi standardele internaţionale privind libertatea de exprimare şi critica sistemului judiciar, aşa cum au fost acestea statuate în opiniile şi recomandările instituţiilor internaţionale. Avem în vedere în primul rând Opinia nr. 18/2025 a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europene: Comentariile critice neechilibrate ale politicienilor sunt iresponsabile şi cauzează o problemă gravă, deoarece pot submina încrederea publică în puterea judecătorească. În aceste cazuri, puterea judecătorească trebuie să evidenţieze că un astfel de comportament este un atac asupra Constituţiei unui stat democratic şi un atac asupra legitimităţii unei alte puteri a statului”, sunt precizările făcute de MEDEL. „Niciodată nu ar trebui să încurajeze nesupunerea faţă de deciziile judiciare” „Respectarea limitei clare între libertatea de expresie şi critica legitimă pe de o parte, şi lipsa de respect şi presiunea incorectă asupra puterii judecătoreşti, pe de altă parte, impun ca politicienii să nu recurgă la argumente simpliste sau demagogice pentru a critica puterea judecătorească în timpul campaniilor politice doar de dragul argumentării sau pentru a abate atenţia de la propriile lor deficienţe. De asemenea, niciodată nu ar trebui să încurajeze nesupunerea faţă de deciziile judiciare, cu atât mai puţin violenţa împotriva judecătorilor. Puterile executivă şi legislativă trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de a asigura toată protecţia necesară şi adecvată atunci când atribuţiile şi funcţionarea instanţelor sunt puse în pericol prin atacuri sau intimidări la adresa membrilor puterii judecătoreşti. Campania constantă de demonizare a judecătorilor din România din ultimii trei ani pune sub semnul întrebării abilitatea acestora de a-şi îndeplini în mod independent şi corect atribuţiile, acestea fiind compromise prin presiunile excesive de a accepta modificări substanţiale anuale ale statutului judecătorilor. ‘ Stabilitatea legislativă şi predictibilitatea nu pot fi asigurate cât timp statutul judecătorilor şi procurorilor este subminat an de an. Toate acestea se petrec în timp ce discursul care incită la ură şi umilirea publică pot încuraja activ nesupunerea faţă de hotărârile judecătoreşti şi chiar violenţa faţă de reprezentanţii puterii judecătoreşti, care sunt portretizaţi ca fiind cauza principală a deficitului bugetar.” Sursă foto: Shutterstock RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene” Nicușor Dan intervine în plin SCANDAL al reformei din magistratură! / Întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă? CSM îi dă peste nas lui Ilie Bolojan și spune „PAS” REFORMEI Operațiunea „DISCREDITAREA”! Cum s-a transformat reforma „pensiilor speciale” într-un RĂZBOI TOTAL al grupării Bolojan împotriva magistraților! Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene”
Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată
Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters. „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X. Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X. ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci. Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut. Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul. La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.
Călin Georgescu este chemat la Parchetul General, luni, în dosarul lui Horațiu Potra. Ce acuzații i se aduc fostului candidat la alegerile prezidențiale
Călin Georgescu este chemat de procurori, luni, la ora 10:00, la Parchetul General, în dosarul lui Horațiu Potra, au declarat surse judiciare pentru Gândul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 este suspect de instigare împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra. Alți 18 membri ai grupării lui Horațiu Potra sunt acuzați că ar fi încercat să producă haos prin încercarea de infiltrare la protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidenţiale. Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la cale acest plan la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale. Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a audiat deja, vineri, 18 inculpați, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, prev. de art. 32 rap.la art. 397 alin.2 Cod penal; nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 2 din Cod penal; orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prev. de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995 republicată; instigare publică, prev. de art. 368 alin. 1 Cod penal., toate cu aplicarea disp. art.38 alin. 1 Cod penal. „Precizăm că 3 inculpați se află sub măsura arestului preventiv, 11 – arest la domiciliu și 4 sub măsura controlului judiciar”, au transmis reprezentanții Parchetului General, potrivit G4Media.ro.
Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin
Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile” anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie
Alina Corbu, fosta președintă a ÎCCJ, spune că există riscul transformării judecătorilor în duşmani ai poporului
Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în „duşmani ai poporului”. „În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în „duşmani ai poporului”. Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate. O justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”, se arată în comunicat. Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, între care și decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, dar și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești. La data de 1 august 2025 se încheie mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu. Modificări privind pensiile magistraților Guvernul a publicat proiectul de modificare a legilor privind pensiile magistraților, care aduce schimbări majore în sistemul de pensionare din justiție. Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul. De asemenea, vechimea totală în muncă crește la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile de magistrat. Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, penalitățile se dublează – de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani în magistratură. Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Tranziția spre noile reguli va fi treptată – magistrații aflați deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu septembrie 2025 de la 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani în fiecare an calendaristic până la atingerea celor 65 de ani.
Protestatarii simpatizanți ai lui Georgescu, acuzați de ultraj, au fost trimiși în judecată
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus, vineri, trimiterea în judecată a 19 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice. În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut că, „în noaptea de 9-10 martie 2025, inculpații au participat la protestul spontan desfășurat în fața sediului Biroului Electoral Central, împrejurare în care au aruncat cu obiecte contondente în direcția forțelor de ordine, unele dintre aceste obiecte lovindu-i pe jandarmii din dispozitiv, au răsturnat și degradat autovehiculul aparținând unui post de televiziune, iar prin aceste violențe au tulburat ordinea și liniștea publică”. Probele au stabilit că 10 inculpați au comis infracțiuni de ultraj față de jandarmi, din care trei au comis și infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui postul de televiziune; cinci inculpați au comis infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prin proiectarea de panuri metalice și de obiecte dure în dispozitivul de jandarmi; iar patru inculpați au comis infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui post de televiziune. În urma violențelor exercitate fată de forțele de ordine desemnate să asigure ordinea și liniștea publică, au fost răniți 10 jandarmi. „Prin toate acțiunile inculpaților, a fost tulburată ordinea și liniștea publică în zona centrului istoric al municipiului București. Un inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, iar 18 inculpați în stare de control judiciar”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente. Protestul izbucnit în 9 martie în Capitală, după invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, s-a transformat rapid într-o confruntare violentă între manifestanți și forțele de ordine.
Ana Birchall atenționează CSM pentru numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ: Era favorita în fruntea secției Nufărul, unde corupții își îngropau dosarele
Birchall întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat că Savonea ar fi folosit în mod abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat CCR invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională. Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o sancționeze pentru că s-a opus, prin voturi repetate, numirii „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru acest ‘refuz’, am fost șicanată, atacată, hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru răfuieli personale”. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise și care s-a opus, legal și ferm, numirii unei „favorite” a d-nei Lia Savonea în fruntea Secției Speciale ( zis și “Nufărul”) unde doreau să își îngroape toți corupții dosarele”, a afirmat Birchall. Birchall îl acuză pe actualul ministru al Justiției de pasivitate Ana Birchall mai atrage atenția asupra pasivității actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și a lipsei de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să fie sesizată – sau să se autosesizeze – nu doar pentru folosirea funcției în interes personal, ci și pentru hotărârile judecătorești controversate pronunțate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale”. „În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament în care o persoană aflată în fruntea CSM își folosește poziția pentru răfuieli personale ar fi dus la sancțiuni disciplinare și excluderea din magistratură, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall. Birchall întreabă public conducerea CSM și Secția pentru judecători de ce nu au considerat relevantă această conduită în analiza candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?” Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp în vârful justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără să dea nicio explicație, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă”. Motivele invocate de Savonea, considerate „fără relevanță constituțională” În octombrie 2019, Lia Savonea, atunci președinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională contra Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ) și comunicarea în cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate „fără relevanță constituțională” și „animozități personale” Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea Savonea a fost „o șicană și un abuz”, afirmând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției. Mai mult, Birchall a acuzat că Lia Savonea a încercat, de opt ori, prin mecanisme interne, să-i impună un favorit în fruntea Secției Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice și instituționale din partea lui Savonea. Andrea Chiş, reclamă manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiş, reclamă lipsa motivării hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atenția că decizia a fost adoptată pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost încălcat. Potrivit Anei Chiş, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să aprobe pensionarea – un episod care ar fi facilitat începerea mai rapidă a mandatului viitoarei președinte Savonea. Chiş interpretează acest calendar ca o manevră ordonată din interiorul CSM împotriva propriei sale reguli procedurale. „Nu știu dacă e o întâmplare faptul că, în data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitându-i să semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adică a doua zi, în data de 8 iulie, președinta actuală a ÎCCJ își depune cerere de pensionare, pusă pe ordinea de zi a ședinței Secției de judecători și aprobată de îndată, adică în data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecător Corbu expiră abia în data de 16 septembrie 2025, deci este în curs. Pensionarea ei ar însemna începerea mai devreme a mandatului noii președinte. Dorința era încă din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobată de Secția de judecători. Decizia de numire a noii președinte, dată de Secția de judecători încă din 23 iunie 2025, nu este publicată pe site-ul CSM nici până azi, deci presupun rezonabil că nu există”. a scris Chiș, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chiş pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM: dacă instituția critică alții pentru întârzieri sau lipsă de semnătură într-un termen prevăzut de lege, cum poate să accepte propriile abateri fără sancțiuni?