Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării
În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare. Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea
Experții din cadrul Parchetelor contestă nouă lege a salarizării. Invocă diminuarea veniturilor și „riscuri juridice semnificative”
Sindicatul liber Uniunea Naţională a Specialiştilor din Ministerul Public susţine că proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar este vulnerabil din punct de vedere constituţional, legal şi de politică publică. Instituția menționează că proiectul prezintă „riscuri juridice semnificative”, cum ar fi: mecanisme de calcul neclare, riscul diminuării veniturilor și lipsa previzibilității salariale. Modificările prevăzute în noul proiect de lege al salarizării trebuie ar trebui adoptate doar în urma unui dialog cu reprezentanții angajaților, menționează sindicaliștii într-un comunicat emis joi 28 mai. Instituția mai subliniază că discuțiile dintre Guvern și sindicaliști nu înlocuiește acordul explicit asupra legii salarizării. „Transparenţa este o condiție a legitimității actului normativ: Echitatea şi predictibilitatea sunt principii care trebuie să guverneze orice reformă salarială”, se arară în comunicatul Uniunii Naţionale a Specialiştilor din Ministerul Public. „Conform Constituţiei României şi legislației naţionale în materie de dialog social, orice modificare a regimului salarial în sectorul public trebuie adoptată în urma unui dialog real şi transparent cu reprezentanții salariaților. Guvernul a anunţat consultări cu sindicatele privind legea salarizării bugetare, însă esenţa este ca aceste consultări să fie substanțiale, nu de formă”, mai scrie în document. Riscul scăderii veniturilor, inclusiv la promovare Sindincaliștii atrag atenția asupra posibilității diminuării veniturilor, în special în ipoteza promovării în grad sau în funcţie. Sindicatul susţine că proiectul afectează previzibilitatea salarială, considerată un element esenţial pentru siguranţa juridică a raporturilor de muncă în sectorul public. Problema invocată de specialiştii din parchete se leagă de mecanismul numit în proiect „diferenţă salarială tranzitorie”. Acesta este conceput ca o protecţie temporară pentru angajaţii care, la intrarea în vigoare a noii legi, ar avea un salariu calculat după noua grilă mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Proiectul prevede însă că această diferenţă nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii şi poate înceta în cazul promovării sau încadrării pe altă funcţie. În aceste condiţii, sindicaliştii susţin că proiectul nu poate fi considerat acceptabil în forma actuală, întrucât ar putea afecta drepturile salariale şi recunoaşterea vechimii în funcţie. Noua lege a salarizării schimbă formula de calcul pentru bugetari Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, vizează înlocuirea Legii-cadru nr. 153/2017 şi reorganizarea întregului sistem de salarizare din sectorul bugetar. Potrivit proiectului, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienţi de salarizare, înmulţiţi cu o valoare de referinţă. Documentul prevede 12 grade salariale, cu coeficienţi între 1 şi 8. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Documente oficiale. Cum a schimbat ministrul demis Pîslaru, din Guvernul demis Bolojan, legea salarizării și grilele de salarii care au scandalizat o țară întreagă CSM lansează al şaselea apel către Guvern pentru adoptarea unor măsuri care să evite colapsul justiţiei România, blocată de proteste. Legea salarizării scoate în stradă asistenții medicali, angajații ANAF și ai Trezoreriei fac grevă spontană
Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.
Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan. CSM: „soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar”
În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.
(DOCUMENT) Soțul consilierei lui Ilie Bolojan critică legea salarizării a lui Bolojan: Proiectul este inacceptabil
Judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, Bianca-Teodora Firezar, scrie că „orice reducere a remumerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unor reduceri generale a salariilor funcționarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căruia multe salarii sunt majorate substanțial. Magistratul spune că, potrivit CJUE, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, în contextul socio-economic, pentru a le oferi magistraților independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care le-ar putea dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Judecător la Tribunalul București, Alin Bodnar susține că un magistrat cu grad de tribunal 12 ani vechime va ajunge la un total de 23.567 brut și un net de 13.787 lei, mai mic față de cel de 15.554 lei net de acum. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C 49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Exemplu grad de tribunal 12 ani vechime. 4.85*4100=19.885 lei. Care se majorează cu 7.5% la gradația 1, cu 5% la gradația 2 și cu încă 5% la gradația 3. Iese un total de 23.567 lei brut și un net de 13.787 lei fata de 15.554 lei net acum”, scrie judecătorul Bodnar. Judecătorul Alin Bodnar este căsătorit cu Bianca-Teodora Firezar, consiliera lui Ilie Bolojan de la Palatul Cotroceni, adusă de la Oradea, când acesta era președinte interimar. Judecătorul Alin Bodnar de la Tribunalul București, secretarul general al Forumului Judecătorilor din România a fost și printre cei 800 de foști si actuali magistrați care au semnat lista de susținere după reportajul Recorder (link Gândul)
Dragos Pîslaru, conferință de dragul spectacolului
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, prezintă detalii din proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Proiectul, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat luni în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”. Dragoș Pîslaru spune că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România. „Sunt necesare două lucruri” „Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul interimar al Muncii. Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare. „Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat ministrul. El a precizat că reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE!
Petre Florin Manole (PSD): Nici un venit nu scade prin legea salarizării
Potrivit acordului, documentul trebuie adoptat până la finalul lunii iunie. Legea e jalon în PNRR, iar dacă nu set adoptată la timp România riscă să piardă fonduri europene. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole la RFI. Fostul ministru PSD al Muncii spune că toate opiniile vor fi luate în calcul în legea salarizării. „Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole. Anvelopa este de 8 miliarde de lei Deputatul PSD precizează că „diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”. El mai spune că anvelopa agreată și cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană respectă și angajamentele României referitoare la deficit și la ponderea cheltuielilor publice cu salariile din totalul cheltuielilor publice: „Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”. Fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole declară că se va ține cont de toate opiniile exprimate pe legea salarizării. În opinia sa, „este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Nazare, avertisment despre legea salarizării: Să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public. Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate. „Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern. Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere. ”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.
Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.