O balenă cu cocoașă, eșuată pe țărmul Mării Baltice. Salvatorii încearcă să ghideze mamiferul în ape mai adânci

În cursul dimineții de marți, experții s-au adunat pe plaja Timmendorfer Strand din nordul Germaniei, pentru a găsi o cale de a scoate mamiferul de 10 metri lungime de pe țărm, după ce mareea înaltă de la miezul nopții nu a fost suficientă pentru ca animalul să poată înota liber, potrivit agenției de presă DPA, citată de Associated Press. Balena se află eșuată la mal încă de luni. Ieri, salvatorii au intervenit cu bărci gonflabile, dar și drone pentru ghidaj, însă eforturile lor s-au dovedit a fi fără succes. Cu toate acestea, animalul este încă în viață, respiră și scoate sunete. Ocazional, balena își ridică capul, potrivit declarațiilor date de expertul în conservare marină, Carsten Mannheimer, pentru dpa. Până în prezent, eforturile de salvare s-au dovedit a fi dificile Echipele de salvare au reușit inițial să întoarcă balena astfel încât capul acesteia să fie îndreptat spre apele mai adânci, în speranța că va putea găsi singură drumul înapoi, dar animalul s-a întors apoi la poziția inițială. Ambarcațiuni ale pazei de coastă și ale pompierilor au trecut pe lângă balenă, provocând valuri mari în speranța de a elibera animalul — dar fără succes, a relatat postul public german de televiziune NDR. Mamiferul, care cântărește câteva tone, nu a putut fi tras în ape adânci, pentru că acesta riscă să fie rănit în timpul intervenției, potrivit experților. „Dacă balena nu poate ieși de pe plajă, este o condamnare la moarte pentru animal”, a declarat Sven Biertümpfel, expert marin din partea ONG-ului pentru conservare marină Sea Shepherd, pentru postul de televiziune NDR. Acesta a adăugat că starea animalului se deteriorează pe oră ce trece. Mamiferul era prins într-o plasă de pescuit Experții marini cred că este vorba despre un mascul tânăr, pentru că aceștia, spre deosebire de femele, tind să migreze. Se crede și că acesta a fost văzut, în mai multe rânduri, în portul Wismar din estul Germaniei, în săptămânile recente. Nu este clar de ce balena a eșuat, dar salvatorii au găsit resturi ale unei plase de pescuit prinse în jurul corpului balenei. Aceștia au reușit să taie resturile de plasă. Între timp, poliția germană a izolat zona plajei cu garduri de șantier pentru a ține la distanță mulțimea numeroasă de curioși. „Este foarte important ca animalul să nu fie supus unui stres și mai mare”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Ulli Fritz Gerlach. Rămânând la distanță de locul incidentului, oamenii se plimbau pe plajă, emoționați de lupta balenei.
Cursuri de pregătire a grătarului la o universitate din China. După trei ani, cursanții devin specialiști în grătar

O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang. Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu. Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului. Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.
Viața ar putea călători în spațiu. Mostre de pe un asteroid au elementele constitutive ale ADN și ARN

În iunie 2019, o navă spațială japoneză numită Hayabusa2 a aterizat pe Ryugu, un asteroid de 900 de metri, aflat la aproximativ 295 de milioane de kilometri de Pământ, potrivit Futurism. Nava a colectat mostre care ulterior au fost transportate pe Pământ. De atunci, oamenii de știință au studiat cu atenție mostrele extrem de rare încercând să afle cum au evoluat elementele constitutive ale planetelor. Cele mai recente descoperiri, publicate în revista Nature Astronomy de o echipă de cercetători din Japonia, arată că Ryugu pare să conțină toate ingredientele necesare pentru a produce ADN-ul și ARN-ul care stau la baza vieții pe Pământ. Concluzia susține teoria conform căreia rocile spațiale rătăcitoare precum Ryugu ar fi putut aduce viața pe Pământ cu miliarde de ani în urmă. „Detectarea lor în Ryugu susține puternic omniprezența lor în sistemul solar”, a declarat Yasuhiro Oba, coautor și cercetător la Universitatea Hokkaido, pentru New Scientist. Oba și colegii săi au examinat mostre de suprafață și de subsol aduse de Hayabusa2. Totuși asta „nu înseamnă că viața a existat pe Ryugu”, au subliniat cercetătorii. Anul trecut, oamenii de știință de la NASA au dezvăluit că mostrele de praf colectate în 2020 de pe un asteroid numit Bennu conțineau și ele elementele constitutive ale vieții.
Cum au apărut Chuck Norris facts, glumele virale despre actor care au făcut istorie pe internet

Chuck Norris a devenit celebru în cultura populară datorită rolurilor din filmele de acțiune și arte marțiale, dar și prin serialul de televiziune „Walker, Texas Ranger”, difuzat în anii ’90. Personajele sale erau aproape întotdeauna bărbați duri, solitari și aproape invincibili. Această imagine a stat la baza unui fenomen viral care avea să apară mai târziu pe internet. Pentru o parte a publicului, amintirea actorului este legată de aceste producții. Pentru generațiile care au crescut odată cu internetul însă, Norris a devenit celebru dintr-un alt motiv: o serie aparent infinită de glume despre puterile sale supraomenești, mai scrie Il Post. Nașterea „Chuck Norris facts” La începutul anilor 2000, înainte ca rețelele sociale precum Facebook sau Twitter să devină dominante, internetul era deja un spațiu în care cultura meme începea să prindă contur. În 2005, un adolescent din statul New York, Ian Spector, a observat pe site-ul Something Awful o serie de glume despre actorul Vin Diesel. Inspirat de acestea, Spector a adunat câteva dintre glume și le-a publicat pe un site creat special pentru astfel de conținut. După ce pagina a devenit neașteptat de populară, el a lansat un sondaj prin care i-a întrebat pe vizitatori despre ce altă celebritate ar trebui să apară următoarele glume. Spector a început atunci să publice glume construite după același tipar, exagerând până la absurd imaginea actorului. Printre cele mai cunoscute exemple se numără afirmații precum: „Chuck Norris nu doarme, el așteaptă”, „Chuck Norris nu citește cărți, se uită la ele până când obține informațiile de care are nevoie” sau „Chuck Norris a numărat până la infinit… de două ori”. Fenomen viral global Glumele au devenit virale într-un timp foarte scurt, depășind rapid spațiul internetului. „Chuck Norris facts”, cum au ajuns să fie cunoscute în engleză, s-au răspândit nu doar în Statele Unite, ci și în multe alte țări. În Italia și în alte state europene, ele au circulat intens printre adolescenți, atât online, cât și în afara internetului. Ele erau scrise în caiete, pe forumuri sau în colecții tipărite de glume. Succesul a dus și la apariția unor volume dedicate acestor „adevăruri” despre Chuck Norris. Deși cărțile lui Ian Spector nu au fost traduse peste tot, în mai multe țări au apărut compilații locale inspirate din același fenomen. Întâlnirea neașteptată dintre creatorul meme-urilor și actor Succesul viral al glumelor a ajuns rapid și la Chuck Norris. Potrivit lui Ian Spector, acesta a fost contactat la un moment dat de Gena O’Kelley, soția actorului. Gena i-a transmis că Norris ar dori să-l cunoască. Cei doi s-au întâlnit ulterior într-o cameră de hotel dintr-un cazinou din statul Connecticut. Spector, care avea atunci mai puțin de 20 de ani, a mers acolo împreună cu tatăl său. Întâlnirea a fost, potrivit relatării sale, una cordială. Totuși, Norris ar fi sugerat că eventualele câștiguri generate de popularitatea acestor glume ar trebui discutate cu el. În 2007, când Spector a publicat cartea „The Truth About Chuck Norris: 400 Facts About the World’s Greatest Human”, actorul a intentat un proces pentru defăimare. Litigiul s-a încheiat în 2008 printr-un acord extrajudiciar ale cărui detalii nu au fost făcute publice. Paradoxal, disputa juridică nu a făcut decât să crească și mai mult interesul pentru carte. Chuck Norris și autoironia În ciuda procesului, Chuck Norris nu s-a arătat ostil fenomenului care îl transformase într-un simbol al culturii internetului. În 2009, actorul a publicat chiar el un volum de „Chuck Norris facts”. Glumele despre el au ajuns și în cultura mainstream. În filmul „The Expendables 2”, lansat în 2012, apare o scenă în care personajul interpretat de Sylvester Stallone îi spune lui Norris că a auzit povestea potrivit căreia a fost mușcat de un cobra regal. Replica actorului face trimitere directă la celebrul meme: „Da, dar după cinci zile de durere îngrozitoare… cobra a murit”. De-a lungul timpului, Norris a recunoscut că unele dintre glume i s-au părut amuzante. Printre preferatele sale se numără afirmația că „atunci când Bau-Bau sau «omul negru» se duce la culcare, verifică dacă nu este Chuck Norris în dulap”. Sau că „voiau să sculpteze fața lui Chuck Norris pe Muntele Rushmore, dar granitul nu era suficient de dur pentru barba lui”. Un simbol al primelor meme-uri ale internetului Dincolo de cariera sa cinematografică, Chuck Norris a rămas una dintre primele figuri transformate într-un fenomen viral global. „Chuck Norris facts” au devenit un simbol al culturii internetului din perioada în care forumurile și site-urile dedicate umorului erau principalele spații de răspândire a meme-urilor. Pentru mulți utilizatori ai internetului, aceste glume au reprezentat una dintre primele experiențe cu cultura virală online – iar imaginea actorului ca personaj invincibil a rămas una dintre cele mai recognoscibile din istoria timpurie a internetului.
Echinocțiul de primăvară – 20 martie 2026: ce înseamnă, ce efecte are și ce superstiții există

Echinocțiul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei devine aproximativ egală cu cea a nopții în toate regiunile globului. Fenomenul apare de două ori pe an, primăvara și toamna, iar cel de primăvară marchează începutul unui nou ciclu al naturii. După acest moment, zilele devin din ce în ce mai lungi, iar temperaturile cresc treptat. Efecte asupra oamenilor și a naturii Echinocțiul este asociat cu schimbări vizibile în mediul înconjurător. Natura „revine la viață”, plantele încep să înflorească, iar animalele devin mai active. Pentru oameni, perioada este adesea legată de creșterea nivelului de energie și a stării de bine.Ritmul biologic se reglează datorită mai multor ore de lumină iar oamenii simt dorința de schimbare, curățenie și reînnoire. În multe culturi, echinocțiul simbolizează echilibrul, fiind momentul perfect pentru noi începuturi. Superstiții și tradiții în România În tradiția populară românească, echinocțiul nu era întotdeauna numit astfel, dar era asociat cu venirea primăverii și renașterea naturii. Se credea că este bine să faci curățenie generală în gospodărie pentru a alunga energiile negative și exista credința că ce faci în această zi îți poate influența starea pentru restul primăverii. De asemenea se spunea că nu este bine să te cerți sau să fii supărat, pentru a nu atrage ghinion iar gospodarii începeau lucrările agricole, considerând momentul favorabil. În unele zone, se zice că vremea din ziua echinocțiului arată cum va fi primăvara. Superstiții și tradiții din lume Echinocțiul de primăvară este sărbătorit în întreaga lume prin ritualuri și festivaluri: În Iran și alte țări din Asia Centrală, echinocțiul marchează Nowruz, Anul Nou persan, simbol al reînnoirii și al speranței. La Stonehenge, oameni din întreaga lume se adună pentru a urmări răsăritul soarelui. În Mexic, la Chichen Itza, apare celebra „umbră a șarpelui” pe piramidă, un fenomen spectaculos legat de echinocțiu iar în Japonia, echinocțiul este zi liberă și moment de reflecție și vizitare a mormintelor. În multe culturi, ziua este considerată un moment de echilibru între lumină și întuneric, între trecut și viitor. Echinocțiul de primăvară rămâne unul dintre cele mai simbolice momente ale anului. Dincolo de explicația științifică, el continuă să fie perceput ca un prag între anotimpuri și o invitație la reînnoire – atât în natură, cât și în viața oamenilor.
De unde credeau grecii și romanii antici că vine fulgerul: nu doar zeii aveau răspunsul

În cultura greacă și romană, fulgerul era asociat direct cu Zeus, respectiv Jupiter, conducătorii panteonului. Textele antice descriu fulgerul ca pe o armă divină folosită pentru pedepsirea oamenilor care sfidau zeii, distrugerea dușmanilor divini sau transmiterea voinței divine. De exemplu, conducători sau generali erau considerați pedepsiți de zei dacă erau loviți de fulger, iar astfel de evenimente erau interpretate ca semne ale mâniei divine, arată The Conversation. Ritualuri și credințe în lumea romană Romanii acordau o importanță deosebită locurilor lovite de fulger. Acestea erau supuse unor ritualuri speciale de purificare și deveneau spații sacre, interzise. Chiar și împărați precum Constantin cel Mare au ordonat ritualuri tradiționale după astfel de evenimente, în ciuda răspândirii creștinismului. Fulgerul nu era doar un fenomen natural – era un mesaj, o intervenție directă în viața oamenilor. Cu toate acestea, nu toți acceptau explicația religioasă. Filozofi și gânditori precum Socrate sau Seneca au sugerat că fulgerul ar putea avea cauze naturale. Socrate, într-o piesă a lui Aristofan, respinge ideea intervenției divine și vorbește despre un „vortex de aer”. Seneca, în schimb, explica fulgerul prin ciocnirea norilor și mișcarea aerului – o teorie surprinzător de apropiată de explicațiile moderne. Fulgerul în alte culturi Interpretarea fulgerului ca fenomen divin nu era limitată la Grecia și Roma. În religia persană zoroastriană, fulgerul era asociat cu focul sacru, iar în alte culturi, precum cele din Australia, era legat de spirite ancestrale care controlau natura. Aceste credințe arată cât de universală era tendința de a atribui fenomenele naturale unor forțe supranaturale. Astăzi știm că fulgerul este rezultatul descărcărilor electrice dintre nori și sol, dar în Antichitate era un mister profund. Chiar dacă majoritatea oamenilor îl vedeau ca pe o manifestare a zeilor, unii gânditori au pus bazele unei înțelegeri mai raționale a naturii. Această tranziție – de la explicații mitologice la observație și logică – marchează de fapt unul dintre primii pași ai umanității spre știință.
O parte a Colosseumului a fost restaurată: de ce stârnește controverse proiectul lui Stefano Boeri

Noua amenajare vizează partea sudică a Colosseumului, unde în Antichitate existau așa-numitele „ambulacri” – coridoare exterioare acoperite folosite de spectatori pentru circulație. Proiectul a readus nivelul solului la cota originală și a înlocuit vechii „sampietrini” cu travertin, materialul original. Totodată, a fost reconstruit simbolic traseul cu urmele coridoarelor dispărute, mai arată Il Post. Blocurile de travertin, provenite din zona Tivoli, au fost montate după amprentele structurilor originale, descoperite în urma săpăturilor. Investiție de milioane și cercetare arheologică Lucrările au fost finanțate cu aproximativ 2,2 milioane de euro, din fonduri asociate proiectului metroului din Roma și din surse europene și naționale. Înainte de amenajare, arheologii au realizat studii stratigrafice care au scos la iveală pavajul original și urme ale structurii dispărute. Practic au folst analizați peste 2.000 de ani de istorie comprimați într-un strat de un metru. Noua suprafață acoperă circa 1.300 de metri pătrați dintr-un total istoric de aproximativ 3.000. Arhitectul Stefano Boeri a descris proiectul ca pe o încercare de a reda publicului percepția reală asupra dimensiunilor și formei originale a Colosseumului. Zona a fost gândită ca un spațiu deschis pentru vizitatori, cu locuri de odihnă integrate în design și marcaje care sugerează structuri dispărute. S-au realizat și numerotări refăcute ale intrărilor, inspirate din cele antice. Critici și controverse Proiectul nu a fost primit unanim pozitiv. Criticii susțin că travertinul alb schimbă aspectul istoric al zonei iar intervenția este prea modernă pentru un sit antic. Unele voci au reclamat faptul că restaurarea nu aduce un plus real valorii istorice și au descris proiectul drept „inutil”, în timp ce altele îl consideră o reinterpretare necesară. Arheologul Andrea Carandini a apărat intervenția, subliniind că elementele dispărute sunt esențiale pentru înțelegerea monumentului. Noua amenajare a Colosseumului reflectă o dezbatere mai amplă din domeniul patrimoniului: cât de mult trebuie restaurat și cât de mult reinterpretat. Pentru unii, proiectul aduce mai aproape trecutul de publicul modern. Pentru alții, reprezintă o intervenție prea îndrăzneață asupra unuia dintre cele mai importante monumente ale lumii.
Ce au căutat românii pe DEX online în martie face până și online-ul să roșească

Platforma DEX online are obiceiul să publice zilnic un top cu cele mai căutate cuvinte. Topul căutărilor arată interesul pentru termeni politici discutați în actualitatea imediată, preocupare pentru concepte abstracte și chiar termeni pe care tastaturile decente ezită să le scrie, uitând că un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Căutările din februarie și martie indică în mod clar preocuparea pentru temele geopolitice. La începutul lui martie, cei mai căutați termeni au fost: ayatollah, teocrație, emirat, emirian, emiratez. Cuvântul care face online-ul să roșească Pe 3 martie, termenul „cocar” domină în mod neașteptat topul zilnic, cu peste 1.300 de căutări, urmat imediat de termeni din lumea arabă. Cuvântul „repatriere” a fost căutat de 170 de ori. Martie e dominat de un cuvânt care apare constant în căutări, de pe 10 încoace. Dacă pe 9 martie, curiozitățile se axau în jurul termenului de mucenic (246 de căutări), eclectic (352), defunct (310) și misogin (203), de pe 10 martie platforma DEX online asistă la căutări ce pun în dificultate tastaturile pudice: pe 13 martie, topul absolut al căutărilor a fost dominat de substantivul care denumește moneda Republicii Botswana (cu 901 căutări) și care coincide, cumva, dramatic cu denominații cu apucături de cartier, care fac chiar și online-ul să se înroșească. Ntur! și sinecură la întrecere cu misogin A fost urmat la mare distanță de termenul sinecură (311 căutări), a reitera (186 de căutări), misogin (176 de căutări) și ntur (onomatopee care imită trilurile turturicii – cu 162 de căutări). De altfel, și acest „ntur” apare în căutările de pe DEX online destul de constant – pe 17 martie, 298 de români au avut curiozitatea de a tasta acest cuvânt, dar pe 14 martie nu mai puțin de 400 de români l-au căutat. Pe 14 martie termenul sinecură a fost căutat de 218 ori, iar misoginul a fost căutat de 176 de ori. Libidinos și misogin au dominat februarie Au mai fost căutate cuvinte ca libidinos (într-o singură zi din februarie cuvântul acesta a fost căutat de 10.719 ori) și paradigmă (228 doar pe 25 februarie). Tot în această zi cuvântul sinecură a fost căutat de 16.040 de ori, iar misogin – de 10.146 de ori. Interesul pentru acești termeni sugerează o perioadă marcată de dezbateri publice tensionate. Această preocupare pentru termenul „misogin” (ale cărui căutări au trecut de 10.000 ar putea însemna că termenul a fost folosit constant în discursul public. „Mucenic” pentru 9 martie E clar că și contextul internațional își spune cuvântul (a se vedea căutările de termeni specifici lumii arabe) și e încă și mai clar că există un public cu o preocupare constantă pentru nuanțele limbii și sensul exact al cuvintelor, mai ales în contexte de dezbatere și analiză. Acest lucru e susținut de căutarea unor termeni specifici precum „mucenic”, pe 9 martie, ziua în care ne amintim de cei 40 de mucenici. S-ar putea ca DEX online să fie un barometru mai bun decât Google pentru interesul publicul român Faptul că găsim aici și termeni ca „văzduh” și „var” înseamnă că interesul publicului nu se reduce doar la actualitatea politică. Cu toate astea, căutările românilor pe DEX online arată o reacție rapidă la actualitate, interes pentru sensuri profunde, dar și atipice. Una peste alta, căutările pe DEX online ar putea să fie un barometru, poate, mai exact decât cele de pe Google al intereselor publicului din România.
Dublin, în sărbătoare de St. Patrick: peste 500.000 de oameni la paradă, condusă de actorul Paul Mescal

Parada principală a reușit să adune peste 500.000 de spectatori. Ea s-a desfășurat pe traseul dintre Parnell Square și Kevin Street, a reunit aproximativ 3.000 de participanți activi și 12 care alegorice, într-un spectacol vizual impresionant. Tema ediției din acest an, „Roots”, a pus accent pe identitate, tradiții și conexiunea Irlandei cu diaspora sa globală, mai arată Euronews. Evenimentul a inclus artiști și dansatori din Irlanda, trupe internaționale din SUA și Scoția, momente acrobatice și show-uri de stradă. Nu a lipsit nici muzică tradițională irlandeză. Actorul Paul Mescal, cunoscut pentru rolurile sale internaționale, a fost mareșalul paradei, conducând festivitățile din acest an. Festival de patru zile în Dublin Parada a fost punctul culminant al unui festival desfășurat între 14 și 17 martie, care a transformat întregul oraș într-un spațiu cultural deschis. Printre evenimentele importante s-au numărat un mare céilí (dans tradițional) în Merrion Square, concerte la 3Arena și spectacole la National Concert Hall. Organizatorii au subliniat că festivalul are rolul de a celebra patrimoniul irlandez într-un context global marcat de incertitudini. St Patrick Day Parade Dublin Ireland#StPatrickDay2026 pic.twitter.com/OSfeoWFruQ — Majid Hyderi (@Hussain98658745) March 17, 2026 Ziua Sfântului Patrick este sărbătorită nu doar în Irlanda, ci și în întreaga lume. Orașe precum New York și Chicago organizează anual parade similare, care atrag milioane de oameni și consolidează legăturile culturale ale diasporei irlandeze. Evenimentul de la Dublin rămâne însă cel mai autentic și simbolic, fiind considerat inima acestor sărbători de pe tot mapamondul.
Razzie Awards 2026: War of the Worlds a câștigat Zmeura de Aur și a fost desemnat cel mai prost film al anului

Adaptarea modernă a romanului clasic scris de H.G. Wells, cu Ice Cube în rol principal, a fost considerată de organizatori drept una dintre cele mai slabe producții ale anului. Filmul a fost criticat pentru scenariul slab și pentru reinterpretarea controversată a poveștii originale. Producția a ajuns astfel să fie una dintre cele mai ironizate lansări cinematografice recente, mai arată Euronews. La Razzies 2026, filmul a câștigat nu mai puțin de cinci premii, printre care: Cel mai prost film Cel mai prost regizor – Rich Lee Cel mai prost actor – Ice Cube Cel mai prost scenariu – Kenny Golde și Marc Hyman Cel mai prost remake / sequel / rip-off 2026 Razzie Awards Worst actor: Ice Cube. Worst Picture: War of The Worlds I’m not shocked. 😆#Razzie #WarOfTheWorlds #IceCube pic.twitter.com/sjFNrsWsHj — AC (@ACinPhilly) March 14, 2026 Ce sunt premiile Razzie Golden Raspberry Awards (Zmeura de Aur) sunt acordate anual pentru a „premia” cele mai slabe filme, interpretări și scenarii din industria cinematografică. Evenimentul are loc în mod tradițional cu o zi înainte de gala premiilor Oscar și este considerat o replică ironică la cele mai prestigioase distincții de la Hollywood. Ajunse la ediția cu numărul 46, premiile Razzie sunt privite fie ca o satiră necesară la adresa industriei, fie ca o formă de critică dură la adresa filmelor care nu au reușit să convingă publicul și criticii. Alte filme premiate la Razzie Awards 2026 În afară de „War of the Worlds”, doar câteva alte producții au mai câștigat trofee la ediția din acest an. Remake-ul „Snow White” produs de Disney a primit două premii ironice, ambele legate de personajele piticilor generați pe calculator: Cel mai prost actor în rol secundar – toți cei șapte pitici CGI Cel mai prost cuplu pe ecran – tot cei șapte pitici Actrița Rebel Wilson a câștigat premiul pentru cea mai proastă actriță pentru rolul din comedia de acțiune „Bride Hard”. În categoria Cea mai proastă actriță în rol secundar, premiul a mers la Scarlet Rose Stallone, fiica actorului Sylvester Stallone, pentru rolul din filmul „Gunslingers”. Premiul special „Redeemer Award” Un moment pozitiv al galei a fost acordarea Redeemer Award actriței Kate Hudson, pentru revenirea sa apreciată de critici în filmul „Song Sung Blue”. Distincția este acordată artiștilor care au fost nominalizați sau chiar premiați în trecut la Razzie, dar care au reușit ulterior să ofere interpretări remarcabile. Lista principalelor „premii” Razzie 2026 Cel mai prost film: War of the Worlds – câștigător Cel mai prost actor: Ice Cube – War of the Worlds Cea mai proastă actriță: Rebel Wilson – Bride Hard Cel mai prost regizor: Rich Lee – War of the Worlds Cel mai prost scenariu: War of the Worlds – Kenny Golde și Marc Hyman Premiile Razzie continuă să fie unul dintre cele mai comentate evenimente din industria filmului, oferind anual o perspectivă ironică asupra producțiilor care au dezamăgit publicul și criticii.