Adevărul despre PNRR: Bolojan susține 90%, realitatea e 64%
Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a declarat marți, 1 septembrie, la o zi după expirarea termenului de finalizare a jaloanelor și țintelor, că România a absorbit peste 90% din granturile, respectiv peste 95% din împrumuturile disponibile în forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procentul este confirmat și de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care afirmă că „discutăm de estimări și asumpții”, asta în contextul în care statul român nu a primit evaluarea Comisiei Europene pe cererea de plată cu numărul 5 și nici măcar nu a depus încă ultima cerere de plată. Informația, preluată fără a fi verificată de presa din România, este falsă, întrucât, până în acest moment, România a încasat doar 13 milarde de euro – 9,5 miliarde sub formă de granturi, respectiv 3,5 miliarde sub formă de împrumuturi – din cele 20,11 miliarde de euro disponibile în varianta finală a proiectului negociat și renegociat de trei ori, în ultimii cinci ani. Mai exact, este vorba de doar 64% din suma totală. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro / Până acum, România a absorbit doar 70% din granturi ți 53% din împrumuturi După trei runde de negocieri și renegocieri, valoarea totală a PNRR-ului a coborât de la 29,18 miliarde de euro – suma aprobată de Consiliul UE în luna octombrie a anului 2021 – la 20,11 miliarde de euro, cifră actualizată în august 2026. Dintre acestea, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, adică bani nerambursabili, iar 6,54 miliarde de euro reprezintă împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Pe de altă parte, calculul final la data de 1 septembrie 2026 arată că România a primit, până acum, suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut. Altfel spus, statul român a reușit să absoarbă, după patru cereri de plată finalizate, una în curs de aprobare și una care urmează să fie depusă, 64% din valoarea totală a alocării PNRR, conform ultimei negocieri de 20,11 miliarde de euro. Practic, când vine vorba de împărțirea pe granturi și împrumuturi, România a absorbit, până în acest moment 70% din valoarea totală a granturilor aprobate, respectiv 53,5% din valoarea totală a împrumuturilor. Întregul foileton PNRR, până la data de 31 august 2026, ultima zi în care România a mai putut îndeplini țintele și jaloanele asumate în cadrul proiectului, poate fi citit AICI. Cristian Ghinea, fostul ministru al Investitiilor si Proiectelor Europene, supranumit „Părintele PNRR” | Sursa foto: Mediafax Cum justifică Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru absorbția a peste 90% din PNRR, atât pe granturi, cât și pe împrumuturi În conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului, premierul demis la începutul lunii mai a explicat motivele pentru care, din punctul său de vedere, PNRR trebuie privit ca un succes național. Totodată, Ilie Bolojan a anunțat că, din banii disponibili în varianta finală a proiectului, statul român a reușit să absoarbă peste 90% din granturi, respectiv peste 95% din împrumuturi. „Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, cel mai mare din ultimii ani. Programul PNRR înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni după pandemie, prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde. Sunt proiecte pe care cetățenii localităților noastre le simt, le vor vedea și le văd în viața de zi cu zi. Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”, explică Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Ne-am mai certat, ne-am mai împăcat” / „PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza” În primul rând, se cuvine să mulțumesc Ministerului Proiectelor Europene. Şi îi văd pe colegii noștri aici în sală, echipa pe care am văzut-o de mai multe ori în ședințele pe care le-am gestionat, care nu au fost întotdeauna cu concluzii bune, ne-am mai certat, ne-am mai împăcat, dar la final au făcut un efort important și cred ca PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost. Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca, în zilele următoare, să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele”, afirmă Ilie Bolojan. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan Dragoș Pîslaru: „Am ajuns la 78%. Diferența de până la 90% o vom avea din cererea de plată 6” Pe de altă parte, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România „a absorbit” deja 78% din PNRR. Asta în contextul în care Comsia Europeană nu a evaluat încă cererea de plată numărul 5, pe care însuși Dragoș Pîslaru a depus-o la jumătatea lunii august. „Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi suntem cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%; diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Pe componenta de grant, avem legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane, și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență, CFD-urile, pe reforma pieței de
Ilie Bolojan a fugit de la conferința de presă a Guvernulu
Prim-ministrul demis al României, Ilie Bolojan, a părăsit conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului României în timp ce unul dintre reporteri îi adresa o întrebare despre înghețarea salariilor și pensiilor, în contextul în care datoria publică a țării depășit borna de 60% din PIB. În timpul declarațiilor, Bolojan a afirmat că prinicipalul vinovat pentru pierderea unor sume importante din PNRR este Partidul Social Democrat, care a blocat un acord cu privire la legea salarizării. „Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de Guvern. Din datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi. În zilele următoare, vor fi clarificate toate sumele”, transmite Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major” / „PSD ne-a dus la pierderea banilor” „Este un rezultat la care Guvernele pe care le-am avut în acești ani. Presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte și jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani. La preluarea acestui mandat, am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, în așa fel încât să progresăm. Dacă se putea mai mult, cu siguranță. În primul rând, dacă se începea din timp și dacă exista voință politică. Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi bani, ci este un semnal antireformist și care ține de scăderea credibilității față de piețe și față de partenerii noștri europeni”, mai afirmă premierul demis la începutul lunii mai. Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra legii salarizării Prin intermediul unui comunicat de presă publicat miercuri, 26 august, președintele Nicușor Dan a transmis că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării, după negocieri desfășurate în ultimele luni, ceea ce a dus la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „Trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”, afirma Nicușor Dan.
Măcel la BVB după pierderea PNRR
Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. De asemenea, capitalizarea companiilor de pe piața principală s-a prăbușit cu 20,2 miliarde de lei într-o singură zi, până la 697 de miliarde de lei. În timp ce premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile europene, piața de capital a reacționat puternic la noul eșec al României în relația cu Bruxelles-ul. Loading … Măcel pe Bursa de Valori București. Toți indicii au închis pe roșu Bursa de Valori de la București (BVB) a închis pe roșu ședința de luni, 31 august, după ce România a ratat termenul limită pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. Statul pierde astfel 770 de milioane de euro din fondurile europene de redresare, după ce criza politică a blocat legile cerute de Bruxelles pentru salarizarea în sectorul public și pentru companiile de stat cu pierderi, scrie Ziarul Financiar. Amploarea vânzărilor s-a văzut atât în evoluția indicilor, cât și în volumul tranzacțiilor. Pe piața principală au fost înregistrate 206 milioane de lei și 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții în ședința precedentă. Indicele BET, principalul indice al Bursei de la București, a închis ședința de luni la 33.743 de puncte, cu 3,61%. De asemenea, companiile mari din indicele BET au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras puternic în jos valoarea totală a pieței. Romgaz a pierdut 10,4% până la 16,80 lei, iar Transelectrica 8,9% până la 89,10 lei. Sursa: Bursa de Valori București De altfel, toți inidicii Bursei de Valori au închis ședința pe roșu. Pe lângă indicele BET, indicele BET-TR a ajuns la 81.319,79 de puncte, cu 3,61% pe minus, BET-FI la 112.097,46 de puncte, în scădere cu 2,34%, BET-NG la 2.571,44, -3,98%, BET-XT la 2.907,15, -3,46%, BET-BK la 6.508,42, -2,81%, BETAeRO cu 1.041,89 puncte, -3,57% și ROTX cu 76.052,02 puncte, adică o scădere de 3,67%. Sursa: Bursa de Valori București Cronologia: Romania a pierdut banii din PNRR – președintele dă vina pe partide – partidele dau vina unele pe altele Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR În spatele măcelului de la Bursa de Valori București se află un nou eșec al României în absorbția fondurilor din PNRR. Termenul-limită pentru reforma salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde definitiv 770 de milioane de euro, suma aferentă jalonului care nu a fost îndeplinit la timp. Președintele Nicușor Dan a anunțat încă din 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării. „Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului a transmis că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect privind legea salarizării în Parlament, acceptând astfel, în baza acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”. PSD și PNL au început să-și paseze responsabilitatea Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR a declanșat un nou schimb de acuzații între partidele din fosta coaliție de guvernare. PSD a susținut că responsabilitatea pentru eșecul reformei salarizării aparține liberalilor, în timp ce PNL a transmis că social-democrații au blocat adoptarea legii înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană. „PSD condamnă fuga PNL de a-şi asuma responsabilitatea pentru eşecul legii salarizării. Bolojan, Pîslaru şi PNL trebuie să răspundă toţi politic pentru această nereuşită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ţinut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele şi de ce au adus astfel România în situaţia de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR!”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă. Social-democraţii au acuzat că „au făcut totul la secret, doar ţinând cont de propria agendă politică, fără să ţină cont de realităţile din România şi acum dau vina pe alţii că nu susţin o lege proastă, o lege respinsă de toată lumea şi a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituţionale şi pierderi uriaşe pentru cetăţeni şi pentru economie!” Acuzațiile PNL: „PSD a înșelat cetățenii” Liberalii au acuzat PSD că blochează cu bună ştiinţă adoptarea Legii salarizării unitare, iar România e în pericol iminent de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro. PNL susține că blocarea legii ar avea trei consecințe majore: menținerea inechităților salariale pentru sute de mii de angajați din sectorul public, pierderea fondurilor europene aferente jalonului și perpetuarea unor promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Bolojan susține că Guvernul nu poartă nicio responsabilitate Premierul demis Ilie Bolojan a
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Alexandru Nazare, după avertismentul Moodys privind legea salarizării: Este o problemă de credibilitate pentru România
Fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare atrage atenția asupra avertismentului transmis de agenția de rating Moody’s în legătură cu întârzierea noii legi a salarizării în sectorul public. Într-o postare pe Facebook, Nazare susține că problema depășește obligațiile asumate prin PNRR și poate influența credibilitatea financiară a României, inclusiv costurile la care statul se împrumută. Nazare: Blocajul legii salarizării afectează credibilitatea României Alexandru Nazare pornește de la analiza Moody’s și spune că agenția a transmis două mesaje importante: pe de o parte, România a înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea finanțelor publice, iar pe de altă parte, întârzierea reformei salarizării ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a ține sub control cheltuielile pe termen lung. Loading … „Avertisment Moody’s: blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România. Într-un comentariu dedicat situației create în jurul legii salarizării publicat aseară, agenția de rating Moody’s transmite foarte clar două mesaje. Pe de o parte, recunoaște progresul României în consolidarea finanțelor publice. Moody’s arată că rezultatele din 2025 și din prima jumătate a acestui an au fost peste așteptări și estimează acum o reducere semnificativă a deficitului în 2026. Pe de altă parte, avertizează că neadoptarea legii salarizării la termen pune sub semnul întrebării cât de durabilă este această corecție și dacă România mai are consensul politic necesar pentru a controla structural creșterea cheltuielilor în anii următori. Moody’s corelează direct acest risc de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.” Nazare susține că avertismentul agenției confirmă preocupările exprimate de el în ultimele săptămâni cu privire la impactul pe termen lung al cheltuielilor salariale din sectorul public. „Este exact motivul pentru care am insistat în ultimele săptămâni că o lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă. Am subliniat atunci că nu putem privi doar costul din primul an. O cheltuială salarială introdusă astăzi devine o obligație pentru fiecare buget care urmează. De aceea, am cerut o anvelopă compatibilă cu strategia fiscal-bugetară, evaluarea costului anualizat și mecanisme clare prin care cheltuielile de personal să evolueze predictibil, nu prin ciclul pe care România îl cunoaște prea bine: creșteri, excepții, înghețări și apoi corecții. Moody’s confirmă că aceasta nu este o discuție contabilă și nici o poziție excesiv de prudentă a Ministerului Finanțelor. Este o problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară.” Alexandru Nazare atrage atenția și asupra componentei europene a problemei. Potrivit acestuia, Moody’s estimează că întârzierea adoptării legii ar putea duce la pierderea unor fonduri europene, însă consideră că efectul asupra credibilității financiare a României este mai important decât suma în sine. „Mai mult, pierderea fondurilor europene este doar o parte a problemei. Agenția estimează că neadoptarea legii la termen poate duce la pierderea a până la 770 milioane de euro din granturile europene, dar subliniază că problema mai importantă pentru profilul de credit al României este capacitatea statului de a controla structural cheltuielile. De aici înainte, România are nevoie de câteva acțiuni importante. Să finalizăm reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține. Nu avem nevoie de încă o lege care funcționează un an și este apoi suspendată prin ordonanțe.” „Să construim un buget credibil pentru 2027. Moody’s spune explicit că acesta va fi unul dintre testele prin care va evalua dacă ajustarea fiscală poate continua. Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit. Și, poate cel mai important, să păstrăm capacitatea de acord în jurul intereselor economice fundamentale ale României. Agențiile de rating, investitorii și piețele nu se uită doar la cifrele unei luni. Se uită la capacitatea noastră de a lua decizii și de a le menține.” Nazare: România trebuie să demonstreze că progresul fiscal este durabil În finalul mesajului, Alexandru Nazare prezintă și o serie de date privind evoluția cheltuielilor de personal și susține că România a reușit să reducă presiunea acestora asupra bugetului în ultimele 12 luni. El avertizează însă că această evoluție nu este suficientă fără schimbarea mecanismului care a generat creșterile din anii anteriori. „Am reușit în ultimele luni să schimbăm direcția deficitului și să reconstruim o parte din credibilitatea pierdută. De asemenea, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% și, respectiv, 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, cu aproximativ 8 miliarde de lei. Am diminuat astfel din presiunea asupra bugetului, dar trebuie să reparăm și mecanismul care a produs-o. Aceasta este miza unei noi legi a salarizării: să corecteze inechitățile și, în același timp, să ofere statului o perspectivă predictibilă asupra cheltuielilor de personal. O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an.” Vezi AICI întregul mesaj postat de fostului ministru de Finanțe.
Kelemen Hunor, după eșecul discuțiilor pe Legea salarizării: Riscăm să pierdem 770 de milioane. Pierderea ar putea fi și mai mare dacă adoptăm un proiect prost
„Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios”, a declarat Kelemen. Nimănui nu trebuie să-i scadă veniturile, principiul UDMR Kelemen Hunor afirmă că România are nevoie de o nouă Lege a salarizării, însă consideră că proiectul actual nu este suficient de bun pentru a fi adoptat în forma propusă. Acesta subliniază că noua lege nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public și că noul sistem ar trebui să ofere un parcurs profesional predictibil și venituri decente pentru diferite categorii profesionale. „România are nevoie de o astfel de lege. În ultimii ani, în sectorul public s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre, iar acestea trebuie corectate. Avem nevoie de un sistem mai echitabil și mai echilibrat, în care un profesor, un medic, un asistent social sau un angajat al unei instituții de cultură să aibă perspectiva unui parcurs profesional predictibil și a unui trai decent. UDMR susține de la bun început același principiu: nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual din cauza noii legi a salarizării. Majorările suplimentare ale salariilor foarte mari mai pot aștepta, salariile mai mici trebuie ajustate mai consistent, iar inechitățile trebuie corectate. Dar un sistem nou și mai echitabil nu poate porni prin a-i face pe unii să piardă. Proiectul actual nu îndeplinește această condiție”, se arată în mesajul publicat pe Facebook. Critici privind proiectul trimis în ultimul moment Potrivit acestuia, proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și a criticat modul în care partidele au primit forma finală a proiectului, susținând că aceasta a ajuns la parlamentari în ultimul moment. Kelemen Hunor consideră că o lege care va influența veniturile a sute de mii de angajați și viitorul unor profesii întregi nu poate fi adoptată responsabil în doar câteva zile și a declarat că proiectul nu trebuie făcut doar pentru a fi acceptat de Comisia Europeană. „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană. Trebuie să adoptăm o lege echitabilă”, mai spune liderul UDMR. Reacția acestuia vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.
Florin Manole (PSD): Dimian blochează legea salarizării
Deputatul PSD Florin Manole, ministru al Muncii în Guvernul Bolojan până la data de 25 aprilie 2026, afirmă pentru Gândul că liderii PNL sunt de acord cu proiectul legii salarizării, însă că acesta este criticat de minstrul interimar al Educației, Mihai Dimian, independentul susținut de PNL pentru preluarea conducerii Ministerului la începutul lunii martie, după demisia lui Daniel David. Referitor la modificările aduse în conținutul legii, Manole spune că au fost luate măsuri pentru „mici tăieri” la nivelul personalului medical. Tot astăzi, 26 august 2026, cele mai importante sindicate din învățământ au criticat forma actuală a proiectului de lege, pe motiv că prevederile referitoare la angajații din sistemul educațional dau dovadă de „desconsiderație”. „Considerăm profund problematic faptul că un Guvern demis, lipsit de legitimitatea politică deplină pentru asumarea unor decizii cu efecte majore pe termen lung, continuă să promoveze şi să negocieze o reformă structurală a salarizării”, au transmis reprezentanții sindicatelor din educație. Legea salarizării, în aer. Liderii coaliției nu au fost de acord cu niciuna dintre formele proiectului / Grindeanu: „Sunt termeni imposibil de îndeplinit” La începutul săptămânii, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a confirmat că este „aproape imposibil” ca legea să mai fie adoptată până la termenul inițial fixat pe 31 august, pentru că întâlnirile cu președintele Nicușor Dan de la Palatul Cotroceni nu au dus către nicio concluzie. „Încă nu este un punct de vedere comun între ministere. Întâlnirea tehnică de la Cotroceni nu s-a încheiat cu o concluzie, nu pot să vă spun că avem o formă a acestei legi. România are nevoie de o lege a salarizării, care să fie dezbătută, discutată, care să așeze pe bază de echitate totul. Marea problemă a ținut de acest lucru. Mi se pare foarte greu, spre imposibil, ca acum să venim cu o formă a legii care să ducă la aprobarea legii. Sunt termeni imposibil de îndeplinit. Nu avem nici o formă a acestei legi”, a declarat Sorin Grindeanu.
Dragoș Pîslaru, despre CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei: Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală
Oficialul spune că subiectul a apărut într-un schimb tehnic de idei, nu într-o poziție oficială a Bruxelles-ului. Întrebat în cadrul unei intervenții la Digi24 dacă ideea prelungirii CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei și după 2027 aparține Comisiei Europene sau Guvernului de la București, Dragoș Pîslaru a insistat asupra diferenței dintre discuțiile tehnice și pozițiile oficiale ale executivului comunitar. „În primul rând, vorbiți de o corespondență tehnică, deci nu este o corespondență în care să primim vreo directivă sau vreo indicație clară de reformă din partea Comisiei. Este o corespondență tehnică de consultare pe această lege a salarizărilor”, a declarat ministrul interimar. El a adăugat că „există un disclaimer clar între opiniile unor experti care lucrează la Comisie și ceea ce spune Comisia Europeană ca poziție oficială”. „Rezumatul este: Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală sau ce să creștem sau ce să prelungim. Avem doar un comentariu de la un specialist din Comisie care ne indică faptul că ar trebui să avem și rezerve adiționale pentru buget”, a spus Pîslaru. „Nu putem spune că avem Comisia Europeană care ne obligă” Întrebat din nou dacă ideea privind prelungirea CASS a venit de la un oficial european, ministrul a precizat că, la nivel tehnic, sunt analizate mai multe ipoteze. „Ca să ne înțelegem, există totdeauna la nivelul de expert idei pe care le poți vehicula, scenarii, asumpții, așa cum este munca tehnică pentru orice proiect în privat sau în zona publică”, a afirmat Pîslaru. „Prin urmare, nu putem spune, și nu ar fi corect să spunem, că avem Comisia Europeană care ne obligă, care ne spune să facem x sau y”, a continuat acesta. România trebuie să găsească bani pentru legea salarizării Pîslaru a separat însă discuția despre CASS de problema necesarului bugetar pentru viitoarea lege a salarizării. „România, ca să poate să-și respecte angajamentul, trebuie să vină cu aceste măsuri permanente de reducere adițională de cheltuieli”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor a lucrat deja la posibile variante, care trebuie discutate politic. Pîslaru a indicat că diferența dintre suma de 8 miliarde de lei și un posibil cost de până la 12 miliarde de lei al legii salarizării trebuie acoperită prin măsuri suplimentare. „Chiar astăzi, dacă, și eu încă sper că rațiunea va prevala și că interesul României va bate interesul de partid, astăzi la ora 1, când există această consultare finală pe acest subiect la Cotroceni, trebuie să se discute la pachet”, a spus Dragoș Pîslaru.
Comisia Europeană îl atenționează pe Dragoș Pîslaru că draftul legii salarizării nu corespunde cu documentele înaintate Bruxelles-ului. Comisia mai propune CASS permanentizat pentru pensii. Ce alte recomandări mai vin de la Bruxelles. Gândul are documentu
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare. Diferența de 1 miliard de lei între calculele fiscale inițiale și draftul final Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de stabilire a costurilor sunt diferite. Legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei”, se arată în scrisoarea Comisiei. Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal. „Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document. CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii. „Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”. Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”. Textul complet al documentului: Dear all, Thank you very much for sending the revised version, which represents an improvement relative to the previous iterations. We would, however, like to stress the importance of addressing the following additional elements: 1. On healthcare, there is a discrepancy between the costing file and the text of the draft Law. The matrix (for health units and medical specialities) included in the draft Law and the one that was used for the costing exercise are different (the Law includes references to multiplying coefficients, and implies an extra cost close to RON 1bn). Can you please adjust the text of the draft Law, to make it fully consistent with the costing file you sent us. Moreover, the Law should clearly specify that the adjustment factors should be established by Government Decision and be fiscally neutral: any increase granted to one category, workplace or speciality should be fully offset by corresponding reductions for other categories. 2. Identification and adoption of measures to offset the additional fiscal impact relative to the prudent RON 8 billion scenario we initially discussed. These measures should be legislated in parallel with, or preferably ahead of, the adoption of the wage law. This is particularly important from the perspective of the rating agencies. One possible measure could be the extension of the CASS contribution for pensions. We are open to discussing any list of potential measures that you would consider appropriate. 3. A clear timetable for the repayment of arrears owed to the judiciary sector. It would be useful to attach such a timetable to the law, or adopt it in parallel with the law. This would provide important certainty for the sector and could help reduce litigation risks. 4. The institutional aspects. We understand that you are already working on this dimension. We have already made concrete suggestions in this area and would be happy to discuss them at your earliest convenience. Best regards,
Federația Solidaritatea Sanitară pune proiectul legii salarizării la dispoziția angajaților: Își pot calcula noile venituri și pot spune dacă sunt mulțumiți sau nu
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a anunțat, duminică, lansarea unei consultări naționale în rândul angajaților din sănătate, aceștia fiind invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor. Potrivit FSSR, consultarea are ca scop stabilirea unei poziții cu privire la acceptarea sau respingerea ultimei forme a proiectului privind legea salarizării bugetare. „Prin intermediul acestei consultări angajații sunt chemați să decidă dacă proiectul legii salarizării este sau nu acceptabil, indicând totodată dacă el ar genera scăderi ale veniturilor salariale, creșterea acestora sau menținerea veniturilor în plată”, transmite Federația „Solidaritatea Sanitară”. Angajații din Sănătate, invitați să evalueze impactul proiectului asupra veniturilor lor La această consultare publică sunt invitați să răspundă 60.000 de angajați din sistemul de Sănătate. Pentru evaluarea impactului financiar, fiecare angajat este invitat să utilizeze Comparatorul salariilor din sănătate, actualizat cu prevederile ultimei variante a proiectului de lege. Ulterior, angajații sunt invitați să completeze un formular de consultare publică, în care să precizeze impactul estimat asupra propriilor venituri. „FSSR consideră că cei mai importanți evaluatori ai oricărei politici publice trebuie să fie beneficiarii ei”, precizează federația în comunicatul de presă. Abia după centralizarea opiniilor exprimate, Federația a anunțat că își va prezenta poziția față de ultima formă a proiectului legii salarizării. Modificările solicitate de Solidaritatea Sanitară la legea salarizării În paralel, sindicaliștii spun că desfășoară o acțiune de convingere a parlamentarilor pentru modificarea proiectului în ceea ce privește angajații din sănătate. Printre principalele corecții solicitate de FSSR se numără exceptarea unităților din subordinea Ministerului Sănătății de la limita de 20% pentru sporuri și introducerea unui plafon de 30%, despre care federația afirmă că a fost convenit în cadrul negocierilor. De asemenea, organizația sindicală solicită introducerea unui interval cuprins între 50% și 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente muncii în zilele libere și de sărbători legale. FSSR mai cere modificarea limitelor prevăzute la articolul 11, alineatele (3) și (4), la 15%, respectiv 25%, precum și modificarea articolului 34 astfel încât să fie asigurată finanțarea tuturor influențelor salariale. Federația precizează că varianta proiectului de lege utilizată în consultarea națională nu include aceste corecții solicitate de organizația sindicală. Și Federația SANITAS respinge ultima formă a legii salarizării Vineri, Federația SANITAS a criticat ultima formă a legii salarizării, susținând că documentul introduce noi incertitudini privind veniturile angajaților din Sănătate și Asistență socială și limitează sporurile. Sindicaliștii cer partidelor parlamentare să respingă proiectul în forma actuală și avertizează că suspendarea grevei din Sănătate nu înseamnă încheierea conflictului de muncă. Sindicaliștii din Sănătate susțin că actuala formă a proiectului conține numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială. Federația susține că proiectul nu precizează clar sursa de finanțare și avertizează că stabilirea unei valori de referință „arbitrare” ar putea genera probleme în anii următori. „Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii. Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite SANITAS. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată în această săptămână la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă. Una dintre cele mai importante modificări față de proiectele anterioare apare în Sănătate. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, în care intră, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%. De asemenea, personalul sanitar care lucrează în cadrul programului normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare.Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.