Federația Solidaritatea Sanitară pune proiectul legii salarizării la dispoziția angajaților: Își pot calcula noile venituri și pot spune dacă sunt mulțumiți sau nu
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a anunțat, duminică, lansarea unei consultări naționale în rândul angajaților din sănătate, aceștia fiind invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor. Potrivit FSSR, consultarea are ca scop stabilirea unei poziții cu privire la acceptarea sau respingerea ultimei forme a proiectului privind legea salarizării bugetare. „Prin intermediul acestei consultări angajații sunt chemați să decidă dacă proiectul legii salarizării este sau nu acceptabil, indicând totodată dacă el ar genera scăderi ale veniturilor salariale, creșterea acestora sau menținerea veniturilor în plată”, transmite Federația „Solidaritatea Sanitară”. Angajații din Sănătate, invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor La această consultare publică sunt invitați să răspundă 60.000 de angajați din sistemul de Sănătate. Pentru evaluarea impactului financiar, fiecare angajat este invitat să utilizeze Comparatorul salariilor din sănătate, actualizat cu prevederile ultimei variante a proiectului de lege. Ulterior, angajații sunt invitați să completeze un formular de consultare publică, în care să precizeze impactul estimat asupra propriilor venituri. „FSSR consideră că cei mai importanți evaluatori ai oricărei politici publice trebuie să fie beneficiarii ei”, precizează federația în comunicatul de presă. Abia după centralizarea opiniilor exprimate, Federația a anunțat că își va prezenta poziția față de ultima formă a proiectului legii salarizării. Modificările solicitate de Solidaritatea Sanitară la legea salarizării În paralel, sindicaliștii spun că desfășoară o acțiune de convingere a parlamentarilor pentru modificarea proiectului în ceea ce privește angajații din sănătate. Printre principalele corecții solicitate de FSSR se numără exceptarea unităților din subordinea Ministerului Sănătății de la limita de 20% pentru sporuri și introducerea unui plafon de 30%, despre care federația afirmă că a fost convenit în cadrul negocierilor. De asemenea, organizația sindicală solicită introducerea unui interval cuprins între 50% și 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente muncii în zilele libere și de sărbători legale. FSSR mai cere modificarea limitelor prevăzute la articolul 11, alineatele (3) și (4), la 15%, respectiv 25%, precum și modificarea articolului 34 astfel încât să fie asigurată finanțarea tuturor influențelor salariale. Federația precizează că varianta proiectului de lege utilizată în consultarea națională nu include aceste corecții solicitate de organizația sindicală. Și Federația SANITAS respinge ultima formă a legii salarizării Vineri, Federația SANITAS a criticat ultima formă a legii salarizării, susținând că documentul introduce noi incertitudini privind veniturile angajaților din Sănătate și Asistență socială și limitează sporurile. Sindicaliștii cer partidelor parlamentare să respingă proiectul în forma actuală și avertizează că suspendarea grevei din Sănătate nu înseamnă încheierea conflictului de muncă. Sindicaliștii din Sănătate susțin că actuala formă a proiectului conține numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială. Federația susține că proiectul nu precizează clar sursa de finanțare și avertizează că stabilirea unei valori de referință „arbitrare” ar putea genera probleme în anii următori. „Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii. Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite SANITAS. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată în această săptămână la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă. Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%. De asemenea, personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare.Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.
Mai proastă decât variantele anterioare. Federația SANITAS respinge ultima formă a legii salarizării
Federația SANITAS a reacționat, vineri, la cea mai recentă variantă a legii salarizării, susținând că este mai nefavorabilă angajaților din Sănătate și Asistență socială decât formele prezentate anterior. Într-un comunicat de presă, SANITAS subliniază că propunerile pe care le-a formulat nu se regăsesc în proiect, iar „liniile roșii” comunicate în negocierile cu decidenții politici nu au fost respectate. „Din punctul nostru de vedere, această variantă, pe care ministrul interimar al Muncii o lăuda zilele trecute ca fiind «o ofertă de nerefuzat» este mai proastă decât cele prezentate anterior! În locul unei reforme a salarizării corecte și predictibile, ni se propune un mecanism care nu rezolvă problemele, ignoră valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială și face din limitarea cheltuielilor bugetare principala preocupare”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației SANITAS din România. SANITAS: Proiectul este profund impredictibil Sindicaliștii din Sănătate susțin că actuala formă a proiectului conține numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială. Potrivit SANITAS, una dintre principalele probleme ale proiectului este lipsa de predictibilitate în ceea ce privește finanțarea creșterilor salariale și plata sporurilor. Federația susține că proiectul nu precizează clar sursa de finanțare și avertizează că stabilirea unei valori de referință „arbitrare” ar putea genera probleme în anii următori. O altă critică vizează clasificarea activităților profesionale pe specialități și a unităților sanitare în șase categorii. SANITAS consideră că acest mecanism ar putea conduce la apariția unor noi diferențe salariale între angajați care desfășoară activități comparabile. Sindicaliștii contestă și prevederea referitoare la limitarea sporurilor la 20%, introdusă la articolul 21. Federația susține că această limitare nu ține cont de particularitățile muncii din Sănătate și Asistență socială. „Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii. Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite SANITAS. Apel la partide pentru respingerea legii salarizării Federația solicită tuturor partidelor parlamentare să respingă proiectul de lege în forma actuală și le cere parlamentarilor să nu susțină o lege pe care o consideră „inechitabilă, injustă și fără o legătură reală cu valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială”. În același timp, Federația avertizează Guvernul și decidenții politici că greva din Sănătate este doar suspendată, nu încheiată. „Suspendarea grevei a fost o decizie de responsabilitate și a oferit decidenților politici timpul necesar pentru construirea unui proiect negociat corect cu partenerii sociali. Dacă rezultatul acestui proces este o lege mai proastă decât variantele precedente și care ignoră propunerile angajaților din sistem, atunci motivele care au determinat declanșarea conflictului de muncă nu numai că nu au dispărut, ci se accentuează”, mai transmite SANITAS. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă. Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%. Proiectul introduce și factori suplimentari de multiplicare a coeficienților, în funcție de locul de muncă. Pentru ATI, UPU, serviciile de ambulanță, anatomie patologică și medicină legală este prevăzut un factor de minimum 8%, iar pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant sau bloc operator unul de minimum 6%. Personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare.Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.
Ce spune fostul ministru al Sănătății despre Legea Salarizării. Rogobete: Legea actuală este mai slabă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară. „Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege. „Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete. Legea Salarizării, „varianta 2.0” Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea. „Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul. Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.
Ce se întâmplă dacă Legea Salarizării nu este adoptată. Bolojan: Îi va fi greu viitorului Guvern să mai țină salariile în sectorul public plafonate
Ilie Bolojan, premier interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că Legea Salarizării ar trebui adoptată până la finalul lunii august și nu doar din motive legate de banii europeni. Rating-ul de țară, nivelul investițiilor, și plafonarea salariilor bugetarilor din 2025 se află printre argumentele prim-ministrului. „Inevitabil, orice guvern va veni într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate, pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice. Și ceea ce am susținut în această perioadă și sper că în aceste zile avem înțelepciunea să găsim o formulă. Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere ea tot va exista”, a explicat premierul într-o emisiune B1TV. Legea Salarizării, jalon important în PNRR Ilie Bolojan spune că legea oricum va trebui adoptată până la finalul anului din cauza primei plafonări din 2025, iar dacă liderii politici reușesc să găsească un consens acum, România ar avea și o lege a salarizării unitare, dar și 770 de milioane de euro, banii din jalonul PNRR aferent acestei reforme. „Dar dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România. Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare și de scăderea încrederii și mai ales corectează niște deziechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public și inechități mari în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni le va scădea? Nu le va scădea”, a mai adăugat Bolojan. Scad sau nu salariile după noua lege a salarizării? Premierul a explicat și mecanismul conform căruia salariile bugetarilor vor fi calculate după adoptarea noii legi și a insistat că acestea nu vor suferi modificări, ci vor rămâne înghețate până când valoarea de referință, stabilită anual, va crește. Mai apoi, salariile angajaților de la stat urmează să crească. „Subliniez asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajunge la zi în urmă și în felul acesta vom avea o echitate. Deci o creștere a fondului de salarii va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5% ceea ce înseamnă că reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate. Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”, a concluzionat premierul. Chiar dacă premierul anunță că salariile bugetarilor care vor rămâne înghețate pentru primii ani nu vor scăde, sindicaliștii sunt în continuare nemulțumiți de reformă și spun că efectele produse de lege sunt contrare.
Sindicatele din Sănătate: Varianta convenită cu Ministerul Sănătății este pragul minim obligatoriu pentru noua lege a salarizării
FSSR a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că negocierile desfășurate în 31 iulie și continuate tehnic în 1 august au dus la o variantă comună pentru partea de lege a salarizării care vizează sectorul sanitar. Propunerile au fost transmise Ministerului Muncii, instituția care coordonează tehnic proiectul. „Forma convenită de cele două federații reprezentative și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil. (…) Această convergență schimbă esențial datele dezbaterii. După o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federații reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluții, construit împreună cu ministerul de resort. Autoritățile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absența unei poziții comune a partenerilor sociali din Sănătate”, menționează FSSR în comunicatul de presă. FSSR: Susținem numai transpunerea integrală și fidelă a soluțiilor negociate Federația „Solidaritatea Sanitară” spune că nu va accepta o preluare parțială a soluțiilor negociate. „Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, spune FSSR, potrivit comunicatului. Ce prevede varianta negociată Potrivit comunicatului, forma convenită în urma discuțiilor introduce o restructurare a salarizării în sănătate. „Soluția comună reia și dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferențele legitime de salarizare dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare. bazată pe mai multe elemente principale”, respectiv: coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare, pentru a reflecta complexitatea și responsabilitatea fiecărei unități; coeficienți diferențiați pe locuri de muncă, astfel încât o parte din diferențele salariale să fie incluse în salariul de bază și nu doar în sporuri; transferarea unei părți a recompensei pentru condiții de muncă în salariul de bază, în contextul reducerii plafoanelor maxime pentru sporuri; introducerea unor limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă, pentru a evita situații în care acestea ar putea coborî la niveluri simbolice; creșterea plăților pentru continuitatea serviciilor medicale, inclusiv pentru munca în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și pentru gărzi. Cu toate acestea, sindicatele din Sănătate subliniază că impactul diferă de la un angajat la altul. Pentru angajații care beneficiază în prezent de sporuri mari pentru condiții de muncă, între 55% și 85%, FSSR admite că în scenariul în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim legal „suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea”. Totuși, sindicatul susține că simulările utilizate în negociere indică „compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază”. În cazul angajaților care și-ar putea pierde actuala încadrare la sporuri de condiții, federația avertizează că, dacă nu vor beneficia și de coeficienți superiori la salariul de bază, creșterea veniturilor ar putea rămâne limitată „la aproximativ 10%”. FSSR: Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală FSSR afirmă că varianta convenită cu Federația Sanitas și cu reprezentanții Ministerului Sănătății nu rezolvă toate problemele sistemului, însă reprezintă „condiția minimă” pentru continuarea dialogului social. „Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcția cerută constant de FSSR, respectiv diferențiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condițiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate și reducerea dependenței de sume compensatorii. Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi”, menționează FSSR. În plus, sindicaliștii cer Ministerului Muncii să publice rapid forma consolidată a proiectului și să indice „transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună”. Avertisment privind protestele FSSR susține că eventuala respingere a soluției comune ar schimba natura conflictului social. „Acțiunea nu mai este îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante concrete care ar crește echitatea salarizării, ar anula riscul pierderilor și ar putea produce creșteri reale pentru un număr semnificativ de angajați”, afirmă federația. Totodată, sindicaliștii avertizează că, dacă soluția negociată cu Ministerul Sănătății și SANITAS nu va fi preluată în proiectul final, acest lucru ar putea deschide din nou calea protestelor. „Dacă autoritățile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative au convenit, responsabilitatea eșecului dialogului social le aparține. În acel moment, acțiunile de protest desfășurate în condițiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim”, mai spune FSSR. SANITAS suspendă greva generală din Sănătate după câteva zile În data de 28 iulie, federația SANITAS a declanșat greva generală în sistemul public de sănătate și de asistență socială. În timpul grevei au fost asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. Pe 31 iulie, SANITAS a anunțat suspendarea grevei generale din sistemul public de sănătate, după ce Camera Deputaților a aprobat deblocarea posturilor vacante din Sănătate, iar adoptarea noii legi a salarizării a fost amânată. Cu toate acestea, SANITAS a subliniat că greva nu s-a încheiat și că decizia va fi reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării.
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
SANITAS suspendă greva generală din Sănătate, dar avertizează că protestul poate fi reluat
„Astăzi putem spune cu toată convingerea: Am reușit! Am fost auziți! Am demonstrat că Sanitas este o forță organizată, hotărâtă și unită”, a transmis Federația SANITAS într-o postare pe Facebook. Sindicaliștii susțin că protestul și-a atins primul obiectiv, acela de a face cunoscute problemele din sistemele publice de sănătate și asistență socială. „Greva noastră și-a atins un prim obiectiv: să facem cunoscută realitatea din sistemul public de sănătate și din cel de asistență socială”, se arată în mesajul SANITAS. Posturile vacante din Sănătate, deblocate Federația consideră o victorie și adoptarea, pe 29 iulie, de către Camera Deputaților, a amendamentului la Legea sănătății care permite deblocarea posturilor vacante, în limita bugetelor aprobate. „În 29 iulie, Federația Sanitas din România a obținut încă o victorie: Camera Deputaților a aprobat un amendament la Legea sănătății, care permite deblocarea posturilor vacante din Sănătate, evident, în limita bugetului aprobat”, au subliniat sindicaliștii. Sanitas mai arată că adoptarea actualului proiect al legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost, cel puțin pentru moment, amânată. „Proiectul legii salarizării, așa cum îl «vând» partidele care fac parte din guvernul interimar, PENTRU NOI, SANITAS, NU MAI EXISTĂ!”, se arată în mesaj. Greva generală, suspendată „Din acest moment avem două ținte noi: negocierea unui alt proiect al legii salarizării, mai corect, mai coerent și mai echitabil; să purtăm aceste negocieri cu un factor politic cu putere legală de decizie – fie Parlamentul, fie un guvern legitim desemnat”, a transmis SANITAS. Până la atingerea acestor obiective, Consiliul Național SANITAS a decis suspendarea grevei generale. „Până la atingerea acestor două obiective, Consiliul Național Sanitas a decis SUSPENDAREA grevei generale. Vom reveni asupra deciziei suspendării în momentul înregistrării în Parlament a unui nou proiect de lege a salarizării”, a precizat Federația SANITAS. Federația susține că suspendarea grevei va reduce și presiunea asupra sistemului sanitar, a pacienților și a personalului. SANITAS subliniază că greva nu s-a încheiat și că decizia va fi reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării. „Greva SANITAS nu se termină! Ea se suspendă până la apariția unui nou proiect de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice”, se arată în mesaj. Până atunci, membrii SANITAS vor continua să poarte banderole și vor rămâne „în alertă”.
Dominic Fritz afirmă că soarta țării nu depinde de legea salarizării”: Nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat joi seară, la Digi24, că legea salarizării în forma actuală ridică numeroase semne de întrebare. El a declarat că este posibil ca aceasta să nu fie adoptată. Liderul USR susține că România trebuie să încerce să îndeplinească jaloanele din PNRR, însă avertizează că nu orice lege trebuie adoptată cu orice preț și că un eșec nu ar reprezenta „un capăt de țară”. Întrebat ce s-a ales de înțelegerea dintre partidele fostei coaliții privind adoptarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR, Dominic Fritz a acuzat PSD că încearcă să folosească aceste proiecte legislative ca instrument de presiune politică. „Au trecut câteva din aceste legi, dar tocmai acolo este perversitatea PSD, pe care am văzut-o astăzi, că ei folosesc asta acum ca un fel de șantaj să treacă astfel de legi cu orice preț, chiar și cu prețul neconstituționalității. Și, bineînțeles, trebuie să fim în stare noi, ca țară, noi, ca democrație, să trecem legi care îndeplinesc și jalonul PNRR și care sunt în același timp și constituționale”, a afirmat liderul USR. Legat de legea integrității, care a picat joi la vot în Senat, ea va fi redepusă într-o formă care să respecte Constituția, chiar dacă acest lucru nu îi schimbă situația juridică. „Vom redepune această lege într-o formă curată. Nu o să mă ierte cu nimic, nu o să mă scoată din sancțiune, o să rămân declarat în conflict de interese, o să rămân cu interdicția, dar nici nu se poate retroactiva cu o altă sancțiune acum”, a spus Fritz. Referindu-se la proiectul noii legi a salarizării, președintele USR a susținut că „are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei”. „Legea salarizării are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei. Să zicem 2 miliarde de euro o să ne coste creșterea salariilor în sectorul public, în baza acestei legi. Cum poți să spui că o să scadă salariile dacă în același timp avem o estimare de impact de 2 miliarde de euro? Mai degrabă v-aș întreba, chiar ne permitem momentan să creștem salariile cu 2 miliarde de euro?”, a declarat Dominic Fritz. „Parcă retorica politică a PSD-ului și realitatea aritmetică, legală, nu se potrivesc deloc. Doar că, într-adevăr, au o mașinărie de propagandă enormă cu care reușesc să impună acest narativ și tocmai de aceea este foarte important ca în aceste zile toți oamenii de bună credință să nu tacă”, a afirmat liderul USR. Întrebat despre conflictul dintre Guvern și sindicate pe tema salarizării, Fritz a spus „există acum un alt sindicat din sănătate care zice că, de fapt, pentru 50% din angajați în sănătate crește salariul”. El a spus că legea ar putea să nu fie adoptată, iar România trebuie să accepte această posibilitate dacă nu există o variantă care să întrunească un consens politic. „Eu cred că în cazul legii salarizării, la un moment dat, va trebui să și constatăm că nu va trece. Dacă rămâne singurul jalon PNRR care nu trece, eu cred că este ceva de digerat pentru România. Și eu cred că trebuie să treacă. Vă spun sincer, și eu am mai multe dubii. Nu este o lege perfectă, din contră. Sunt multe lucruri cu care și eu am niște dureri de burtă”, a declarat Dominic Fritz. Președintele USR a mai spus că există o prevedere pe care o consideră problematică. „De exemplu, faptul că avem o singură grilă pentru administrația locală, adică aceleași salarii, indiferent, nu neapărat de dimensiune, dar de puterea de cumpărare, de piața de muncă, de salariile locale. Sunt mai multe lucruri care nu-mi plac. Dar, încă o dată, cred că trebuie să atragem acești bani”, a spus el. Dominic Fritz a declarat că România poate merge mai departe chiar dacă această reformă nu va fi adoptată imediat, pentru că „nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege”. „Dacă nu trece, nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege. N-au reușit. Acum, sabotaj până la capăt, vom supraviețui și fără această lege. Și, într-adevăr, e bine că acum au trecut totuși câteva din celelalte jaloane și sper, bineînțeles, să treacă și o variantă constituțională a legii integrității. Eu sunt realist. Nu cred că trebuie să… soarta țării nu depinde de legea salarizării. Cred că o astfel de lege este importantă, este necesară, dar nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună”, a spus liderul USR.
SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată
„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
Va exista un exod al medicilor fără precedent: Rogobete, despre criza din sănătate
În cadrul unor declarații de presă susținute luni, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a fost întrebat despre criza în sănătate care va începe mâine. Dacă va fi sau nu retrasă legea salarizării, așa cum cer sindicatele, fostul ministru a declarat „e greu să vă spun dacă va fi sau nu retrasă. Cert este că varianta actuală a legii salarizării pentru sănătate este un dezastru”. „Un dezastru pe termen mediu și lung” „Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a adăugat el. Rogobete afirmă că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, atei, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent. Acest exod s-a oprit în ultima perioadă”. În vremea în care era ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era câte cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Oricum, cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate”. „Nimeni nu contestă deficitul de personal” Alexandru Rogobete a transmis că „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța. De altă parte, am văzut și sus la comisii, nimeni nu contestă deficitul cronic de personal în acest domeniu. În schimb, am vorbit și cu domnul Rafila, care acuză lipsă de voință politică din ultimii doi ani de zile pentru a se veni cu un sistem de performanță. Un sistem de criterii de performanță care să fie uniformizat la nivelul unităților spitalicești”. „Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue”, susține Rogobete. „Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis fostul ministrul al Sănătății. Sesiune extraordinară de cinci zile Luni, parlamentarii revin pentru o sesiune extraordinară de cinci zile. Motivul central al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe agenda Camerei Deputaților se află și aprobarea acordului prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură strategică. Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu se află însă pe actuala ordine de zi, în lipsa unui acord politic asupra formei proiectului.