Etichetă: Justiție

Anchetă deschisă în Franța împotriva platformei X, suspectată că și-a modificat algoritmul în scopuri de interferență străină

Unitatea de combatere a criminalității informatice a Parchetului din Paris a deschis pe 9 iulie o anchetă împotriva platformei X și a directorilor acesteia, suspectați că ar fi modificat algoritmul platformei în scopuri de ingerință străină, a anunțat vineri Laure Beccuau, procurorul general al Parisului. Ancheta a fost încredințată Jandarmeriei naționale împotriva platformei X, ca entitate juridică, și împotriva „persoanelor fizice” care o conduc, a precizat Laure Beccuau, fără a menționa numele proprietarului platformei, multimiliardarul Elon Musk. La începutul lunii februarie, biroul procurorului general confirmase că studia sesizări primite pe 12 ianuarie, notează Le Figaro. Prima venise din partea unui deputat macronist, specializat în aceste probleme, Éric Bothorel. Acesta a sesizat Parchetul cu privire la „modificările recente ale algoritmului platformei X, precum și interferențele aparente în gestionarea sa după achiziționarea sa de către Elon Musk” în 2022. A doua sesizare provine de la un director de securitate cibernetică din cadrul Administrației publice. Acesta care a raportat „o schimbare majoră a algoritmului utilizat de platforma X, care oferă acum o cantitate uriașă de conținut politic plin de ură, rasist, anti-LGBT+ și homofob, menit să distorsioneze dezbaterea democratică din Franța”. Ancheta a fost încredințată Direcției Generale a Jandarmeriei Naționale și vizează „în special” următoarele infracțiuni: alterarea funcționării unui sistem de prelucrare automată a datelor online și extragerea frauduloasă de date dintr-un sistem de prelucrare automată a datelor online. Pe 22 ianuarie, directorul X France, Laurent Buanec, a declarat: „Platforma X are reguli stricte, clare și publice care vizează protejarea platformei împotriva discursurilor instigatoare la ură”, „luptă împotriva dezinformării” și că algoritmul său „este construit astfel încât să evite să ofere conținuturi instigatoare la ură”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Donald Trump, despre o posibilă DEPORTARE a lui Elon Musk: „Va trebui să examinăm cazul”

Un bărbat dat în urmărire după ce fusese condamnat pentru viol a fost prins pe acoperișul unei clădiri din Sectorul 2 al Capitalei

Un bărbat de 36 de ani care era dat în urmărire a fost prins, vineri seară, pe acoperişul unei clădiri din Sectorul 2 al Capitalei. În iunie, acesta fusese condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pentru viol. „Astăzi, 11 iulie 2025, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale au desfășurat o activitate investigativă în vederea depistării unei persoane care se sustrăgea unei măsuri privative de libertate. Astfel, în urma activităților specifice desfășurate, în cursul acestei zile, în jurul orei 19:00, a fost depistat un bărbat, în vârstă de 36 de ani, pe acoperișul unei clădiri, din Sectorul 2”, au transmis reprezentanții Poliției Capitalei. Pe numele bărbatului, la data de 25 iunie 2025, Judecătoria Sectorului 2 a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, acesta fiind condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol. Bărbatul urmează a fi încarcerat într-un penitenciar, în vederea executării pedepsei privative de libertate, mai transmite Poliția Capitalei Autorul recomandă:  Alertă în Mureș, după ce presupusul ucigaș al Andei este de negăsit. MĂRTURII făcute de mama tinerei: „A lovit-o cu toporul şi a dat foc la casă”

DNA: UE vede rezultate pozitive în combaterea corupției în România. Domeniile de risc, în administrație

Direcția Națională Anticorupție a făcut unele precizări după ce, marți a fost publicat Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Raportul a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, DNA își reafirmă, după publicarea raportului, angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România. Comisia Europeană a remarcat că „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”. Într-un comunicat de presă, se arată că DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății. Domenii considerate cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional. În comunicat se precizează că DNA susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025. Potrivit strategiei „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”. Totuși nivelul corupției rămâne ridicat în sectorul public, fapt recunoscut de reprezentanții DNA. „Suntem conștienți că, după cum menționează raportul, „percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat”. DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens”, potrivit comunicatului.

Telefonul Luizei Melencu a continuat să funcționeze chiar și la 3 luni după ce a fost ucisă de Gheorghe Dincă. Ultimul dosar din cazul Caracal

Telefonul Luizei Melencu, una dintre victimele ucise de Gheorghe Dincă, a continuat să funcționeze chiar și la trei luni după ce fata a fost răpită și ucisă. Judecătoria Caracal a admis în martie 2025 dosarul deschis de mama Luizei referitor la distrugerea telefonului, în speranța că va afla mai multe despre ce s-a întâmplat cu fiica ei. Cazul Caracal continuă să ridice o mulțime de semne de întrebare, chiar și la șase ani de la momentul când Gheorghe Dincă a recunoscut că le-a violat și ucis pe Luiza Melencu și Alexandra Măceșanu, apoi le-a incinerat trupurile într-un butoi cu smoală. Pe 28 iulie 2019, imediat după ce a fost arestat, Gheorghe Dincă a declarat că, după ce a oprit maşina şi a violat-o pe fată, „i-am luat telefonul mobil din buzunar și, când am întors mașina să merg acasă, l-am aruncat peste drum. Am făcut acest lucru pentru că mă gândeam că va suna să reclame că am violat-o”. Patru zile mai târziu, pe 1 august 2019, el preciza că a aruncat telefonul „în partea stângă a drumului, cum mă deplasam spre Caracal, transmite Libertatea.ro. Pe 15 aprilie, a doua zi după ce Luiza a dispărut, bunicul ei a fost sunat de pe o cartelă prepay de un bărbat care l-a anunţat că fata „a decis să plece de acasă, la sfatul unui bune prietene”. Iar patru zile mai târziu, a venit un nou apel, iar o altă voce bărbătească i-a spus bunicului: „Copiii au ajuns cu bine în Elveţia”, apoi a închis. Dincă susţine că el a fost în spatele acestor manevre şi că a mers în Craiova special ca să sune de pe cartele prepay, pentru a nu fi depistat. De a doua zi, de când bunicul Luizei a fost sunat de acel bărbat care i-a comunicat că fata nu mai vrea să se întoarcă acasă, telefonul ei a rămas inactiv. Dar a continuat să trimită „notificări de prezenţă” celor care-l apelau. În sala de judecată, avocatul Obîrşanu a precizat că în 2019 bunicul Luizei a primit 16 notificări prin care era informat că telefonul nepoatei sale e din nou activ. Telefonul Luizei n-a fost găsit nici până în ziua de azi, însă a continuat să fie funcţional până pe 26 august 2019. În iunie 2020, mama Luizei Melencu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, sesizând săvârșirea, de către persoane necunoscute, a infracțiunii de complicitate la tâlhărie urmată de moartea victimei, infracțiune comisă în dauna fiicei sale. După ce dosarul a fost trimis la DIICOT și respins, mama victimei a continuat să conteste decizia autorităților astfel că la 25 martie 2025, Judecătoria Caracal a admis că „se impune restituirea cauzei la parchet, în vederea completării urmăririi penale sub aspectul analizării susţinerilor intimatului Dincă Gheorghe, pentru a se verifica dacă în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, prev. de art. 253 Cod penal”. În prezent, cercetările continuă, asiduu, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal. Gheorghe DINCĂ s-a aliat cu mai mulți deținuți împotriva conducerii Penitenciarului Craiova. Cum ar fi fost torturat ”monstrul de la Caracal” FAȚĂ ÎN FAȚĂ cu Gheorghe Dincă. Criminalul din Caracal, fără regrete, după ce povestește cum a chinuit-o pe Alexandra: „Dovediți că sunt monstru” Gheorghe Dincă și-a TATUAT corpul cu versete din BIBLIE. Criminalul este convins că în arest s-a produs o minune

Mbappe renunță la plângerea pentru hărțuire împotriva PSG

Kylian Mbappe și-a retras plângerea pentru hărțuire morală împotriva Paris Saint-Germain, cu doar două zile înaintea semifinalei Cupei Mondiale a Cluburilor dintre Real Madrid și PSG. Avocatul jucătorului, Pierre-Olivier Sur, a confirmat luni că „ne retragem acțiunea civilă”, conform AFP. Decizia vine în contextul unui meci tensionat de miercuri între actualul și fostul club al starului francez. Mbappe depusese plângerea după ce a fost marginalizat de PSG la începutul sezonului 2023-24, când a refuzat să semneze un nou contract. Clubul parizian l-a obligat să se antreneze cu jucătorii pe care încerca să-i vândă, o practică care a afectat și alți fotbaliști. Atacantul de 26 de ani nu a fost invitat la turneul de pregătire din Asia din 2023 și a ratat primul meci al sezonului, dar a fost repus în echipă după negocieri cu conducerea. Procuratura din Paris a deschis o anchetă după plângerea lui Mbappe, iar sindicatul jucătorilor francezi a depus și el o sesizare pentru astfel de practici. Deși renunță la procesul pentru hărțuire, Mbappe continuă să se judece cu PSG pentru a obține 55 de milioane de euro din salariile și bonusurile neplătite pe care clubul i le datorează. Jucătorul s-a alăturat Real Madrid vara trecută, după șapte sezoane la PSG în care a marcat 256 de goluri în 308 meciuri.

Caz șocant în București. Un șofer a călcat intenționat cu mașina un polițist local. Cum s-a întâmplat totul. Conducătorul auto a fost mobilizat

Situație șocantă la intersecția Bulevardului Pache Protopopescu cu Șoseaua Mihai Bravu din Capitală, acolo unde un șofer a trecut intenționat peste piciorul unui polițist local. Potrivit informațiilor apărute după incident, polițiștii locali interveneau pe șoseaua Mihai Bravu pentru deblocarea benzii unu de circulație rutieră. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj. La fața locului, au venit mai multe ajutoare ale poliției care l-au imobilizat pe șofer. Polițistului local i s-au acordat îngrijiri medicale de către un echipaj de urgență. Poliția Locală a Municipiului București continuă acțiunile pentru fluidizarea traficului și siguranța transportului public, acționând pe șoseaua Mihai Bravu pentru deblocarea benzii unu de circulație rutieră. A trecut intenționat cu roata peste piciorul unui polițist local Întreaga situație a avut loc, după ce la intersecția cu Bulevardul Pache Protopopescu, aceștia au găsit un șofer staționat ilegal pe trotuar care a refuzat să părăsească zona. „La încercarea de documentare a faptei, conducătorul auto a trecut intenționat cu roata peste piciorul unui polițist local din cadrul Serviciului Ordine Publică”, anunță DGPL București, potrivit informațiilor Mediafax. Sursă foto: Facebook Poliția Locală București CITIȚI ȘI: „Big Brother” pe litoral! Peste 1.000 de polițiști și jandarmi vor fi mobilizați în sezonul estival: „PROVOCĂRILE sunt multiple” A terminat Facultatea de Jurnalism. Iubește să afle despre oameni și despre poveștile lor, dar și să prezinte la cald informații interesante care să-i ajute pe cei dornici  de a fi la curent cu … vezi toate articolele

Polițiștii români negociază cu autoritățile SUA predarea afaceristului Manousos Bailakis

Autoritățile americane au demarat discuții cu polițiștii români pentru a stabili toate detaliile extrădării în SUA a cetățeanului grec Manousos Bailakis, acuzat că ar fi mituit funcționari ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO pentru a obține un contract în valoare de 9 milioane de euro.   Director de operațiuni al companiei românești Global Defense Logistics, afaceristul grec Manousos Bailakis a fost reținut în 21 februarie 2025, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că, împreună cu asociatul său Ioannis Gelasakis, ar fi mituit un oficial NATO. Cei doi ar fi oferit un milion de euro pentru a obține un contract pentru alimentarea navelor NATO, în valoare totală de 9 milioane de euro. Magistrații Curții de Apel București au admis, la jumătatea lunii iunie, cererea formulată de autoritățile judiciare americane și au dispus extrădarea în SUA a omului de afaceri Manousos Bailakis. Acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care recent i-a respins acțiunea, astfel că decizia a rămas definitivă. Grecul se află în arest, urmând să fie predat autorităților americane. Conform procurorilor DNA, Manousos Bailakis și Ioannis Gelasakis ar fi „plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite”. Bailakis, extrădat în luna iulie Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Biroul Național Interpol poartă discuții cu partea americană pentrut stabilirea detaliilor misiunii de predare/preluare a lui Bailakis. Sursele citate au precizat că, până în acest moment, autoritățile SUA nu s-au decis încă în legătură cu data extrădării din România, însă, cel mai probabil, grecul va ajunge pe pământ american în prima parte a lunii iulie. Omul de afaceri grec Manousos Bailakis care coordona în România operațiunile companiei Global Defense Logistics va ajunge în fața justiției americane după ce, în data de 11 februarie 2025, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Columbia a emis pe numele lui un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Mită de 1 milion de euro oferită pentru obținerea unor contracte cu NATO NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru». Contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Compania Global Defense Logistics a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume. Numai că, în urma anchetei, au ieșit la iveală „mutările” afaceristului grec Manousos Bailakis și ale partenerului său, iar acestea au fost prezentate punctual, începând cu prima, respectiv o întâlnire care a avut loc în Luxemburg, urmată de un dineu. „În luna sau în jurul lunii iunie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA. În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, Manousos Bailakis și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA, în favoarea companiei Global Defense Logistics. După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS. În luna iulie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel din Frankfurt, Germania, căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar. În schimb, Manousos Bailakis și complicele său au solicitat informatorului asistență la atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics. În luna septembrie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel din Frankfurt, Germania, și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil. În luna octombrie 2024, Manousos Bailakis și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Bailakis și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 EUR în numerar”, arătau judecătorii Curții de Apel București în deciziile luate în cazul cererii SUA de extrădare a omului de afaceri grec, din care Gândul a prezentat AICI informații în exclusivitate. În luna ianuarie 2025, grecul Manousos Bailakis s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul acestei întâlniri, Manousos Bailakis i-a dat informatorului 30.000 de euro, susțin anchetatorii. O lună mai târziu, autoritățile judiciare din SUA au emis pe numele lui mandatul de arestare, urmat de cererea de extrădare din România. În dosarul de la DNA, societatea Global Defense Logistics SRL a fost acuzată de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcţionar al unui stat străin şi promisiunea oferirii de bani sau alte foloase unui funcţionar public străin, pentru ”îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”. Manousos Bailakis și asociatul său au fost puși sub acuzare pentru complicitate la cele două fapte de corupție de care este acuzată societatea pe care o reprezentau. „În cursul anului

După ce CCR a decis că își poate recupera privilegiile pierdute, Traian Băsescu acuză că legea a fost făcută doar pentru un singur om

Fostul președinte Traian Băsescu a avut o primă reacție după ce a aflat că îşi poate recupera privilegiile pierdute. El spune că legea a fost făcută doar pentru un singur om și anunță ca va discuta curând cu avocații pentru a vedea ce va face în continuare. „Să văd, o să văd. E timp să iau decizii. Nu ştiu, trebuie să vorbesc cu avocaţii”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României. Traian Băsescu îşi poate recupera privilegiile pierdute, după ce CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea este neconstituţională. Legea prin care Traian Băsescu a pierdut toate drepturile acordate foştilor şefi de Stat a picat la controlul Curţii Constituţionale. Aceasta fusese adoptată în 2021 și prevedea că persoanele care au colaborat cu Securitatea comunistă nu pot beneficia de privilegiile acordate foştilor şefi de Stat. „S-a făcut pentru un singur om (legea-n.r.). În timp ce ofiţerii de Securitate au pensii speciale, pe mine mă… îmi luau drepturile”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României, pentru observatornews.ro. În urmă cu trei ani, instanța a stabilit că Băsescu a colaborat cu Securitatea, iar numele de cod era „Petrov”. A fost evacuat din vila de protocol din cartierul Primăverii și s-a mutat atunci într-un apartament de trei camere, în zona Domenii din București. După decizia CCR, fostul șef de stat ar putea primi o locuinţă de protocol din partea RA-APPS şi o indemnizaţie lunară egală cu 75% din suma încasată de preşedintele în exerciţiu, dar poate beneficia din nou de pază şi protecţie. Pentru aceste lucuri, el trebuie să trimită solicitări oficiale către SPP şi Regia Patrimoniului de Stat sau să deschidă un proces. CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea e neconstituţională. „Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind contrară prevederilor constituţionale art.1 alin.(5) privind principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispoziţiilor tranzitorii, precum şi a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, 5 / 7 cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(l) lit.t) şi art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispoziţiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competenţa de a modifica sau completa dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nici nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate cu soluţionarea în fond a cauzei”, potrivit unui comunicat al CCR. FOTO – Mediafax Foto: Mircea Roșca Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad

Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Călin Georgescu a fost trimis în judecată. Ce acuzații îi sunt aduse fostului candidat la prezidențiale

Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Aceste fapte sunt prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”. Săptămâna trecută, lui Călin Georgescu i s-a schimbat calitatea în dosarul menționat, din suspect în inculpat. În prezent, fostul candidat la alegerile prezidențiale se află sub control judiciar. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța care este competentă să judece cauza în fond.