Una dintre cele mai extravagante ediții ale premiilor Tony: musicaluri excentrice și reveniri legendare pe Broadway
Vampiri zburători, o reinterpretare comică a filmului „Titanic”, musicaluri care ironizează epoca de aur a Broadway-ului și o nouă montare a clasicei piese „Moartea unui comis-voiajor” se află printre atracțiile principale ale ediției din acest an a premiilor Tony, considerate cele mai importante distincții din teatrul american, relatează AP. Nu mai puțin de 24 de producții de pe Broadway speră să obțină trofee la cele 26 de categorii ale galei care va avea loc duminică seară, într-o competiție ce poate decide soarta financiară a spectacolelor – între succes și închiderea definitivă. Gala – prezentată de Pink Gala va fi prezentată de cântăreața Pink, laureată Grammy, care promite un moment de deschidere spectaculos, cu aproape 170 de oameni pe scenă, schimbări rapide de costume și elemente acrobatice inspirate din propriile sale concerte. Evenimentul aduce și o puternică dimensiune personală pentru artistă. Pink a declarat că dragostea pentru musicaluri i-a fost insuflată de mama sa, care o ducea la spectacole în copilărie, iar acum fiica ei, Willow, în vârstă de 15 ani, visează la o carieră în teatru și a convins-o să accepte rolul de gazdă. Cele mai așteptate producții Printre cele mai așteptate producții nominalizate la categoria „Cel mai bun musical nou” se numără „The Lost Boys”, inspirat din celebrul film cu vampiri din 1987, „Titanique”, o parodie excentrică a filmului „Titanic”, și „Schmigadoon!”, care ironizează cu umor musicalurile clasice de pe Broadway. Publicul va putea urmări și momente speciale dedicate unor spectacole legendare. Distribuția originală a musicalului „The Book of Mormon” se reunește pentru aniversarea a 15 ani de la premieră, iar „Chicago” marchează trei decenii de succes printr-un moment artistic special. În competiția pentru cea mai bună piesă de teatru se remarcă „Giant”, o producție despre acuzațiile de antisemitism la adresa autorului Roald Dahl, și „Liberation”, piesă care explorează feminismul, rasismul și inegalitățile sociale. Musicalul „Cats” sau spectacolul care nu moare niciodată Una dintre surprizele ediției este actrița June Squibb, în vârstă de 96 de ani, care a devenit cea mai vârstnică actriță nominalizată din istoria premiilor Tony și ar putea stabili un nou record dacă va câștiga trofeul. Regizorul Bill Rauch, nominalizat pentru reinterpretarea musicalului „Cats”, consideră că actuala stagiune Broadway este una dintre cele mai creative și curajoase din ultimii ani. „Există atât de multă varietate pe Broadway și atât de multe riscuri artistice asumate. Sunt cu adevărat impresionat de ceea ce se întâmplă acum”, a declarat acesta. Premiile Tony vor fi transmise în direct duminică seară pe CBS și pe platforma Paramount+.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Sendviș făcut din 1,5 tone de carne de vită. Recordul nu a fost omologat deoarece mulțimea a oprit ceremonia și l-a mâncat
Sendvișul a fost pregătit pe o stradă din orașul Rosario, Argentina. Potrivit NEXTA, organizatorii evenimentului au încercat să prepare un sendviș de 750 de metri lungime și să stabilească un record mondial. Pentru acesta, au folosit aproximativ 1,5 tone de carne de vită și mai mult de o mie de pâini. Evenimentul nu a avut finalul dorit. Mai multe probleme organizatorice și mulțimea înfometată au provocat eșecul ceremoniei. Participanții au rupt gardurile și mâncat o mare parte din șendvișul uriaș. Reprezentanții Guinness World Records nu au putut efectua măsurătorile necesare. Ca urmare, recordul nu a fost înregistrat oficial. A hungry crowd ruined a Guinness World Record attempt in Argentina In the city of Rosario, organizers tried to make a 750-meter-long sandwich and set a new world record. The project used around 1.5 tons of beef and more than a thousand flatbreads. But after delays in… pic.twitter.com/2xLBbvNhL9 — NEXTA (@nexta_tv) June 2, 2026
Pictorul român care are o lucrare în colecția privată a Regelui Charles / Majestatea Sa este extrem de încântată
Ce este inspirația? Pentru unii, inspirația este revelația neașteptată a unui alt noi înșine. E când un alt „Tu” îți dă un pumn în față. Ea nu se face simțită cu delicatețe, ea pur și simplu se manifestă plenar și concret, fără brizbrizuri. Asta se poate spune despre Bogdan Mihai Radu, pictorul a cărui poveste cu arta începe cu un mic furt. Dar nu cu o găinărie de doi lei, ci cu ceva ce avea să însemne tasta „Enter” a carierei sale în fața șevaletului. „Bărbatul de la Hotelul Ritz” Să vedeți… era elev printr-a doua și văzuse un film – Bărbatul de la Hotelul Ritz – povestea unui falsificator de tablouri care trăia în lux la Paris – fura tablouri extrem de valoroase din muzee și colecții private, pe care le înlocuia cu replici foarte bine executate – atât de bine executate, încât proprietarii nu-și dădeau seama de furt. Așa că, ce să facă și Bogdan? I-a luat un tablou bunicii spunându-i că-i trebuie pentru la școală și i-a adus înapoi copia acestuia. Despre bunică nu știm nimic – nici că și-a dat seama de farsă, nici că nu și-a dat seama, fapt este că, astfel, Bogdan își începuse dansul cu pictura. Problema este că apucăturile artistice ale lui Bogdan nu au fost văzute cu ochi buni de taică-su, care nu concepea ca fiul său să nu aibă o meserie stabilă, un ceva concret care să-i ofere stabilitate în viață. Iar pictura nu, nu era ceva concret Căci pictura este revelație și este așteptare, dar între aceste paranteze mai există viață, viață concretă, cu facturi și taxe și alte urâciuni, pe care inspirația singură nu le poate livra. Împotriva voinței sale, a fost înscris la un liceu local, cu specializări în căi ferate, apoi specializare în silvicultură. „A fost un chin, a fost groaznic”, spune un Bogdan pe care tatăl său nu s-a chinuit prea tare să-l citească. Dar cerul lui Bogdan se deschide Drumul spre pictură a venit pe o ușă neașteptată: un spital pentru copii cu dizabilități din Tălmaciu, unde o cunoștință lucra în atelierul de art-terapie. A venit aici ca pedagog de recuperare prin art-terapie după ce a urmat cursurile colegiului Friedrich Müller. Astfel, Bogdan a început să vorbească multor inimi de copii, iar schimbările pe care le vedea în ei după o perioadă de lucru cu arta era certificarea că strigătul ăla din interior, pe care-l simțea din copilărie, era viu și manifest și dădea și rezultate. Și a venit prima expoziție „Ești talentat, de ce nu faci o expoziție?”, l-a întrebat într-o zi din 2002 o prietenă. Dar pragmatismul lui Bogdan era pe jos, iar prietena lui s-a ocupat să-i aranjeze un spațiu la Casa Franceză din Sibiu, unde au venit și oameni, a venit și presă, au venit și colegi din Uniunea Artiștilor. Cu această ocazie, a și vândut câteva lucrări. „A fost wow pentru mine. A fost certificarea că se poate”. La scurtă vreme, însă, după expoziția din 2003, ceva nebunesc începea să se întâmple: mergea tot mai greu și nici mâinile nu-l mai ascultau. Pe scurt, Paralizie spastică. Un prim episod a trecut, dar a venit al doilea, iar asta avea să-l imobilizeze la pat timp de doi ani. O boală și strângere de fonduri Era 2010, iar începutul promițător în lumea atât de competitivă a picturii părea ultima preocupare pentru un Bogdan care nu-și mai putea mișca corpul de la gât în jos. „Am stat aproape doi ani paralizat complet, internat la Spitalul Universitar din București.” Salon de neurologie, nouă oameni, mulți în vârstă, toată ziua pe spate. Bogdan Mihai Radu ajunsese un caz despre care toată prea vuia la vremea respectivă. Fusese internat în același salon cu regretatul Șerban Ionescu. Campanii de strângere de fonduri pentru medicamentul scump care l-ar fi ajutat să se repună pe picioare au fost organizate într-o societate care a demonstrat nu doar o dată că rezonează cu durerea. „Eram deprimat, plângeam. Nu știam ce se întâmplă cu mine. Treceau o lună, două, trei și nu-mi reveneam. Mi-am controlat emoțiile ca să nu o îngrijorez pe mama, care venise la București să stea cu mine.” Bogdan era într-un cer negru, cu umbre negre și fără perspectivă. Dincolo de nori nu mai era nimic. A pictat cu gura un câmp cu maci Cerul pe care atât de mult i-a plăcut să-l privească. Cerul ăla devenise acum dormitorul viselor lui. Unde era raza aia de soare care știe atât de bine să se semneze când vrea ea și pe orice cer vrea ea? Voia cu orice preț să picteze. Așa, cu boala aia cu denumire fancy, cu tot – Sindromul Guillain-Barré – poliradiculonevrită cronică, o boală autoimună care paralizează nervii și mușchii. Așa că a început să picteze cu gura. „Simțeam nevoia de culoare”. Abia dacă putea să-și miște mâinile. „Ce ai pictat prima oară după atâta vreme?” „Un câmp cu maci. Simțeam nevoia de culoare”. „Parcă călcam pe vată” Campania de strângere de fonduri l-a ajutat pe Bogdan să strângă banii pentru medicamentul de care avea atâta nevoie, iar asta a însemnat că a reînceput să meargă. A trebuit să învețe de la zero să meargă, să ia o cană de pe masă și s-o ducă la gură fără s-o verse. Totul de la zero, iar sentimentul de frustrare uriaș care se construise în el devenise acum un alt cap al unei hidre care se hrănea lacom cu neputința lui. „Parcă călcam pe vată. N-aveam niciun echilibru. Și cea mai grea a fost să urc și să cobor scările.” „Am dat telefoane ca să mă laud” Însă perioada de imobilitate a trecut, iar pe cerul lui Bogdan apărea din nou lumina. Fără să-i spună, un prieten l-a înscris cu un tablou la un târg internațional de artă din Oxford. „M-am trezit că lucrarea mea era pe coverul site-ului târgului, ca exemplu de promovare. Dar ca să particip aveam nevoie de aproape 5.000 de euro. Nu știam de unde să-i iau.” Dar Cerul (de data asta
Gurudev Sri Sri Ravi Shankar – Omul care a adus pacea în Columbia, în închisori și în mintea a 800 de milioane de oameni, vine la București
Gurudev Sri Sri Ravi Shankar, omul care a inspirat 800 de milioane de oameni din întreaga lumea cu viziunea sa simplă, dar profundă, omul care vrea să construiască o societate fără stres și fără violență. vine pentru prima oară la București, între 10 și 12 iunie. Misiunea lui Gurudev Sri Sri Ravi Shankar a început într-un mic sat din sudul Indiei, iar acum este la un nivel global. O tehnică revoluționară de respirație Unul dintre cele mai importante daruri pe care Gurudev le-a oferit lumii este tehnica de meditație SKY Breath Meditation, cunoscută și sub numele de Sudarshan Kriya. Această metodă unică de respirație îi ajută pe practicanți să găsească pacea și claritatea interioară. Subiect al peste 100 de studii independente recenzate de specialiști – inclusiv cercetări realizate la Stanford și Yale – SKY s-a dovedit eficientă în reducerea anxietății, impulsivității, stresului și depresiei, îmbunătățind totodată funcția cognitivă și calitatea somnului. Rețea globală de voluntari și acțiune socială Transformarea personală generată de programele sale i-a determinat pe mulți participanți să devină agenți activi ai schimbării sociale. Rețeaua de voluntari, care numără acum peste un milion de membri, a contribuit la sprijinirea veteranilor de război și a familiilor acestora, la reducerea violenței în școli, la combaterea dependenței de opioide și la restaurarea a 70 de râuri afectate de degradare ecologică. De asemenea, programul a abordat criza sinuciderilor în rândul agricultorilor din India și a oferit sprijin refugiaților afectați de dezastre și conflicte armate. Mediator în conflicte internaționale Implicarea lui Gurudev în procesele de pace depășește granițele spiritualului. În Columbia, a contribuit la coordonarea unui armistițiu care a condus la semnarea acordurilor de pace din 2016, punând capăt unui conflict de cinci decenii dintre guvern și gruparea FARC. Rezultate similare au fost obținute în zonele afectate de mișcarea Naxalită din India, dar și în Ayodhya, unde a jucat un rol esențial în soluționarea pașnică a unui conflict religios cu rădăcini de secole. Cultura unității Prin seria de evenimente World Culture Festival, desfășurate la Washington DC, New Delhi, Berlin și Bangalore, Gurudev a reunit peste șapte milioane de participanți, promovând dialogul intercultural și coexistența pașnică. Gurudev este, de asemenea, autorul bestsellerului național Notes for the Journey Within și a format 27.000 de traineri la nivel mondial, continuând să inspire o comunitate globală de 15 milioane de urmăritori pe platformele de socializare.
Dua Lipa și Callum Turner s-au căsătorit la Londra. Cei doi pregătesc o petrecere de trei zile în Sicilia
Cântăreața Dua Lipa și actorul Callum Turner s-au căsătorit în acest weekend la Londra, potrivit publicațiilor britanice The Sun și Daily Mail. Presa din Marea Britanie scrie că cei doi pregătesc acum și o petrecere fastuoasă de trei zile în Sicilia. Cei doi și-au spus jurămintele într-o ceremonie civilă restrânsă, organizată la oficiul de stare civilă Old Marylebone din centrul Londrei. În același loc s-a căsătorit și fostul membru Beatles, Sir Paul McCartney, în anul 2011. Tabloidele britanice au publicat imagini cu Dua Lipa și Callum Turner ieșind împreună din primărie, ținându-se de mână. Dua Lipa, în vârstă de 30 de ani, a purtat o pălărie albă amplă și un costum Schiaparelli Couture, potrivit British Vogue. Actorul Callum Turner, în vârstă de 36 de ani, a ales să se îmbrace într-un costum bleumarin. Potrivit The Sun, după ceremonia de la Londra, cei doi vor organiza la finalul acestei săptămâni o a doua nuntă și o petrecere luxoasă de trei zile în Sicilia. Reprezentanții celor doi nu au oferit comentarii oficiale pentru AFP. Dua Lipa și Callum Turner formează un cuplu din ianuarie 2024. Artista și-a confirmat logodna într-un interviu acordat revistei British Vogue în iunie 2025. „Această decizie de a îmbătrâni împreună, de a ne imagina o viață împreună și, nu știu, de a fi cei mai buni prieteni pentru totdeauna – este un sentiment cu adevărat special”, declara atunci cântăreața. Născută la Londra, Dua Lipa este fiica unor imigranți kosovari și a devenit celebră după lansarea hitului „Be The One” în 2016. Ulterior, artista a lansat mai multe piese de succes și continuă să susțină concerte pe marile stadioane din lume.
Legi bizare într-o țară plină de români. Unde au fost interzise moartea, castelele de nisip și lătratul câinilor
Câteva legi bizare se aplică în Spania o țară plină de români, dar și de turiști. Experții avertizează că în unele zone există câteva legi ciudate care pot să dea bătăi de cap celor care nu le cunosc, inclusiv turiștilor. Potrivit Expres, într-un oraș este interzis decesul, în altul câinii nu au voie să latre, iar într-o regiune nu pot fi construite castele de nisip. Orașul în care moartea este ilegală În 1999, primarul orașului Lanjarón din Andaluzia, a interzis moartea prin lege. A fost vorba despre un protest al primarului nemulțumit de faptul că în cimitirul localității nu mai erau locuri, iar guvernul regional ignora cererile pentru construirea unui alt cimitir. Primarul a emis decretul ordonând locuitorilor să aibă grijă de sănătatea lor și să rămână în viață până când va putea fi construit un nou cimitir. Strategia a funcționat perfect. Legea bizară a atras atenția presei internaționale, făcându-i de rușine pe politicienii regionali și forțându-i să aprobe în fondurile pentru un nou cimitir. Nimeni nu a fost vreodată urmărit penal pentru că a murit! Castelele de nisip te pot băga în bucluc În unele părți ale Spaniei, construirea de castele de nisip pot aduce amenzi. Restricția provine de la un constructor care a importat tone de nisip pentru a ridica o fortăreață medievală pe plajă. Pentru a preveni perturbări similare, municipalitățile, inclusiv cele de pe insula Tenerife, au interzis complet structurile de nisip. De-a lungul Costa Blanca acestea sunt acceptate doar dacă se folosește nisipul de pe plajă și la final solul este nivelat. Uneori autoritățile locale explică faptul că nu au nicio intenție de a penaliza familiile care construiesc castele de nisip pentru copii,. Totuși, reglementările ample rămân în vigoare. Amendă de sute de euro pentru un mop prost așezat În anumite părți din Castilla-La Mancha, Spania, depozitarea unui mop pe balcon poate atrage o amendă consistentă de 750 de euro. Reglementările locale interzic și uscarea hainelor dacă acestea sunt vizibile din spațiul public. Regulile stricte sunt concepute pentru a menține estetica vizuală. Orașul care a interzis câinii care latră Câinilor din Villanueva de la Torre le este interzis prin lege să latre între orele 14:00 și 16:00, precum și pe parcursul nopții. Modul în care orașul aplică regula rămâne un mister. Jocul popular interzis în cafenele Orașul Sevilla a interzis jocurile de domino în aer liber în cafenele, deoarece zgomotul plăcilor încalcă legile locale privind zgomotul. Orașul interzice, de asemenea, rostogolirea butoaielor pe stradă și staționarea lângă terasele restaurantelor. Încălcarea acestor reguli poate duce la amenzi usturătoare, începând de la 300 de euro. Dansul la domiciliu, interzis în capitală Conform reglementărilor municipale privind zgomotul din Madrid, Mojácar și Ciudad Real, locuitorilor le este strict interzis să alerge, să patineze sau să danseze step în interiorul clădirilor de apartamente. Regulile vizează vibrațiile repetitive, cu impact puternic, care se propagă ușor prin podele. Orașul în care dormitul în mașină este ilegal Conform reglementărilor stricte de ordine publică din Bilbao, este ilegal să dormi în interiorul oricărui vehicul – inclusiv mașini, autoutilitare și rulote – precum și pe bănci publice sau în corturi. Ordonanța municipală tratează dormitul în mașină și pe străzi ca o încălcare a utilizării spațiului public. În plus sunt interzise prin lege băile în fântânile decorative, dar și spălatul hainelor în public.
Concertul lui Kanye West din Italia, anulat din motive de siguranță. Autoritățile au invocat riscul unor probleme de ordine publică
Concertul pe care Kanye West trebuia să îl susțină în Italia a fost anulat de autorități din cauza „problemelor de ordine publică și siguranță”, potrivit The Guardian. Rapperul american, în vârstă de 48 de ani, care și-a schimbat oficial numele în Ye în 2021, urma să cânte pe 18 iulie la festivalul Pulse of Gaia, organizat la RCF Arena din Reggio Emilia. Totuși, prefectul orașului, Salvatore Angieri, a decis oprirea evenimentului după apariția unor „îngrijorări” exprimate de comunitatea evreiască locală în legătură cu declarațiile antisemite făcute anterior de artist. În plus, un alt concert programat pe 17 iulie, susținut de Travis Scott în cadrul festivalului Hellwatt, a fost și el anulat, din motiv că cele două evenimente urmau să aibă loc în zile consecutive. Travis Scott s-a confruntat în trecut cu multe critici după tragedia de la festivalul Astroworld din Houston, Texas, din 2021, unde 10 persoane cu vârste între nouă și 27 de ani și-au pierdut viața după ce mulțimea s-a îmbulzit spre scenă. Potrivit unei declarații oficiale emise de autoritățile din Reggio Emilia după o ședință dedicată analizării concertelor, decizia a fost luată din motive de securitate și ordine publică. În aprilie, și concertul lui Kanye West programat la Marsilia, în Franța, a fost amânat după ce artistului i-a fost refuzată viza pentru Marea Britanie. Din acest motiv, au fost anulate și aparițiile sale ca headliner la festivalul Wireless din Londra, din cauza reacțiilor negative provocate de comentariile sale antisemite. În ultimii ani, West a fost implicat în numeroase controverse. Artistul a lansat în 2025 melodia „Heil Hitler”, a promovat pe site-ul său un tricou cu svastică și a fost criticat pentru mai multe postări antisemite și pentru declarația în care spunea că sclavia a fost „o alegere”. În ianuarie, Kanye West a publicat o reclamă pe o pagină întreagă în Wall Street Journal pentru a-și cere scuze public. Mesajul, intitulat „Celor pe care i-am rănit”, includea declarația: „Nu sunt nazist sau antisemit. Îi iubesc pe evrei.” Artistul a mai spus că tulburarea sa bipolară l-a făcut să aibă un „comportament psihotic, paranoic și impulsiv, care mi-a distrus viața”. Kanye West are în palmares trei single-uri și trei albume ajunse pe locul 1 în Marea Britanie și este cunoscut pentru piese precum Black Skinhead, Gold Digger și Stronger. Travis Scott, la rândul său, a avut cinci single-uri în top 10 britanic și un album numărul unu, Utopia.
Marilyn Monroe la 100 de ani / Radiografia toracică, scrisori și rochia Happy birthday, mr. President – scoase la licitație, iar sumele se anunță amețitoare
100 de ani se împlinesc pe 1 Iunie de la nașterea lui Marylin Monroe și, pentru că tot ce e legat de ea vinde, casele de licitații și-au anunțat deja intențiile. Marylin Monroe avea 36 de ani când a murit și a lăsat în urma ei un mister care nu s-a stins nici până astăzi. Și dovada cea mai concretă a acestui fapt nu vine dintr-un film, dintr-o expoziție sau dintr-o carte, vine din sălile de licitații, unde obiectele care i-au aparținut ajung să valoreze averi. Iar centenarul nașterii sale a declanșat și un fenomen: „vara lui Marilyn”, adică expoziții, proiecții de film, o carte oficială de aniversare și două licitații majore, organizate simultan de cele mai importante case de profil din lume. Pentru că, da, tot ce e legat de Monroe vinde. Două case de licitații, sute de obiecte, milioane de dolari Heritage Auctions a scos la licitație o colecție de artefacte personale ale actriței – scrisori de mână, fotografii, îmbrăcăminte, opere de artă și accesorii. Obiectele acoperă o perioadă de aproximativ șapte ani, între 1955 și 1962, și sunt descrise ca un arhivă care „spune povestea vieții lui Monroe în propriile ei cuvinte și în cuvintele celor mai apropiați de ea în ultimii șapte ani din viața sa.” „Marilyn Monroe rămâne una dintre cele mai durabile și influente figuri din cultura populară americană, o prezență care a modelat generații și continuă să ne captiveze și astăzi”, spune Joe Maddalena, vicepreședinte executiv la Heritage Auctions. „Aceasta nu este pur și simplu o colecție de artefacte familiare, ci o arhivă remarcabilă de materiale primare care oferă o perspectivă proaspătă asupra lumii sale interioare.” Julien’s Auctions, casa care a gestionat de-a lungul deceniilor unele dintre cele mai iconice piese Monroe – inclusiv rochia „Happy Birthday, Mr. President” – organizează și ea licitația „100 Years of Marilyn”, programată pentru 4 iunie 2026 în inima Hollywood-ului. Împreună, cele două licitații prezintă peste 190 de obiecte legate de actriță, de la rochii de seară, scrisori personale și scenarii de film, până la machiaj folosit, documente medicale și obiecte din locuința sa. Scrisorile și o altă Marilyn Cel mai tulburător lot al licitației Heritage nu vine din lumea glamourului, ci din viața privată a actriței. Printre obiectele cele mai surprinzătoare se numără documente niciodată văzute public, care aruncă lumină asupra lumii interioare a lui Monroe – explorând relațiile sale romantice, temerile legate de o sarcină pierdută și reflecțiile sale asupra mortalității. Licitația include și trei scrisori niciodată văzute, scrise de psihiatrul lui Monroe, Ralph Greenson, care conțin o relatare detaliată a zilei care a precedat moartea actriței. Prețul de pornire pentru acest lot: 50.000 de dolari. O altă scrisoare a lui Monroe – denumită „Straits of Dire” – pornește de la 20.000 de dolari. La baza colecției de la Heritage se află o arhivă provenită din colecția lui Norman și Hedda Rosten, prieteni apropiați și confidenți ai lui Monroe. S-au cunoscut printr-un prieten comun în 1955 și au împărțit șapte ani intensi împreună. Scrisorile din această colecție citesc ca niște pagini de jurnal – o Marilyn nefiltrată, vulnerabilă, departe de imaginea publică. Radiografiile – lotul care a șocat lumea Dincolo de scrisori și haine, licitația „100 Years of Marilyn” de la Julien’s a stârnit o controversă aparte. La vânzare au mers și radiografiile private ale actriței – imagini ale toracelui și pelvisului, realizate în 1954 de ginecologul Dr. Leon Krohn la spitalul Cedars of Lebanon din Hollywood. Documentele poartă numele Marilyn DiMaggio, deoarece actrița era atunci căsătorită cu legendarul jucător de baseball Joe DiMaggio. Tot din același pachet fac parte radiografiile intestinului gros și stomacului din 1952, comandate de cardiologul actriței, Dr. Myron Prinzmetal. Problemele de sănătate – în special endometrioza și sarcinile pierdute – au urmărit-o pe Monroe toată viața. Fiecare radiografie pornește de la aproximativ 2.000 de dolari, dar ofertanții au ridicat deja sumele semnificativ. Geanta de 200.000 de dolari și machiajul din ultimul film Julien’s estimează că o geantă de seară aurie care i-a aparținut actriței ar putea atinge 200.000 de dolari. Tot în licitație intră și un fragment de faianță din baia lui Monroe de pe Fifth Helena Drive din Los Angeles – ultima sa locuință – pentru care există deja o ofertă de 1.000 de dolari. Printre alte obiecte notabile se numără o rochie de seară din mătase ivoire semnată Jeanne Lanvin din anii ’50, scenariul adnotat al filmului neterminat „Something’s Got to Give”, contractul din 1949 cu agenția William Morris, carnetul de membru al Sindicatului Actorilor din 1956 și un bilet de la farmacia Schwab’s legat de șederea sa la Beverly Hills Hotel. De la licitație nu lipsesc nici rujul Max Factor folosit în timpul filmărilor la „Something’s Got to Give” și o rimel Helena Rubinstein din jurul anului 1962 – ultimele obiecte de machiaj ale actriței. „O descoperire, nu o vânzare” Brian Chanes, director senior la Heritage Auctions, a subliniat caracterul unic al colecției: „Marilyn este pur și simplu o icoană. Oamenii o adoră și astăzi. Acest material nu a mai fost cumpărat și vândut de-a lungul deceniilor. Este o descoperire.” Când ești divă în imaginarul colectiv la 100 de ani de la nașterea ta Și este, în egală măsură, o oglindă a timpului nostru: la 100 de ani de la nașterea ei, Marilyn Monroe nu este mai puțin prezentă în imaginarul colectiv decât era în 1962. Fascinația nu s-a stins, s-a transformat. Din mit în arhivă, din icoană în lot de licitație. Și lumea continuă să plătească, cu generozitate, pentru orice fărâmă din viața celei care a înțeles, mai bine decât oricine, că a fi văzută înseamnă a exista.