Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Călin Georgescu a fost trimis în judecată. Ce acuzații îi sunt aduse fostului candidat la prezidențiale
Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Aceste fapte sunt prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”. Săptămâna trecută, lui Călin Georgescu i s-a schimbat calitatea în dosarul menționat, din suspect în inculpat. În prezent, fostul candidat la alegerile prezidențiale se află sub control judiciar. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța care este competentă să judece cauza în fond.
Directorul Direcției Regionale Vamale București a fost trimis în judecată pentru corupție alături de alți doi funcționari din cadrul instituției
Directorul Direcției Regionale Vamale București, Paul Petrof, este acuzat de DNA că i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. Cu ajutorul acestuia, antreprenorul ar fi fost anunțat să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere. Cei trei au fost trimiși în judecată, în stare de libertate. „Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați care au săvârșit infracțiuni în exercitarea funcțiilor, după cum urmează: PETROF PAUL, director al Direcției Regionale Vamale București, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – luare de mită, – favorizarea făptuitorului, TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și STAMATESCU RĂZVAN-COSMIN, șef birou în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – trafic de influență, în formă continuată (două acte materiale), – favorizarea făptuitorului, – folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, se arată în comunicatul DNA. Procurorii anticorupție au încheiat șase acorduri de recunoaștere a vinovăției cu următori inculpați: – CERNAT ALEXANDRU, MARIN MARIUS, VULCAN MARIAN-VLADIMIR și URLUCEANU ION, funcționari în cadrul Autorității Vamale Române, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, – GHEORGHE DEMETRIUS, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și – C.G, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Potrivit DNA, în perioada iulie – august 2023, în contextul efectuării unor controale, funcționarii vamali Teianu Nicolae-Ștefan, Cernat Alexandru, Marin Marius, Vulcan Marian-Vladimir, Gheorghe Demetrius și Urluceanu Ion ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care-și desfășurau activitatea în mai multe centre comerciale situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, sumele totale de 52.600 lei, 5.000 USD, 5.600 euro și alte foloase necuvenite. Banii erau pretinși pentru a nu întocmi sesizări penale cu privire la problemele constatate și, în același timp, să fie finalizate controale într-un mod care să le fie favorabil oamenilor de afaceri. „În cursul zilei de 10 ianuarie 2024, în scopul îngreunării cercetărilor ce se desfășurau într-un dosar penal, inculpații Petrof Paul și Stamatescu Răzvan-Cosmin i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, prin care erau solicitate diverse înscrisuri în legătură cu unele societăți aflate sub controlul omului de afaceri. Informațiile respective erau de natură a-l ajuta pe acesta din urmă să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere”, spun procurorii anticorupție. Conform procurorilor, în perioada 2021-2023, inculpatul Stamatescu Răzvan-Cosmin ar fi acceptat de la un om de afaceri promisiunea remiterii unei sume de 10.000 de dolari și ar fi primit mai multe foloase necuvenite pentru a-și trafica presupusa influență. Totodată, în același interval de timp, inculpatul Petrof Paul ar fi pretins de la inculpatul C.G., om de afaceri, plata unui avans în sumă de 50.000 euro pentru achiziția unui apartament și produse de vestimentație de lux, în schimbul „ajutorului” oferit acestuia din urmă în legătură cu obținerea unor autorizații. CITEȘTE ȘI: Cum a motivat Curtea de Apel Pitești anularea suspendării PUZ S2, care a generat prejudicii de mld. €: Nu demonstrează încălcarea vreunei norme legale DNA a CONTESTAT decizia de eliberare condiționată a Elenei Udrea, luată de Judecătoria Ploiești. Fosta ministră a revenit în Penitenciarul Târgșor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Curtea Constituțională respinge contestația SOS: Mihai Busuioc poate fi numit judecător la CCR
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, potrivit comunicatului de presă. Potrivit sursei citate, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art.143 din Constituție, referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Mihai Busuioc a fost votat săptămâna judecător la Curtea Constituțională cu 79 de voturi „pentru” și 36 „contra” în plenul Senatului. Mihai Busuioc va ocupa funcția pentru următorii nouă ani, fiind propunerea Partidului Social Democrat pentru postul vacant de la CCR. Numirea a fost contestată la CCR de formațiunea Dianei Șoșoacă, SOS România.
Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție
Președintele Nicușor Dan nu a pensionat nici un magistrat de când a preluat mandatul, acuză Consiliului Superior al Magistraturii. Elena Costache, președinta CSM, sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. În ședința plenului CSM de marți, 1 iulie, Elena Costache a adus în discuție o problemă administrativă cu impact major asupra funcționării sistemului judiciar: blocajul în semnarea decretelor de pensionare. Aceasta a semnalat că, de mai bine de o lună, niciun astfel de act nu a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, citează știripesurse.ro. Elena Costache a subliniat că această situație nu îi afectează doar pe magistrații care așteaptă formalizarea ieșirii din sistem, ci are consecințe directe asupra instanțelor și parchetelor din care aceștia provin. În perioada premergătoare pensionării, conform legii, magistrații sunt degrevați de activitatea curentă pentru a-și pregăti dosarele și procedurile administrative. Lipsa unui orizont clar pentru emiterea decretelor creează, astfel, blocaje suplimentare. „Aș vrea să exprim și eu o altă îngrijorare în iureșul acestor evenimente. Din păcate, mai avem încă o chestiune ce se impune a fi semnalată cu acest prilej. De aproximativ o lună de zile, dacă nu mai bine, niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din această țară nu a fost semnat și, în consecință, publicat în Monitorul Oficial”, a declarat președinta CSM. Mesaj sfâșietor Această perioadă de așteptare și prelungire, fără nicio speranță că într-un orizont de timp dat se va rezolva, nu face decât să perturbe, o dată în plus, activitatea în respectivele instanțe și parchete, a adăugat judecătoarea. Deși a preferat să considere această întârziere un incident întâmplător, Elena Costache a făcut apel la autoritățile competente să intervină rapid: „Poate cei care au atribuții în această chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astăzi aici și vor face ceva în acest sens”. Decretele de eliberare din funcție prin pensionare se emit de președintele României, la propunerea CSM. Citiți și: FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Cum fentează Înalta Curte (ÎCCJ) ordonanța dată de Bolojan. Claudiu Năsui: A crescut SPORUL de solicitare neuropsihică și confidențialitate
„ÎCCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei și a crescut sporul de solicitare neuropsihică și confidențialitate, ca să nu scadă de fapt salariile”, scrie marți, deputatul USR, Claudiu Năsui, pe pagina sa de Facebook. Postarea fostului ministru al Economiei vine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a decis luni să plafoneze sporurile pentru condiții vătămătoare și periculoase de muncă la suma de maximum 300 de lei. Claudiu Năsui susține că toate sporurile trebuie să fie plafonate la 30% pentru a nu începe „o vânătoare de sporuri individuale”. „Mai țineți minte când vă ziceam că trebuie plafonate sporurile la 30% pentru fiecare angajat? Și nu începută o vânătoare de sporuri individuale? Am introdus și proiect de lege în Parlament pentru asta. Ei bine, tocmai din cauza asta ziceam. Pentru că lor nu le pasă dacă sporul se numește de „antenă” sau de „praf” sau de „fonduri europene”. Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul”. El adaugă că discuțiile despre „sporul X sau Y erau doar propagandă”. „Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât. Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că „trebuie să crească iar taxele” ca să „plătim cu toții”. Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, mai spune Năsui. Sursa: Claudiu Năsui/ Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Curtea de la Haga a fost din nou ținta unui atac cibernetic
Desfășurare de forțe la Haga, unde Curtea Penală Internațională s-a confruntat cu un nou atac cibernetic sofisticat, în timp ce gestionează anchete sensibile care atrag atenția opiniei publice și reacții dure la nivelul întregii lumi. Tribunalul internațional a confirmat luni că incidentul a avut loc săptămâna trecută și că a fost „conținut”, adică s-a intervenit rapid pentru ca atacul să fie oprit înainte să provoace daune majore, potrivit AP News. Oficialii nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor sau despre posibilele motive din spatele atacului, ceea ce nu exclude posibilitatea ca unele informații să fi fost accesate. Al doilea atac cibernetic asupra Curții în mai puțin de doi ani „Se efectuează o analiză a impactului la nivelul întregii Curți, iar măsuri sunt deja luate pentru a atenua efectele incidentului”, au comunicat reprezentații instituției, iar purtătorul de cuvânt al instanței, Fadi El Abdallah, a declarat pentru Associated Press că „toate măsurile necesare au fost luate pentru a asigura continuitatea activității”. Este al doilea atac de acest tip asupra Curții în mai puțin de doi ani, iar urmele celui din 2023 sunt încă vizibile deoarece conexiunea Wi-Fi nu a fost complet restaurată în sediul modern din Haga nici până în prezent. Tribunalul permanent, cu sediul în Olanda, a fost înființat prin Statutul de la Roma în 2002 pentru a ancheta și judeca persoane acuzate de crime de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Însă nu toate statele lumii recunosc jurisdicția sa, iar printre acestea se numără SUA, Rusia și China. Tribunalul de la Haga investighează liderii Rusiei și ai Israelului Curtea are în prezent mai multe anchete active în desfășurare la nivel global, inclusiv în Ucraina și Gaza, ceea ce o face o țintă sensibilă. În 2022, serviciile secrete olandeze au dejucat o tentativă de infiltrare a unui spion rus care folosea o identitate braziliană falsă pentru a lucra ca intern la Haga. Instituția investighează crimele de război comise în Ucraina și a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de răpirea copiilor ucraineni. În același timp, mandatul de arestare emis recent pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pentru acțiunile represive ale Israelului în Fâșia Gaza, a provocat reacții dure pe scena internațională. SUA a impus sancțiuni judecătorilor Curții După emiterea mandatelor de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant, în februarie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni procurorului-șef al Curții de la Haga, Karim Khan. Măsura a fost justificată de administrația Trump ca o reacție la „acțiuni ilegitime și nefondate” ale Curții împotriva Israelului, considerat un aliat apropiat al SUA. În iunie, sancțiunile au fost extinse și asupra a patru judecători ai Tribunalului, implicați în ancheta privind posibile crime de război în Gaza și Cisiordania. Acestor oficiali le-au fost înghețate activele din SUA și li s-a interzis accesul pe teritoriul american. Măsurile au fost aspru criticate de organizații pentru drepturile omului, care le-au catalogat drept o tentativă de intimidare a justiției internaționale și un atac la adresa independenței Curții Penale Interbnaționale. Incidentul cibernetic a avut loc în aceeași săptămână în care Haga a găzduit summit-ul celor 32 de lideri NATO, sub măsuri stricte de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor digitale.
Grecia: Cinci înalți oficiali guvernamentali, inclusiv un ministru, au demisionat după acuzații de fraudă cu fonduri UE pentru agricultură
Cinci oficiali guvernamentali greci de rang înalt, inclusiv un ministru și trei miniștri adjuncți, au demisionat vineri, în urma acuzațiilor de implicare într-un scandal de corupție și gestionare defectuoasă a subvențiilor agricole primite din partea Uniunii Europene. Decizia vine după ce la începutul acestei săptămâni Parchetul European (EPPO) a trimis Parlamentului grec un dosar masiv cu acuzații privind posibila implicare a miniștrilor Guvernului într-o schemă de fraudă organizată. Subvenții UE primite pe baza unor declarații false Cazul a pornit de la presupusa gestionare defectuoasă a subvențiilor UE pentru agricultură, între 2019 și 2022, de către o agenție guvernamentală – Autoritatea de Plată pentru Politica Agricolă Comună din Grecia (OPEKEPE), însărcinată cu gestionarea subvențiilor. Dosarul nu este public, deși membrii Parlamentului îl pot citi, notează Bloomberg. Potrivit Parchetului European, un „număr semnificativ de persoane” au primit subvenții prin intermediul agenției, pe baza unor declarații false, inclusiv afirmații de deținere sau închiriere de pășuni care erau de fapt terenuri publice. Suspecții au continuat să depună declarații false până în 2024, păstrând dreptul la plata subvenției, a adăugat EPPO. Ministrul demisionar respinge acuzațiile Makis Voridis, ministrul Migrației și Azilului al Republicii Greciei, în timpul reuniunii miniștrilor de Interne din țările MED5 Italia, Cipru, Grecia, Malta, Spania, la Napoli, 12 aprilie 2025. Ministrul Migrației și Azilului, Makis Voridis, a depus o scrisoare de demisie adresată prim-ministrului vineri, dar și-a susținut nevinovăția, spunând că documentul nu include nicio acțiune de natură penală efectuată de el, și că demisionează pentru a se concentra pe combaterea acuzațiilor. Voridis a ocupat funcția de ministru al Agriculturii de la mijlocul anului 2019 până la începutul anului 2021. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a acceptat demisia lui Voridis, precum și pe cele ale miniștrilor adjuncți ai Afacerilor Externe, Agriculturii și Alimentației și ai Guvernanței Digitale, precum și pe cea a secretarului general pentru Agricultură și Alimentație. Înlocuitori pentru toți cei cinci demisionari vor fi numiți „în zilele următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pavlos Marinakis, într-un comunicat. În Grecia, membrii Parlamentului se bucură de imunitate la urmărirea penală, imunitate care poate fi ridicată doar prin vot parlamentar. Guvernul grec promite să pună capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor Grecia a decis deja că OPEKEPE va fi absorbită de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice, în încercarea de a se asigura că gestionarea fondurilor europene va fi transparentă. Vicepreședintele Guvernului, Kostis Hatzidakis, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pe 26 iunie, și a prezentat planul privind OPEKEPE, subliniind decizia Guvernului de a pune capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor către fermieri. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat că va reduce valoarea subvențiilor agricole pentru Grecia cu 5%, la 392 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
CNA a votat interzicerea reclamelor la jocuri de noroc cu vedete
Cazinourile nu vor mai putea să ruleze reclame la jocuri de noroc cu vedete. Este ultima decizie a Consiliului Național al Audiovizualului. Noua prevedere va fi obligatorie în 90 de zile după ce Codul Audiovizual va intra în vigoare, potrivit Pagini de Media. „Este interzisă difuzarea de publicitate pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorietăţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri”, potrivit noului articol 110, alineatul 7 din nou votatul Cod Audiovizual Winbet a contestat decizia CNA și a cerut ca vedetele să fie folosite măcar în campanii de „responsabilitate socială”. Federaţia Română de Fotbal a propus ca personalităţile să poată apărea în campaniile de conştientizare sau de responsabilitate socială. Citește și: Motivul pentru care CNA a interzis un spot la săli de jocuri de noroc Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Victorie a companiei Meta în procesul privind drepturile de autor în domeniul AI. Avertismentul judecătorului
Compania Meta a câștigat procesul intentat de mai mulți scriitori privind drepturile de autor în domeniul inteligenței artificiale. Utilizarea de către compania Meta a milioane de cărți online pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială, fără consimțământul scriitorilor, a fost considerată „corectă” de către un tribunal federal miercuri. Decizia reprezintă o victorie pentru companiile de tehnologie care utilizează materiale protejate de drepturi de autor pentru a dezvolta inteligența artificială. Cazul, intentat de 12 autori, inclusiv Ta-Nehisi Coates și Richard Kadrey, a contestat modul în care gigantul social media a utilizat o bibliotecă online de milioane de cărți, articole academice și benzi desenate pentru a-și antrena modelele AI Llama. Utilizarea de către compania Meta a titlurilor respective este protejată în temeiul dispoziției privind utilizarea echitabilă din legea drepturilor de autor, a decis judecătorul districtual Vince Chhabria din San Francisco. Compania Meta susținuse că operele au fost utilizate pentru a dezvolta o tehnologie inovatoare, ceea ce era corect „indiferent” de modul în care a achiziționat operele. A doua victorie într-o săptămână pentru companiile de tehnologie Chris Cox, Chief Product Officer al companiei Meta, în timpul LlamaCon 2025, o conferință a dezvoltatorilor AI, la Menlo Park, California, marți, 29 aprilie 2025. Acest caz se numără printre zecile de bătălii juridice în care creatorii încearcă să obțină drepturi financiare mai mari atunci când operele lor sunt utilizate pentru a antrena modele AI care le pot distruge sursele de venit – în timp ce companiile profită de tehnologie, conform Financial Times. Cu toate acestea, Chhabria a avertizat că decizia sa reflectă eșecul autorilor de a-și prezenta cazul corect. „Această hotărâre nu susține că utilizarea de către Meta a materialelor protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele lingvistice este legală”, a spus el. „Ea se referă doar la faptul că acești reclamanți au prezentat argumente greșite și nu au reușit să elaboreze un dosar în sprijinul argumentelor corecte.” Aceasta este a doua victorie într-o săptămână pentru companiile de tehnologie care dezvoltă inteligență artificială, după ce, luni, un judecător federal s-a pronunțat în favoarea Anthropic, companie din San Francisco, într-un caz similar. Anthropic și-a antrenat modelele Claude pe cărți în format fizic achiziționate legal, care au fost tăiate și scanate manual, ceea ce, potrivit hotărârii, constituie o „utilizare corectă”. Cu toate acestea, judecătorul a adăugat că va fi nevoie de un proces separat pentru acuzațiile de piratare a milioane de cărți în format digital pentru antrenarea AI. Cazul Meta se referea la LibGen, o așa-numită “bibliotecă paralelă” online, unde mare parte din conținut este păstrat fără permisiunea deținătorilor de drepturi. Chhabria a sugerat că un „argument potențial câștigător” în cazul Meta ar fi diluarea pieței, referindu-se la daunele cauzate deținătorilor de drepturi de autor de către produsele AI care ar putea „inunda piața cu cantități nesfârșite de imagini, cântece, articole, cărți și multe altele”. „Oamenii se pot folosi de modelele de inteligență artificială generativă pentru a produce aceste rezultate, folosind o fracțiune infimă din timpul și creativitatea care ar fi necesare în caz contrar”, a adăugat Chhabria. Judecătorul a avertizat că AI ar putea „submina în mod dramatic stimulentul pentru ființele umane de a crea lucruri în vechea manieră”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de MILIOANE de dolari Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele