De ce aplicațiile pentru detox digital nu funcționează pe termen lung
Industria „detoxului digital” crește rapid și include aplicații, dispozitive și chiar vacanțe fără internet. Totuși, rezultatele pe termen lung sunt încă discutabile, arată Il Post. Conceptul a evoluat de la celebra idee că „există o aplicație pentru orice”. Astăzi există aplicații special create pentru a limita utilizarea altor aplicații. Piața detoxului digital este estimată la aproximativ 2,3 miliarde de euro. Pe lângă aplicații, utilizatorii pot apela la soluții extreme. Printre acestea se numără telefoanele simple fără internet sau chiar cutii speciale care blochează accesul la smartphone pentru o perioadă stabilită. De ce este atât de greu să renunți la smartphone Problema nu ține doar de obișnuință sau comoditate. Specialiștii spun că multe aplicații sunt concepute să creeze dependență. Mecanismele de recompensă, notificările constante și scroll-ul infinit sunt gândite pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp. În acest context, reducerea utilizării devine o luptă dificilă. Cercetările recente indică beneficii clare ale reducerii timpului petrecut online. Într-un studiu amplu, participanții care au limitat accesul la internet timp de două săptămâni și-au redus aproape la jumătate timpul online. Rezultatele au inclus o scădere a anxietății și simptomelor depresive, dar și îmbunătățiri ale atenției și memoriei. Chiar și pauzele scurte au avut efecte pozitive. Paradoxul detoxului digital Deși ideea este populară, inclusiv pe rețelele sociale, există o contradicție evidentă. Mulți oameni vor să reducă utilizarea telefonului, dar în același timp depind de el pentru muncă, comunicare și viața socială. Renunțarea completă nu este realistă pentru majoritatea utilizatorilor.Specialiștii avertizează că soluțiile individuale au limite clare. Aplicațiile care blochează accesul sau oferă mesaje motivaționale pot fi ușor ocolite. În plus, utilizatorii tind să revină la vechile obiceiuri după perioade scurte de pauză. Problema este mai profundă și ține de modul în care tehnologia este integrată în viața de zi cu zi. Unele comunități au început să testeze abordări diferite. În anumite orașe, autoritățile încurajează reguli comune, precum limitarea utilizării smartphone-ului seara sau activități offline în comunitate. Experții spun că astfel de soluții ar putea avea efecte mai durabile decât aplicațiile individuale. Între autocontrol și „falsa soluție” Conceptul de detox digital este adesea prezentat ca o problemă de voință personală. Totuși, cercetătorii susțin că acest lucru ignoră factorii structurali. Platformele sunt concepute pentru a capta atenția, iar utilizatorii sunt expuși constant la stimuli. În acest context, aplicațiile care promit controlul pot crea doar iluzia rezolvării problemei. În final, reducerea dependenței de smartphone nu ține doar de instrumente, ci de schimbări mai profunde în comportament și în modul în care tehnologia este folosită zilnic.
Un bărbat a construit un minisubmarin pentru papagalul său. Este primul papagal care face snorkeling
Un bărbat a construit un minisubmarin astfel încât papagalul său să poată experimenta viața sub apă, potrivit Futurism. Este vorba despre Steven Lawyer, proprietarul unui papagal de șase ani pe nume Bebe. Experimentul a avut loc în Bahamas, iar papagalul a intrat voluntar în minisubarin. Omul a filmat scena și ulterior a publicat filmarea care a devenit virală. „Ne place să facem snorkeling, iar lui îi place să facă tot ce facem noi cu noi. Așa că m-am gândit hai să găsim o modalitate să-l lăsăm să facă snorkeling cu noi”, a declarat Lawyer pentru WBNS. Submarinul a fost făcut manual dintr-o butelie de aer pentru paintball, un contor de oxigen și greutăți de plumb. Supranumit „Bebosphere”, tubul i-a permis papagalului verde să se scufunde până la aproximativ un metru sub suprafață apei, în apropierea recifului. Papagalul a rămas calm pe tot parcursul încercării. „Îmi cunosc pasărea, știu cum arată când este nervoasă. Papagalul este intrigat, a intrat voluntar în tub”, a declarat Lawyer Pe lângă explorarea lumii subacvatice, Bebe l-a însoțit pe Lawyer în 15 sărituri cu parașuta. Atunci a fost folosit un recipient transparent, atașat de costumul proprietarului. Parrot exploring underwater in a mini submarine😳 📹bebebirdparrot pic.twitter.com/RFtgw3P0xJ — Interesting World (@_fluxfeeds) April 5, 2026
Gesturi obscene la adresa premierului israelian în timpul unei emisiuni live din Spania
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost salutat cu degetul mijlociu în timpul unei transmisiuni în direct din Spania, potrivit Clash Report. Rând pe rând, trei femei și doi bărbați au urcat pe scena emisiunii râzând și făcând gesturi obscene. Scena a apărut în urma remarcilor lui Netanyahu la adresa Spaniei. Premierul israelian a scris vineri X că „Israelul nu va tăcea în fața celor care ne atacă” și a instruit îndepărtarea reprezentanților Spaniei din centrul de coordonare din Kiryat Gat după ce țara a ales „să se opună” Israelului. El a susținut că Spania i-a „defăimat” pe militarii israelieni, „cea mai morală armată din lume”. În schimb, Guvernul spaniol a calificat joi drept „false și calomnioase” comentariile făcute de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu la adresa Spaniei și a subliniat că „poporul spaniol este prieten al poporului Israelului și al poporului Palestinei”. Într-un comunicat, guvernul a reiterat faptul că a condamnat „ „atacul atroce comis pe 7 octombrie de gruparea teroristă Hamas” și că a cerut „din prima zi eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor”. Guvernul spaniol a mai spus că „având aceeași determinare” a solicitt „încetarea imediată a violenței nesfârșite din Gaza”.
Integrity a aterizat cu succes în Oceanul Pacific. NASA: Amerizare direct la țintă
După ce a străbătut atmosfera terestră, capsula Orion a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific, în largul coastei orașului San Diego, potrivit Sky News. NASA se aștepta ca Orion să atingă viteze de până la 38.365 km/h la reintrarea în atmosfera Pământului. Capsula a lansat aproape o duzină de parașute pentru a-și ușura coborârea, încetinind în siguranță nava spațială de 21.000 de livre de la viteze mari la aproximativ 32.187 de km/h pentru aterizare. După aterizare, cei patru astronauți din capsulă au așteptat intervenția navelor de recuperare din Oceanul Pacific, dar și stabilirea comunicării prin satelit cu NASA. NASA a oferit câteva cuvinte de laudă Agenția spațială a SUA a numit aterizarea capsulei drept: „Amerizare perfectă, chiar în centrul țintei” (n.r. trad – perfect bullseye splashdown). Comandantul Reid Wiseman a comunicat, de asemenea, centrului de control al misiunii că toți cei patru membri ai echipajului se află într-o stare excelentă după întoarcerea pe Pământ. După ce au rezolvat câteva probleme legate de telefonul prin satelit, controlorii misiunii au dat undă verde pentru oprirea capsulei Orion. Echipele de recuperare din zona locului de amerizare s-au asigurat că zona a fost liberă de resturi, înainte de a începe pregătirile pentru deschiderea trapei și recuperarea celor patru astronauți din interior. În jurul orei 4:24, platforma gonflabilă numită „verandă”, a fost conectată la „gulerul gonflabil de stabilizare”, instalat în jurul capsulei Orion. În acest timp, elicopterele așteptau în proximitatea capsulei, la o înălțime de 12, 19 metri. Când astronauții au ieșit din capsula Orion, aceștia au pășit, pe rând, pe o platformă gonflabilă numită „verandă”. Aceasta a fost desfășurată în fața capsulei și a avut rolul de a-i ajuta pe astronauți să își să-și recâștige echilibrul pe mare și să se obișnuiască din nou cu forța gravitațională a Pământului. Astronauții au ieșit afară din capsulă, pentru prima dată în peste 9 zile ale misiunii lor în spațiu În jurul orei 4:35, cei patru astronauți au ieșit în siguranță pe „verandă”. Christina Koch a fost prima, urmată de Victor Glover și apoi de Jeremy Hansen, ultimul dintre ei fiind comandantul Reid Wiseman. Scafandrii Marinei și personalul medical au avut ocazia să examineze echipajul înainte ca aceștia să fie ridicați, unul câte unul, în elicoptere. După ce aceștia au ajuns pe verandă, ea a fost repoziționată la aproximativ 91 de metri de capsulă, astfel încât membrii echipajului să poată fi ridicați, individual, în siguranță în elicoptere și transportați la USS John P. Murtha, nava Marinei SUA care a așteptat în apropiere, potrivit NBC News. În jurul orei 5:00, aceștia elicopterele în care se aflau cei patru astronauți au ajuns succes pe nava USS John P. Murtha, acolo unde aceștia s-au reîntâlnit, s-au îmbrățișat, iar apoi s-au îndreptat, pe rând, spre echipajele medicale pentru a fi supuși evaluării. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a fost prezent pe puntea de zbor și a salutat pe fiecare astronaut în parte. Echipajele vor lucra în următoarele cinci-șase ore pentru a scoate din apă capsula Orion, astfel încât NASA să poată efectua o evaluare completă a navei spațiale și a scutului său termic. Sărbătoare la Centrul de Control În tot acest timp, la Centrul de Control al misiunii toți controlorii de zbor implicați în misiunea Artemis II s-au reunit pentru a sărbători întoarcerea cu succes a celor patru astronauți. „Aceasta amintește de scena de după ultima misiune a navetei spațiale STS-135”, a declarat comentatorul NASA Rob Navias. „Totuși, aceea a fost sfârșitul unui program. Aceasta este doar începutul unui program”. NASA: „Un cadou pentru lume” Amit Kshatriya, administratorul adjunct al NASA, a declarat că misiunea Artemis II a reprezentat un „pas important” către o aselenizare în următorii ani. „Cred că drumul către suprafața Lunii este acum deschis”, a spus el. „Acesta a fost un test incredibil pentru o mașinărie incredibilă.” El a comentat, de asemenea, asupra semnificației culturale a misiunii și asupra impactului său global. „Cred că acesta a fost un cadou pentru lume”, a spus el. Capsula trebuie recuperată din largul oceanului Lili Villarreal, directoarea operațiunilor de aterizare și recuperare ale misiunii Artemis II a precizat că Orion trebuie recuperată din larg, dar a precizat că se simte entuziasmată și ușurată de succesul misiunii, dar și de faptul că cei patru astronauți sunt bine. „Mai trebuie să aducem capsula pe puntea de acces a navei, dar faptul că echipajul se află acum aici, pe navă și în infirmerie, reprezintă o etapă importantă. Știi, echipa noastră s-a pregătit și a muncit din greu, iar eu sunt foarte mândru de fiecare dintre ei. Totul a decurs foarte bine, exact cum era planificat. (…) Nu aș fi reușit fără echipa mea și, bineînțeles, fără sprijinul deplin al armatei americane. O să fie multe felicitări când vom recupera capsula, și sunt foarte bucuroasă că echipajul se simte bine”, a declarat Lili Villarreal. Aceasta a precizat că astronauții erau deja ridicați de pe scaune când au așteptat ca echipajele de recuperare să deschidă trapa. „Când am deschis trapa, ei erau deja ridicați de pe scaune, se distrau de minune, așteptând să deschidem trapa. Am deschis trapa și, bineînțeles, am efectuat prima evaluare medicală, iar toți se simțeau foarte bine. Și se distrau de minune cu echipa medicală care se afla în interiorul capsulei. Cred că toți își făceau selfie-uri cu telefoanele pe care le aveau, probabil vorbind despre ceea ce au văzut. Și erau zâmbete peste tot”, a declarat Lili Virrael. Aterizarea capsulei Orion în Oceanul Pacific pune capăt misiunii Artemis II de survol în partea îndepărtată a Lunii, începută în 1 aprilie, în cadrul căreia, cei patru astronauți, Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen, au avut prilejul de a fi primii oameni care – în peste jumătate de secol de la ultima misiune Apollo – explorează spațiul îndepărtat. Cei patru au parcurs 406.771 de kilometri de la Pământ în cadrul misiunii Artemis II, mai departe decât oricine în istorie.
De ce se ciocnesc ouăle roșii de Paște și ce simbolizează acest obicei vechi
Ouăle roșii sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sărbătorii Paștelui, alături de pască și alte preparate tradiționale. În mod obișnuit, acestea se pregătesc în Joia Mare, zi despre care există credința că ouăle vopsite atunci nu se strică tot anul, ba chiar rezistă foarte mult timp fără să se altereze. Obiceiul vopsirii ouălor înainte de Paște este explicat prin mai multe legende creștine care leagă acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Una dintre cele mai răspândite povești spune că Maica Domnului a venit la locul răstignirii cu un coș de ouă, pe care l-a așezat sub cruce. În acel moment, ouăle s-au înroșit de la sângele vărsat de Mântuitor pentru mântuirea lumii. O altă legendă arată că, atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii în clipa în care l-au atins. De asemenea, o altă istorisire spune că, după răstignire, fariseii au organizat un ospăț, iar unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Imediat, pe loc, ouăle s-au înroșit, iar cocoșul a început să bată din aripi, semn al miracolului. De ce facem ouăle colorate Tradiția oferirii ouălor colorate este însă mult mai veche decât creștinismul. Cu secole înainte de Hristos, oamenii ofereau ouă decorate la marile sărbători, în special la cele care marcau reînnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vieții, al regenerării și al continuității. În credința creștină, el îl reprezintă pe Creator și ideea de renaștere, fiind asociat cu Învierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coajă și începe o nouă viață. Culoarea roșie are o semnificație profundă. Ea simbolizează sângele lui Iisus Hristos vărsat pe cruce, dar și focul, care are rol purificator. În prezent, ouăle nu sunt vopsite doar în roșu, ci și în alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primăverii. În unele cazuri, ouăle sunt colorate și în negru, culoare care amintește de suferința lui Hristos. În anumite zone din țară, mai ales în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, care a devenit o adevărată formă de artă populară. Meșterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natură sau din simboluri religioase. Aceste ouă sunt numite și „ouă muncite”, fiindcă realizarea lor necesită răbdare și multă atenție. Modelele folosite includ motive geometrice, plante, animale sau simboluri astrale. Pe ouă apar desene precum frunze, brazi, flori, spice de grâu, pești, coarne de cerb, steaua magilor sau crucea. De asemenea, unele modele sunt inspirate din motivele tradiționale de pe hainele populare. De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru că fiecare are o semnificație diferită. Roșul simbolizează dragostea, focul și viața, negrul reprezintă eternitatea și suferința, galbenul sugerează lumina și bogăția recoltelor, verdele indică natura și speranța, iar albastrul este asociat cu sănătatea și cerul senin. Ouăle pot fi fierte sau golite de conținut și decorate ulterior, inclusiv cu mărgele sau vopsele speciale. În unele regiuni, se realizează și ouă decorative din lemn sau lut. Ciocnitul ouălor Ciocnitul ouălor este un moment important al sărbătorii. După slujba de Înviere, oamenii se adună la masă și respectă un ritual bine stabilit. De obicei, cel mai în vârstă bărbat începe, lovind oul său de oul altei persoane și spunând: „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul este: „Adevărat a Înviat!”. Oul care se sparge este oferit celui care l-a ciocnit. În Transilvania, există obiceiul ca, la începutul mesei, capul familiei să ia un ou sfințit la slujba de Înviere, să îl curețe și să îl împartă tuturor celor prezenți, ca un gest cu valoare simbolică și religioasă. Cojile ouălor nu sunt aruncate la întâmplare. În unele locuri, acestea sunt aruncate pe pământ, pentru a ajuta fertilitatea solului, iar în alte zone sunt aruncate în ape curgătoare, ca semn pentru cei plecați că a sosit Paștele. Din punct de vedere spiritual, ciocnitul ouălor simbolizează jertfa și Învierea lui Iisus Hristos și este permis doar în perioada dintre Paște și Înălțare. Obiceiul vopsirii ouălor are rădăcini și în primele comunități creștine din Mesopotamia. Acolo, ouăle erau colorate în roșu pentru a simboliza sângele lui Hristos. În timp, tradiția s-a extins în bisericile ortodoxe, iar mai târziu a ajuns și în cele catolice și protestante din Europa. Primii misionari creștini au început să folosească și alte culori, fiecare cu o semnificație aparte. Galbenul simboliza lumina și Învierea, albastrul sugera iubirea divină, iar roșul rămânea legat de sacrificiul lui Hristos. Uneori, pe ouă erau pictate scene biblice, care erau oferite copiilor sau credincioșilor. Există și dovezi arheologice care arată că decorarea ouălor este mult mai veche decât creștinismul. În Africa, au fost descoperite fragmente de coajă de ou de struț decorate, vechi de mii de ani, dar originea exactă a acestor practici nu este cunoscută. Cu toate acestea, semnificația actuală a ouălor roșii rămâne strâns legată de sărbătoarea Învierii și de tradițiile creștine.
Alfie Kohn despre recompensele pentru copii: Zahărul este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Tot manipulare, tot lipsă de respect este
Alfie Kohn e autor și speaker pe teme de educație și parenting, cercetător independent și comentator al studiilor psihologice. El sintetizează lucrări de psihologie a motivației și le traduce într-un limbaj accesibil pentru publicul larg. Este una dintre vocile foarte importante din zona educației progresiste, cu o poziție destul de incomodă pentru sistemele tradiționale. Este autorul a peste 10 cărți despre educație și parenting, structural, jurnalist, cu o abordare cetrată pe copil, nu pe control. „Recompensa este o formă de control” Cea mai cunoscută lucrare a sa este „Pedepsit prin recompense”, unde înaintează ideea că recompensele (note, premii, stele) sunt tot a formă de control al copilului, care nu fac altceva decât să reducă motivația intrinsecă – copiii ajung să facă lucruri pentru recompense, nu pentru că le pasă sau pentru că înțeleg. Iată doar una dintre ideile ce contravin sistemului „tradițional” de educație, cu care Kohn este foarte critic. Kohn desființează, de asemenea, sistemul de note, testele standardizate, competițiile între elevi, despre care consideră că distrug cooperarea, iar accentul pe rezultate elimină procesul de învățare reală. „Dragostea înseamnă acceptare și ghidare” Dragostea, pentru Kohn, nu este condiționată de comportament, ci înseamnă acceptare și ghidare. Alfie Kohn propune implicarea copiilor în decizii, dialog în loc de autoritate rigidă, stimularea curiozității. Au existat voci care l-au așezat pe Kohn în categoria idealiștilor și l-au criticat pentru că, spun ele, minimizează rolul disciplinei. Mulți au spus că ideile sale nu pot fi aplicate în școala clasică, rigidă prin excelență. Pe 10 mai 2026 are loc la Sala Palatului, probabil, cel mai important eveniment de parenting al anului în România. Publicul are ocazia să asiste la conferința lui Alfie Kohn, alături de Dr. Shefali Tsabary, Neale Donald Walsch și de binecunoscutulu prof. univ. Dr. Dumitru Constantin Dulcan. Mai mult decât parenting Conferința se numește „Părinte conștient, copil împlinit” și e construită în jurul întrebărilor fundamentale: „Ce fel de adulți lăsăm lumii de mâine?”, „Ce fel de adulți alegem noi, astăzi, să fim?”. Nu este doar un eveniment de parenting, este o experiență în care orice părinte/educator/formator/profesor are șansa reală de a acumula informații esențiale pentru creșterea unui copil echilibrat. Am vorbit cu Alfie Kohn pe teme esențiale pentru societatea de astăzi: competiția, curiozitatea, motivația intrinsecă, relația dintre părinte și copil și nevoia de a regândi profund felul în care înțelegem educația. Prezentăm un scurt interviu, în avanpremiera conferinței „Părinte conștient, copil împlinit”. Mediafax: Un părinte poate citi lucrările dvs și poate spune: „Este diferit și vreau să aplic”, dar el însuși a fost crescut diferit. Are nevoie să-și „reconfigureze” propriul creier pentru a deveni un părinte mai bun pentru copilul său? Alfie Kohn: Da, dacă folosim „reconfigurare” într-un sens figurat și foarte larg. Înseamnă o regândire profundă. Și nu doar a tacticilor, ci și a obiectivelor, precum și a modului în care le corelăm. Înseamnă să înțelegem că „zahărul” este la fel de mult o metodă de control ca și biciul. Asta include și formele aparent dulci de control verbal, cum ar fi lauda: „Bravo, îmi place foarte mult cum faci.” În esență, tot manipulare este. Tot lipsă de respect este. Iar cercetările arată că nu doar că este ineficientă, ci chiar contraproductivă. Când voi veni la București, la Sala Palatului, pe 10 mai 2026 — și se va întâmpla — voi vorbi și despre faptul că, ori de câte ori vorbesc cu părinți sau profesori, îmi place să încep prin a întreba: „Care sunt obiectivele dumneavoastră pe termen lung pentru copilul sau copiii dumneavoastră?” Adresez aceeași întrebare profesorilor, referitor la elevii lor: „Cum ați dori să arate, peste ani, rezultatul formării lor?” Îi rog pe oameni să formuleze un cuvânt sau o expresie care să surprindă tipul de adult pe care și-l doresc să devină copiii lor. Și, oriunde în lume mă aflu, aud aproximativ aceeași listă de calități — aceleași descrieri ale obiectivelor pe termen lung. Rolul meu este să le spun părinților: „Spuneți că vă doriți aceste lucruri. Atunci de ce continuați să faceți opusul?” Pentru că există cercetări care arată că strategiile tradiționale pe care le folosiți — precum mita și amenințările — nu doar că nu vă ajută să atingeți propriile obiective pe termen lung pentru copiii dumneavoastră, dar nici măcar pe ale mele, care, de altfel, nici nu sunt relevante aici. „Multe școli nu te învață să înveți, ba chiar descurajează asta” Mediafax: Este adevărat. Și, din păcate, învățăm acest lucru din copilărie, din școală. Când pregăteam acest interviu, m-am gândit foarte mult la sistemul în care am fost educați noi, adulții de azi. Există două lucruri care au lipsit complet și aș vrea să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau dacă este doar o problemă specific românească: Nimeni nu mi-a explicat vreodată cum să învăț. Și nimeni nu mi-a explicat de ce este important să înveți, în general, în viață. Curiozitatea nu a fost niciodată discutată. Nimeni nu m-a învățat ce este curiozitatea. Alfie Kohn: Da. De fapt, majoritatea oamenilor spun că dorința de a cunoaște este ceva dezirabil. Însă realitatea este că multe școli nu doar că nu o cultivă, ci par să o descurajeze în mod activ. Dacă aș vrea să îi fac pe copii să-și piardă curiozitatea — dacă aș vrea să îi determin să renunțe la dorința lor naturală de a explora, de a înțelege, de a descoperi de ce un lucru nu a funcționat așa cum se așteptau — aș crea un sistem exact ca cel pe care îl avem adesea. Toți oamenii pornesc cu dorința de a da sens lumii, de a-și urma curiozitatea. Dar dacă aș vrea să distrug această dorință, aș organiza o clasă în care copiii — și poate chiar și profesorul — nu ar avea nicio autonomie, nicio posibilitate de a-și concepe propriile lecții. Întrebările copiilor despre lume nu ar conta, pentru că ar exista un curriculum fix, impus tuturor. Clasele ar fi supraaglomerate, ritmul ar fi grăbit, iar școala nu ar fi despre înțelegerea ideilor, ci despre memorarea unor informații pentru examen. Așa aș
Anna Wintour și Meryl Streep apar împreună pe coperta Vogue. Ce spune Wintour despre Miranda Priestly
După mai bine de 30 de ani la conducerea revistei Vogue, Anna Wintour a devenit nu doar un lider al industriei modei, ci și un simbol cultural. În noul număr al revistei, ea apare într-un pictorial realizat de celebra fotografă Annie Leibovitz, alături de Meryl Streep, cea care a interpretat personajul inspirat de reputația ei în filmul „The Devil Wears Prada”, transmite The Guardian. Personajul Miranda Priestly, editorul dur și exigent al unei reviste de modă fictive, este considerat de mult timp o versiune cinematografică a lui Wintour. Filmul din 2006, inspirat din romanul scris de Lauren Weisberger – fostă asistentă a lui Wintour – a devenit un fenomen cultural. „O mare onoare să fiu interpretată de Meryl Streep” Într-un interviu realizat de regizoarea Greta Gerwig, Wintour a spus că a considerat întotdeauna o onoare faptul că rolul inspirat de ea a fost jucat de Meryl Streep. „Este o mare onoare să fii interpretată de Meryl”, a declarat editorul Vogue. În același timp, ea a subliniat că personajul Miranda Priestly este mai degrabă o caricatură. El nu reflectă mai deloc propria sa personalitate. Wintour a vorbit și despre vârstă și experiență, spunând că acestea îi oferă mai mult echilibru și perspectivă asupra vieții și carierei. „Îmi place vârsta pe care o am. Mă simt la fel de vie și entuziasmată ca întotdeauna și îmi place să învăț de la copiii mei și de la echipele mele din întreaga lume”, a spus ea. „Nu aș putea face niciodată ce face ea” Întrebată dacă ar face schimb de roluri cu Meryl Streep, Wintour a răspuns cu umor că nu ar putea niciodată să fie actriță. „Nu am niciun talent. Nu pot cânta, nu pot dansa, nu pot juca. Nu pot găti și nici nu pot coase”, a spus ea. „The Devil Wears Prada”, lansat în 2006, spune povestea unei tinere jurnaliste care ajunge să lucreze pentru un editor exigent al unei reviste de modă. Filmul a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute titluri despre lumea modei. O continuare a producției, „The Devil Wears Prada 2”, urmează să fie lansată în cinematografe luna viitoare. O legătură de familie neașteptată Curios este că, potrivit unui raport genealogic realizat de compania Ancestry, Anna Wintour și Meryl Streep ar avea și o legătură de rudenie îndepărtată, fiind veri de gradul șase. Apariția celor două pe coperta Vogue marchează astfel o întâlnire simbolică între realitate și ficțiune, între figura reală care a inspirat personajul și actrița care l-a transformat într-unul dintre cele mai memorabile roluri din cinematografia recentă.
Kanye West, interzis în Marea Britanie înainte de concertul programat la festivalul Wireless
Autoritățile britanice au decis să îi refuze accesul în Marea Britanie lui Kanye West, care urma să fie cap de afiș la festivalul Wireless din Londra, programat pentru luna iulie. Rapperul solicitase intrarea în Marea Britanie prin intermediul unei autorizații electronice de călătorie, însă această permisiune i-a fost respinsă de guvernul de la Londra. Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului de Interne , prezența lui West „nu ar fi în interesul public”, notează Politico. Decizia a fost luată după reacții critice din partea oficialilor guvernamentali și a liderilor comunității evreiești, pe fondul istoricului artistului de declarații antisemite și mesaje considerate pro-naziste. Participarea sa la festival a atras critici din partea premierului Keir Starmer, care a declarat că este „profund îngrijorător” faptul că artistul a fost invitat „în ciuda declarațiilor sale antisemite anterioare și a elogierii nazismului”. În același timp, liderul Reform UK, Nigel Farage, s-a declarat împotriva interzicerii accesului în țară pe baza opiniilor exprimate, deși l-a calificat pe artist drept „odios”. „Ministerul de Interne i-a respins lui Ye autorizația electronică de călătorie. Prin urmare, Festivalul Wireless este anulat, iar banii vor fi rambursați tuturor deținătorilor de bilete”, a transmis organizatorul festivalului Wireless, citat de Sky News.
Rapperul Offset a fost împușcat în Florida. Artistul este în stare stabilă
Incidentul a avut loc în zona de valet a complexului Seminole Hard Rock din orașul Hollywood, Florida. Un purtător de cuvânt al rapperului a confirmat că Offset a fost rănit și se află sub supraveghere medicală într-un spital. Starea exactă a artistului nu a fost făcută publică, însă reprezentanții săi au precizat că situația este stabilă. Autoritățile locale nu au confirmat oficial identitatea victimei, mai arată AP. Poliția investighează incidentul Departamentul de Poliție Seminole a anunțat că o persoană a fost rănită luni seară în zona de acces pentru valet a complexului hotelier și de divertisment. Potrivit poliției, rănile nu sunt considerate a pune viața în pericol. Două persoane au fost reținute pentru audieri, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele incidentului. Poliția a precizat că zona este securizată și nu există un pericol pentru public. Rapper “Offset” (Cardi B’s ex-husband) was shot at the popular Seminole Hard Rock Casino in Hollywood, South Florida. Early reports say that he was shot in the leg and that he will be fine. pic.twitter.com/jNaamJYzTy — Anthony Brian Logan (ABL) 🇺🇸 (@ANTHONYBLOGAN) April 7, 2026 Offset, al cărui nume real este Kiari Kendrell Cephus, este cunoscut ca membru al grupului hip-hop Migos. Trupa a devenit una dintre cele mai influente din muzica rap în ultimul deceniu, câștigând popularitate cu hitul „Versace” lansat în 2013. Albumul „Culture”, lansat în 2018, a fost nominalizat la premiile Grammy pentru cel mai bun album rap. Tragedia din familia Migos Incidentul vine la câțiva ani după moartea rapperului Takeoff, vărul lui Offset și membru al grupului Migos. Takeoff a fost împușcat mortal în 2022 într-un incident petrecut în Houston. Offset a fost căsătorit cu rapperița Cardi B, cu care are trei copii. Cei doi s-au căsătorit în secret în 2017, la Atlanta. În 2024, Cardi B a anunțat că a depus actele de divorț. Ancheta privind incidentul din Florida este în desfășurare.
De ce sunt ouăle și iepurii simboluri ale Paștelui. Originea unor tradiții vechi de secole
Printre cele mai cunoscute simboluri ale Paștelui se numără ouăle și iepurii, elemente asociate în mod frecvent cu ideea de renaștere și fertilitate. Paștele este sărbătorit într-o zi de duminică deoarece, potrivit Evangheliilor, mormântul gol al lui Iisus a fost descoperit în ziua următoare sabatului. Data exactă a sărbătorii variază de la an la an. Calculul este stabilit în funcție de calendarul lunar: Paștele se sărbătorește în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Acest sistem de calcul este folosit de aproape 1.700 de ani, mai arată Il Post. Ouăle, simbol al vieții și al învierii Ouăle sunt unul dintre cele mai vechi simboluri asociate Paștelui. Primele comunități creștine le foloseau ca simbol religios, vopsindu-le în roșu pentru a aminti de sângele lui Hristos. Ouăle erau decorate cu cruci sau alte semne religioase. O legendă populară spune că Maria Magdalena i-ar fi arătat împăratului roman Tiberius un ou roșu atunci când a anunțat învierea lui Iisus. Tradiția ouălor vopsite s-a păstrat până astăzi în multe țări ortodoxe și din Europa de Est. Răspândirea tradiției ouălor pascale este legată și de regulile Postului Mare, perioada de aproximativ 40 de zile care precede Paștele. În trecut, credincioșilor li se interzicea consumul de carne și ouă în această perioadă. Cum găinile continuau să depună ouă, acestea erau fierte pentru a fi conservate. La finalul postului, ouăle erau decorate și consumate în timpul sărbătorilor. Apariția ouălor de ciocolată și asocierea iepurelui cu Paștele Versiunea modernă a ouălor de Paște, realizată din ciocolată, a apărut mult mai târziu. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, progresele în procesarea cacao au permis fabricarea ouălor de ciocolată goale, produse în matrițe. În 1875, compania britanică Cadbury a creat primul ou de ciocolată cu surpriză în interior. Câteva decenii mai târziu, a introdus și ouăle din ciocolată cu lapte, care au devenit cele mai populare. Iepurele este un alt simbol foarte cunoscut al sărbătorii, deși nu apare în Evanghelii și nu făcea parte din simbolistica primilor creștini. Legătura sa cu Paștele este asociată cel mai probabil cu tradiții precreștine legate de fertilitate și renașterea naturii. În Antichitate, iepurele era considerat un simbol al fertilității datorită capacității sale ridicate de reproducere și era asociat cu revenirea vieții după iarnă. Tradiția iepurașului de Paște În timp, simbolul iepurelui s-a suprapus peste celebrarea Paștelui, care are loc primăvara. În țările din nordul Europei și în Statele Unite s-a dezvoltat tradiția „iepurașului de Paște”, care aduce cadouri copiilor. În aceste țări este popular și jocul „vânătorii de ouă”. În joc, copiii trebuie să găsească ouă ascunse în grădini sau în case. Astăzi, ouăle și iepurele au devenit unele dintre cele mai recunoscute simboluri ale sărbătorii pascale, combinând tradiții religioase, obiceiuri populare și elemente culturale apărute de-a lungul secolelor.