Va exista un exod al medicilor fără precedent: Rogobete, despre criza din sănătate
În cadrul unor declarații de presă susținute luni, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a fost întrebat despre criza în sănătate care va începe mâine. Dacă va fi sau nu retrasă legea salarizării, așa cum cer sindicatele, fostul ministru a declarat „e greu să vă spun dacă va fi sau nu retrasă. Cert este că varianta actuală a legii salarizării pentru sănătate este un dezastru”. „Un dezastru pe termen mediu și lung” „Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a adăugat el. Rogobete afirmă că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, atei, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent. Acest exod s-a oprit în ultima perioadă”. În vremea în care era ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era câte cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Oricum, cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate”. „Nimeni nu contestă deficitul de personal” Alexandru Rogobete a transmis că „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța. De altă parte, am văzut și sus la comisii, nimeni nu contestă deficitul cronic de personal în acest domeniu. În schimb, am vorbit și cu domnul Rafila, care acuză lipsă de voință politică din ultimii doi ani de zile pentru a se veni cu un sistem de performanță. Un sistem de criterii de performanță care să fie uniformizat la nivelul unităților spitalicești”. „Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue”, susține Rogobete. „Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis fostul ministrul al Sănătății. Sesiune extraordinară de cinci zile Luni, parlamentarii revin pentru o sesiune extraordinară de cinci zile. Motivul central al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe agenda Camerei Deputaților se află și aprobarea acordului prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură strategică. Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu se află însă pe actuala ordine de zi, în lipsa unui acord politic asupra formei proiectului.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI
Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.
Șeful sindicaliștilor, Dumitru Costin, explică în exclusivitate la Gândul de ce legea salarizării crește cheltuielile bugetare
Dumitru Costin explică de ce legea salarizării crește cheltuielile bugetare. Șeful sindicaliștilor prezintă și formele multiple prin care a trecut actuala lege a salarizării. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … „De la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii” Invitat la „Subiectul Zilei”, cu Răzvan Dumitrescu, Dumitru Costin susține că noua lege a salarizării îi va costa mai mult pe români. Acesta amintește declarația lui Dragoș Pîslaru, prin care noua lege va aduce cheltuieli de 12,1 miliarde la fondul public de salarii. „Oricum ne costă mai mult noua lege de salarizare în sectorul public. Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă, asta e ceea ce e trecut pe hârtie.”, anunță șeful sindicatelor. „Banca Mondială a avut acces la o treime din datele necesare” Șeful sindicatelor acuză că Băncii Mondiale nu i-au fost furnizate toate informațiile despre noul proiect de lege. Acesta susține că există un raport de 600 de pagini al Băncii Mondiale în care se recunoaște că experții au avut acces doar la o treime din datele necesare. „În realitate, această lege, acest proiect de lege, care din păcate a fost construit fără ca onor consultanții, și anume Banca Mondială, să aibă acces la informații corecte, în timp real, despre întreaga structură de venituri salariale, însemnând salariul de bază, sporuri, stimulente, bonusuri, tot ceea ce există pe fiecare ordonator de credit. Și vă pun la dispoziție cele peste 600 de pagini de rapoarte tehnice făcute de Banca Mondială, care recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare.”, susține Costin Cum a arătat prima formă a proiectului de lege? Costin susține că proiectul de lege a suferit mai multe mutații. Acesta menționează că prima formă a proiectului de lege a fost pe vremea Simonei Oprescu. Acel proiect de lege era unul de nesusținut, anunță acesta, pentru că aducea o cheltuială de 35 de miliarde în plus. „În rest, acel proiect de lege a suferit mai multe mutații. Am avut o primă formă de proiect de lege în timpul doamnei ministru Simona Oprescu. Impactul bugetar era uriaș, de nesusținut. Erau peste 35 de miliarde de lei cheltuială suplimentară. Din acest motiv, s-a modificat succesiv acest proiect de lege, umblându-se înainte de toate la coeficienții de ierarhizare. Dacă în prima formă a proiectului de lege, raportul era între salariul cel mai mic din sectorul public și salariul președintelui, aveam un raport de 1 la 15, ulterior au remodelat la 1 la 12, la 1 la 10, până au ajuns la acest format de 1 la 8.”, prezintă șeful BNS. Din acel punct, s-au modificat succesiv coeficienții de ierarhizare. Sindicalistul menționează că de la un raport de 1 la 15 între salariul minim din sectorul public și salariul președintelui, s-a ajuns la un raport de 1 la 8. Pîslaru a prezentat public abia a treia formă a proiectului de lege Șeful sindicatelor precizează că ministrul Florin Manole i-a predat lui Dragoș Pîslaru un proiect de lege. În doar câteva zile, adaugă acesta, proiectul de lege s-a tot modificat. Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, a prezentat public abia a treia formă a proiectului de lege. „În timpul ministrului Manole, de fapt, pe finalul mandatului său, acesta a pus la dispoziția noului ministru interimar Pîslaru varianta numărul 2 a proiectului de lege. Varianta numărul 2 a proiectului de lege a suferit pe repede înainte. În câteva zile, la presiunea funcționarilor din diverse ministere, până când să iasă în spațiul public, a suferit alte mutații. În momentul în care Dragoș Pîslaru a scos în spațiul public, în urmă cu câteva săptămâni, varianta de proiect de lege, aia era varianta 3 de proiect de lege.”, menționează Costin. 20.000 de procese pe rol împotriva noii legi a salarizării Dumitru Costin susține că sunt în prezent peste 20.000 de procese intentate împotriva noului proiect de lege. Acesta afirmă că întrega familie ocupațională justiție a fost profund afectată de noua lege. Mai mult, șeful BNS menționează că și cei din sănătate au fost grav loviți de noua lege, iar protestul lor a arătat consecințele negative. „Gândiți-vă că în momentul în care noi acum stăm de vorbă, doar din familie ocupațională justiție, cei de la justiție au făcut un raport amănunțit, și aici vorbim de magistrați, vorbim de tot corpul propriu. Acum sunt pe rolul instanțelor de judecată peste 20.000 de procese. Și în continuare se înregistrează noi și noi acțiuni în instanță. Ca să nu vorbim și de alte zone cu probleme majore, cei din sănătate publică, care au arătat inclusiv în protestul de astăzi consecințe negative ale acestui proiect de lege.”, anunță șeful sindicatelor. „Sunt foarte puține categoriile socio-profesionale care zic că e ok așa cum e legea” Șeful BNS amintește că cei de la PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat sâmbătă și duminică consultări. Acesta susține că sunt foarte puține categorii profesionale care nu sunt nemulțumite de actuala formă a legii. Cele mai mari familii ocupaționale, explică Costin, nu simt că actuala formă a legii este una echilibrată. „Cei din PSD au organizat sâmbătă și duminică o suită de consultări cu reprezentanții tuturor corpurilor profesionale. Sunt foarte puține categoriile socio-profesionale care zic că e ok așa cum e legea. Marea majoritate a familiilor ocupaționale, cele mari, importante, de anvergură, dimensiune și impact… Mă refer la educație, mă refer la sănătate, am menționat justiția mai devreme. Deci sunt familii ocupaționale mari, de impact, care nu regăsesc un proiect de lege echilibrat.”, afirmă Dumitru Costin. Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare. Sindicatul de la Metrorex a anunțat, la câteva ore distanță, că susțin protestul celor de la Sanitas. Aceștia spun că noul proiect al Legii Salarizării nu poate fi acceptat.
Sorin Grindeanu cere adoptarea urgentă a legilor din PNRR. Liderul PSD: Este exclus ca PSD să susțină această variantă a Legii salarizării
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut luni partidelor politice ca atenția să fie concentrată asupra economiei și a jaloanelor din PNRR, nu asupra „jocurilor de culise, funcțiilor și nicidecum orgoliilor politice”. El a declarat că România riscă să piardă fonduri importante dacă proiectele restante nu sunt adoptate la timp și a anunțat că PSD nu va susține actuala formă a Legii salarizării. „În mod evident, prioritatea numărul unu a României în acest moment este situația economică. Punct. Nu jocurile de culise, nu funcțiile și nicidecum orgoliile politice. România nu trebuie să fie terenul de joacă al nimănui. Românii s-au săturat să vadă cum partidele își măsoară orgoliile la televizor în timp ce legile din PNRR trenează și afectează și mai mult stabilitatea economică a țării”, a transmis liderul PSD. Acesta a lansat și un avertisment către toate formațiunile politice, cerând accelerarea adoptării proiectelor necesare pentru accesarea fondurilor europene. „De aceea, transmit un avertisment serios tuturor partidelor. Să lase politica deoparte și să arate că singura preocupare este legată de economie și PNRR”, a declarat Grindeanu. Potrivit lui Sorin Grindeanu, în Parlament au fost depuse „patru proiecte din cele șase restante. În continuare, legea salarizării și Legea integrității nu au fost depuse. În ceea ce privește proiectele existente, poziția Partidului Social Democrat este foarte clară” Președintele Camerei Deputaților a precizat că PSD susține proiectele privind modificarea Codului administrativ, sistemul de recompensare a performanței pentru angajații ANAF și Vamă. Despre Codul Urbanismului, Grindeanu a spus că PSD îl susține, „dar cu mențiunea că pentru București, autorizațiile de construire trebuie să treacă la Primăria Capitalei, conform Referendumului, dar din mandatul următor. Nu suntem de acord să susținem acest demers acum, când în funcția de primar se află un om care este anchetat de DNA tocmai pentru că ar fi luat șpagă ca să dea autorizații.” De asemenea, Grindeanu a declarat că PSD va vota legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire doar în forma amendată de PSD și UDMR. „Toate aceste legi însumează peste 3 miliarde de euro pe care România îi poate folosi pentru a continua construcția de autostrăzi, școli și spitale”, a afirmat acesta. Referindu-se la Legea salarizării, președintele Camerei Deputaților a spus că PSD lucrează împreună cu sindicatele la un set de amendamente care să facă proiectul mai echitabil și compatibil cu limitele bugetare. „Am fost informat de Florin Manole că a finalizat întâlnirile cu sindicatele. PSD lucrează în acest moment împreună cu organizațiile sindicale la o serie de amendamente consistente, prin care să facem o lege mai echitabilă care să respecte și anvelopa bugetară. Este clar că în actuala formă, PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, medicilor sau militarilor”, a declarat Grindeanu. În ceea ce privește Legea integrității, Sorin Grindeanu a precizat că PSD așteaptă ca proiectul să fie depus în Parlament și că formațiunea „va susține doar o variantă care nu slăbește la ordin politic din atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. Îmi doresc ca cei din USR să înțeleagă că nu se pot folosi de urgența PNRR pentru a scăpa de problemele cu legea pe care le au liderii lor. Acest lucru ar fi inadmisibil.”.
Siegfried Mureșan, replică pentru Florin Manole: A eșuat să prezinte un proiect de Lege a salarizării în timpul mandatului
Siegfried Mureșan susține că nu a fost invitat la discuții de Florin Manole. „Îi transmit fostului ministru că aș fi venit cu plăcere dacă m-ar fi invitat într-adevăr și că sunt mereu dispus la un dialog serios. Parlamentul European a lucrat și în această săptămână; nu este încă în vacanță parlamentară, așa cum sunt colegii din PSD ai domnului Manole. Așadar, ironiile despre vacanță nu au nicio bază”, a scris pe Facebook europarlamentarul. Acesta îi amintește lui Florin Manole că „a avut un an întreg la dispoziție, în calitate de ministru al Muncii, pentru a veni cu un proiect privind Legea salarizării”. „A eșuat să prezinte un proiect legislativ în timpul mandatului, deși era ministrul responsabil de acest dosar și era obligația sa. Acum, asemenea unui elev corigent care nu a învățat tot anul, speră să rezolve în ultima clipă ceea ce nu a făcut tot anul”, a adăugat Mureșan. Legea salarizării și miza de 770 de milioane de euro din PNRR El îi transmite social-democratului că, între timp, Guvernul Bolojan „i-a făcut tema și a prezentat un proiect de lege. Tot ce mai are de făcut este să își convingă colegii din PSD să se întoarcă din vacanță și să o aprobe”. Siegfried Mureșan amintește și de miza aprobării legii: ”770 de milioane de euro din PNRR și o lege mai echitabilă pentru oamenii onești din sectorul public”. Consultări pe Legea salarizării Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a avut sâmbătă consultări cu sindicatele, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Manole a declarat sâmbătă că formațiunea din care face parte nu va vota viitoarea lege a salarizării dacă aceasta va conduce la diminuarea veniturilor angajaților, făcând apel la echilibrarea intereselor generate de jalonul PNRR cu așteptările sociale.
Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii. Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.
Negrescu, despre Legea Salarizării: A fost creionată cu suportul Băncii Mondiale. Nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere
Vorbind despre implementarea reformelor specifice PNRR, Victor Negrescu a declarat că „există riscul” ca proiectul Noii Legi a Salarizării unitare să nu treacă, precizând că „valoarea ei este de aproape 700 de milioane de euro, dar impactul bugetar este mult mai mare”. „Și în contextul ăsta a trebuit luată o decizie prezentată serios de actorii politici, să spunem ok, adoptăm această reformă, luăm 700 de milioane, implementăm măsurile din respectiva reformă până că nu poți doar să le promiți la oameni că le crești veniturile și nu o faci, atunci impactul bugetar este următorul: creștem veniturile, creștem salariile, dar automat trebuie să reducem de undeva pentru a menține ținta de deficit”, a declarat Negrescu. Acesta precizează că inițial, legea a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale: „E un calcul rațional dur, care trebuie să fie adoptat. Dar pornind de la niște cifre reale, de fapt nu avem forma finală. (…) Nu avem o formă finală, deși a existat o propunere făcută de Banca Mondială, această lege a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale, nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere și să sperăm că o putem finaliza fără să păcălim pe nimeni”, a declarat Negrescu. Elementele de dispută Întrebat care este viziunea sa, dar și diferența față de viziune guvernului pentru proiect, Negrescu a declarat: „Pe legea salarizării unitare, sunt câteva elemente de dispută. Noi nu agreem creșterea salariilor pentru oamenii politici, decidenții politici. Noi credem că profesorii trebuie în continuare să primească sporurile deja agreate, de exemplu pentru dirigenție. Pentru zona medicală de asemenea, tăierea unor sporuri conduce la scăderea salariilor veniturilor foarte, foarte mult și riscăm să pierdem specialiști. De asemenea, în ceea ce înseamnă acomodarea unor categorii profesionale și echitatea sistemului și acolo sunt niște elemente de dispută”, a declarat Negrescu. Există dialog tehnic, dar întârzierile generează neîncredere Prim-vicepreședintele PSD a precizat că există un dialog tehnic între fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și actualul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Colegul meu, Florin Manole și alți experti de-ai noștri, au fost în contact cu domnul Pîslaru. Contrar la ceea ce vedeți în spațiul public, există, totuși, un dialog la nivel tehnic”, a declarat Negrescu. Acesta a precizat că nu există o formă finală în momentul de față și că întârzierea creează foarte multă lipsă de încredere. „Am încercat să rafinăm, am discutat și cu Executivul european, căutând o formă agreată, însă nu avem momentul față forma finală. Întârzierea aceasta creează foarte multă lipsă de încredere și între noi actorii politici, dar și vis-a-vis de societate, sindicate”, a declarat Negrescu. Linia roșie pentru social – democrați Întrebat despre disputele de ordin tehnic, Victor Negrescu explică: „În varianta noastră, nu putem adopta o legi a salarizării unitare, care scade veniturile populației. În varianta propusă de guvern, sunt scăderi de venituri pentru mai multe categorii profesionale. Aceasta este linia roșie pentru noi. (…)”, a declarat Negrescu. Cu toate acestea, europarlamentarul spune că se poate discuta impactul proiectului de lege, când se vor face „acele măriri prognozate”. „Eu cred că profesorii noștri și medicii noștri au nevoie de venituri decente, dar în același timp este și un factor de stimulare economică. În contextul scăderii consumului, ai nevoie din când în când, prin astfel de creșteri bine calculate ale veniturilor, ai nevoie de acest mecanism pentru a relansa consumul”, a explicat Negrescu. În aceste zile, proiectul Legii Salarizării unitare este un „măr al discordiei” între reprezentanții partidelor politice, fiind intens discutată în spațiul public. Acesta este una dintre reformele specifice jaloanelor PNRR, pentru care țara noastră primește 770 de milioane de euro, dacă aceasta este aprobată până în 31 august 2026. O variantă de proiect a acestei legi a fost prezentată, vineri, partidelor politice, iar actualul Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că speră ca, „la începutul săptămânii viitoare să se ajungă la un acord”.
Florin Manole, pe legea salarizării: Nu o să votăm o lege care scade veniturile. Trebuie să fie acceptată social
„Partidul Social-Democrat vrea să atragem toți banii posibili din PNRR. Trebuie să găsim ori o formă care să mulțumească social, care să oprească greve, care să oprească proteste, fie, dacă acest lucru nu va fi posibil, nu avem cum să votăm o lege care scade veniturile”, a declarat Manole. Dezbaterea pe anvelopa bugetară și solicitările sindicatelor Ministrul a susținut că dezbaterile pe proiectul legislativ au vizat în principal anvelopa bugetară, principiile generale ale reformei și mecanismele tranzitorii. „Am avut o discuție despre posibila anvelopă bugetară, despre niște principii de lucru în comun, dar nu am avut discuții pe coeficienți, pe textul legii, decât pe anumite lucruri referitoare, de exemplu, la acea sumă tranzitorie acolo unde veniturile scad”, subliniază social-democratul. Reprezentantul PSD a precizat că toate observațiile formulate de sindicate sunt analizate și că acestea vor fi discutate ulterior cu Ministerul Muncii înainte de viitoarele consultări. „Există multe inadvertențe, le colectăm pe toate, evaluăm, vedem ce se poate repara. O să avem după aceea și o comunicare cu Ministerul Muncii, cu domnul Pîslaru, după care sper să putem avea o concluzie până la întâlnirea de la Cotroceni”, punctează Manole. Siegfried Mureșean, invitat la consultări Acesta a mai anunțat că reprezentanții PSD continuă consultările cu toate familiile ocupaționale, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Florin Manole a mai precizat că nevoia de cumpătare în încercarea de completare a jalonului PNRR, pentru a nu fi promulgată o lege care nemulțumește sindicatele. „Ar fi o problemă dacă legea salarizării nu s-ar adopta, dar ar fi o problemă și mai mare dacă legea salarizării s-ar adopta și am avea grevă generală”, conchide fostul ministru. sursă video: Digi24
Spitalele intră în greva de avertisment pe 20 iulie
Un număr de 480 de unități medicale se alătură grevei Sanitas, urmând ca pe 20 iulie să fie declanșată o grevă de avertisment, iar pe 28 iulie – greva generală, au anunțat reprezentanții sindicatului joi, 16 iulie. Protestul este prima acțiune de acest tip organizată în sistemul sanitar în ultimii 20 de ani. Federația SANITAS susține că protestul este o consecință a lipsei de dialog din partea Guvernului. Sindicaliștii le cer partidelor parlamentare să nu susțină noua lege a salarizării, care afectează veniturile și drepturile angajaților din sănătate și asistență socială. Loading … Pacienții cronici vor avea de suferit. Se asigură urgențele și o treime din activitatea obișnuită Potrivit lui Iulian Pope, liderul Sanitas, luni 20 iulie, activitatea spitalelor va fi întreruptă timp de două ore, în intervalul 09:00-11:00. În acest interval nu se vor face internări, consultații, tratamente sau operații programate care nu reprezintă urgențe. Totuși, vor fi asigurate urgențele și o treime din activitatea obișnuită. Iulian Pope, liderul federației Sanitas „Vor avea de suferit pacienții cronici, din păcate. Se vor asigura urgențele așa cum am spus și așa cum prevede legea și așa ne dorim și noi. Viața nimănui nu va fi pusă în pericol. Rugăm pacienții să fie alături de noi, pentru că, repet, este vorba despre sistem. Urgențele vor fi asigurate și colegii noștri care vor putea să protesteze atât pe 20, cât și pe 28, vor protesta”. Serviciile de ambulanță vor funcționa normal În același timp, asigură Iulian Pope, serviciile de ambulanță vor funcționa în mod normal și nu vor participa la grevă. „Am notificat 523 de unități sanitare, dintre ele serviciile de ambulanță nu vor putea desfășura grevă pentru că au interdicție de lege. cele 42 de servicii județene și Bucureștiul. De asemenea, avem 23 unități sanitare în care nu avem lideri de sindicat și acolo nu știm dacă se va desfășura acțiunea de protest. În rest, în celelalte unități cu siguranță se va desfășura”. Conferință de presă Sanitas, 16 iulie Apel către blocarea legii salarizării Potrivit liderului sindical, un total de 480 de unități sanitare se vor alătura grevei. Acesta a mai precizat că, deși guvernul Bolojan este demis, noua lege a salarizării continuă. Pope le solicită parlamentarilor să nu voteze forma actuală a legii. „Va fi o inițiativă parlamentară. De-aia ne adresăm și Parlamentului, tuturor partidelor parlamentare și le cerem să nu voteze legea salarizării în forma actuală”. În privința viitoarei legi a salarizării, sindicaliștii solicită reluarea negocierilor, stabilirea unor coeficienți corespunzători pentru personalul din sănătate și asistență socială și menținerea sporului de tură la 15%. Potrivit Cristinei Rădulescu, SANITAS Constanța, “sunt specializări în care sporurile nu depășesc 15% și pot să rămână fără sporuri”. Aceasta a atras atenția că gradul de nemulțumire a angajaților din sistemul medical este unul uriaș, deficitul de personal fiind o problemă cronică. Ce solicitări au sindicaliștii Printre revendicările SANITAS se numără, potrivit TVRInfo: Conferință de presă Sanitas, 16 iulie Restabilirea drepturilor salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă din 2023, afectate, potrivit sindicaliștilor, de Ordonanța de Urgență nr. 7/2026. Anularea reducerii sporurilor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și a zilelor suplimentare de concediu, măsuri introduse prin OUG nr. 36/2025. Acordarea fără discriminare a indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță, indiferent de plafonul salarial prevăzut de Legea nr. 141/2025. SANITAS mai cere păstrarea sporului de 100% pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare legală, reintroducerea sporului pentru condiții de muncă și includerea personalului tehnic, economic și administrativ în aceeași anexă de salarizare. De asemenea, federația solicită și alinierea salariilor din asistența socială la nivelul celor din sectorul sanitar neclinic. Dacă revendicările nu vor fi soluționate, SANITAS a anunțat declanșarea grevei generale în sistemul sanitar începând cu 28 iulie. FOTO/VIDEO: Oana Zvobodă