Etichetă: magistrati

CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal

UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.

Pedeapsă majorată pentru recidivistul Ilie Spaniol, care a furat de la o bătrână! Bărbatul va sta 3 ani și jumătate în spatele gratiilor

Pedeapsă majorată pentru Ilie Spaniol, care a furat 1.200 de euro din locuința unei bătrâne de 88 de ani din Iași. Curtea de Apel Iași a admis apelul procurorilor, iar acum, recidivistul va sta 3 ani și jumătate în închisoare. Acesta nu a acționat de unul singur. A fost ajutat de Silviu Marian Zsiga, însă acesta a primit o condamnare cu suspendare. Doi bărbați din Cluj au furat 1.200 de euro de la o bătrână din Iași. Unul dintre bărbați este recidivist. Pedeapsă majorată pentru recidivistul Ilie Spaniol, care a furat de la o bătrână! Judecătorii Curții de Apel Iași au decis, pe 28 iulie 2026, să înăsprească pedeapsa aplicată lui Ilie Spaniol, bărbatul care a pătruns în locuința unei femei de 88 de ani din Iași sub pretextul că este angajat al companiei ApaVital, furându-i 1.200 de euro. Magistrații au admis apelul formulat de reprezentantul Ministerului Public și au majorat condamnarea de la doi ani la trei ani și șase luni de închisoare. Instanța a desființat parțial hotărârea pronunțată anterior de Judecătoria Iași, exclusiv în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate lui Ilie Spaniol pentru infracțiunea de furt calificat, comisă la data de 9 septembrie 2025. Astfel, după rejudecarea cauzei în limitele apelului, Curtea de Apel a decis creșterea pedepsei cu un an și șase luni. „Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale a Judecătoriei Iași, pe care o desființează în parte, în latură penală, exclusiv în sensul majorării pedepsei aplicate inculpatului Spaniol Ilie (…). Majorează pedeapsa stabilită de prima instanță pentru infracțiunea de furt calificat (…) de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare”, se arată în hotărârea Curții de Apel Iași. La fond, Ilie Spaniol fusese condamnat la doi ani de închisoare cu executare, iar complicele său, Silviu Marian Zsiga, primise aceeași pedeapsă, însă cu suspendarea executării sub supraveghere și un termen de supraveghere de trei ani. Unul dintre bărbați este recidivist În cazul lui Spaniol, procurorii au considerat că sancțiunea aplicată era prea blândă, în condițiile în care acesta este recidivist. Curtea de Apel le-a dat dreptate și a apreciat că gravitatea faptei și antecedentele penale ale inculpatului justifică o pedeapsă mai severă. Fapta pentru care cei doi au fost trimiși în judecată s-a petrecut în dimineața zilei de 9 septembrie 2025. Cei doi bărbați din județul Cluj au venit la Iași și au luat hotărârea de a comite un furt. Potrivit anchetatorilor, aceștia au cutreierat mai multe zone ale orașului, până când au ales o posibilă victimă. În cele din urmă, s-au oprit în fața unui bloc situat pe aleea Rozelor. Planul a fost pus în aplicare de Ilie Spaniol, în timp ce Silviu Marian Zsiga a rămas în apropiere și a asigurat transportul. Spaniol a sunat la ușa unei femei în vârstă de 88 de ani și s-a prezentat drept angajat al ApaVital, susținând că trebuie să verifice apometrele din apartament. Convinsă că are de-a face cu un reprezentant al companiei, femeia i-a permis accesul în locuință. Bărbatul a inspectat mai întâi instalațiile sanitare din baie, apoi pe cele din bucătărie, încercând să găsească un moment în care să rămână nesupravegheat. La un moment dat, i-a spus proprietarei că este necesar să deschidă apa din baie pentru a verifica o presupusă problemă tehnică. Profitând de faptul că bătrâna se deplasa cu dificultate și s-a îndreptat spre baie, Spaniol a rămas singur pentru câteva clipe în bucătărie. A sustras 1.200 de euro din portofel A observat un portofel aflat pe masă, l-a deschis și a luat din interior suma de 1.200 de euro, după care a părăsit imediat apartamentul. Odată ieșit din bloc, a fost luat cu autoturismul de către Zsiga. Cei doi au plecat imediat din Iași spre Vaslui. Acolo, potrivit probelor administrate în dosar, Ilie Spaniol a schimbat în lei banii sustrași și i-a oferit o parte din sumă lui Zsiga pentru ajutorul acordat. Anchetatorii au reușit să le dea de urmă cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de supraveghere amplasate pe traseul parcurs de cei doi. În baza probelor strânse în timpul anchetei, aceștia au fost trimiși în judecată pentru furt calificat, iar Zsiga a fost acuzat de complicitate. În fața instanței, Ilie Spaniol și-a recunoscut fapta și a declarat că el este singurul responsabil pentru furt. Acesta a susținut că a recurs la gest din cauza problemelor financiare și a afirmat că banii urmau să fie folosiți pentru întreținerea familiei, precizând că soția sa este paralizată. La rândul său, Silviu Marian Zsiga a spus că regretă implicarea în acest caz și a arătat că a muncit constant pentru a-și întreține familia. El a afirmat că este dispus să acopere integral prejudiciul provocat victimei, deși nu a fost principalul beneficiar al banilor furați. În timpul procesului, Zsiga i-a achitat femeii suma de 6.120 de lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului, iar victima a declarat în fața instanței că nu mai are nicio pretenție civilă față de inculpați. Pedeapsă majorată pentru Ilie Spaniol, un bărbat din Cluj, recidivist, care a furat 1.200 de euro din locuința unei bătrâne de 88 de ani din Iași.

Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici

Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.

Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși

Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.

Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan

„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.

Comportament sfidător al unui inculpat în fața magistraților: Fie că vreți sau nu, eu ies în 3 săptămâni!

Comportamentul zeflemist al unui inculpat a perturbat ședința de judecată în fața magistraților de la Tribunalul Iași. Bărbatul urmează să fie eliberat de drept în luna mai 2026, motiv pentru care nu a părut că-și dorește admiterea cererii sale de liberare condiționată, cu toate că a formulat contestație împotriva hotărârii de respingere a acesteia. Comportament sfidător al unui inculpat în fața magistraților! La data de 17 aprilie, pe rolul Tribunalului Iași, inculpatul Vasile Ilie a contestat decizia prin care cererea sa de liberare condiționată a fost respinsă ca nefondată. Bărbatul, care execută o pedeapsă de 7 ani de închisoare, începută în februarie 2020, încearcă încă din decembrie 2025 să obțină liberarea înainte de termen, însă fără succes până în prezent. Potrivit datelor din dosar, cererea de liberare condiționată a fost respinsă de instanță pe motiv că inculpatul nu a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege, în special cele legate de plata despăgubirilor către persoana vătămată. În urma acestei decizii, Vasile Ilie a formulat contestație, solicitând o reanalizare a situației sale juridice. La ședința din 17 aprilie, inculpatul a avut un comportament sfidător și lipsit de respect față de magistrați, vorbind neîntrebat și pe un ton total nepotrivit. Avocata inculpatului a susținut în fața instanței că sunt îndeplinite condițiile legale pentru liberarea condiționată, subliniind faptul că Vasile Ilie a executat deja fracția de pedeapsă necesară pentru a putea beneficia de această măsură. „Solicităm admiterea cererii de liberare condițională, întrucât inculpatul a executat deja fracția prevăzută de legiuitor pentru a se putea dispune liberarea. Referitor la achitarea lunară către persoana vătămată a cheltuielilor admise de instanță, arătăm că acesta nu a avut posibilitatea să-și îndeplinească această obligație, întrucât a fost nevoit să folosească banii primiți în închisoare pentru a-și cumpăra mâncare”, a declarat apărătoarea. Inculpatul urmează să fie liberat în mai puțin de o lună Avocata a mai precizat că, în mod obiectiv, termenul de executare al pedepsei se apropie de final, iar în luna mai 2026 inculpatul ar urma să fie eliberat de drept, ceea ce ar face inutilă menținerea sa în detenție pentru o perioadă atât de scurtă. „În data de 9 mai 2026 se va putea libera de drept, deoarece se împlinește perioada care trebuia executată, motiv pentru care vă rugăm să dispuneți liberarea condiționată”, a mai arătat avocata. De cealaltă parte, procurorul de caz a solicitat respingerea contestației, invocând lipsa de implicare a inculpatului în îndeplinirea obligațiilor stabilite de instanță, în special cele de natură financiară. „Solicităm respingerea contestației formulate de inculpat, având în vedere că inculpatul nu s-a străduit să achite lunar cheltuielile către victima minoră. Acesta a fost recompensat de doar trei ori într-o perioadă de 7 ani de închisoare, ceea ce indică o implicare redusă în activitățile care i-ar fi permis să obțină venituri și să achite sumele datorate”, a declarat procurorul. Inculpatul a adoptat un comportament nepotrivit în fața instanței De precizat este faptul că, în fața magistraților, a adoptat o atitudine sfidătoare față de instanță, lăsând impresia că nu este interesat de decizia judecătorilor. „Ce a fost greu a trecut. Orice ar fi, în 3 săptămâni eu ies. Trebuia să plătesc avocata și să mă întrețin în închisoare, din acest motiv nu am achitat cheltuielile. Vreți, nu vreți, eu tot ies în 3 săptămâni. Pentru mine e tot una. Eu nu mă rog în genunchi. În trei săptămâni, tot îmi dați drumul”, a afirmat acesta în fața completului de judecată. Situația lui Vasile Ilie scoate în evidență nu doar rigorile legale ale procedurii de liberare condiționată, ci și importanța atitudinii și comportamentului persoanei condamnate în raport cu instanța. Comportamentul zeflemist al unui inculpat a perturbat ședința de judecată, în fața magistraților de la Tribunalul Iași. Inculpatul a părut total neinteresat de decizia pe care o vor lua judecătorii, precizând că oricum va fi pus în libertate în mai puțin de o lună de zile. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Victor Ponta: USR-ul trebuie să-și găsească în permanență dușmani pentru că nu știu ce să facă cu o țară

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cum USR-ul caută mereu dușmani pentru că nu sunt capabili să conducă țara. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Următoarea lor țintă… Eu le-am zis foștilor mei colegi magistrați, anul trecut, pe vremea asta, le-am zis zic vedeți că voi sunteți… Ei nu sunt în stare să gestionez o țară, să o ducă țara bine. Și atunci trebuie să identifice un dușman. De obicei dușmanul era PSD-ul, dar acuma că sunt cu PSD la guvernare…” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cum USR-ul caută mereu dușmani pentru că nu sunt în stare să conducă țara.  Acesta a început prin a spune că USR-ul a depus un proiect de lege pentru ca primarii să nu mai primească pensii. Politicianul susține că s-a opus acestei inițiative. I s-ar fi spus că va trece neobservată legea, deci este inutil să se împotrivească. Ponta susține că acest partid nu este capabil să conducă. În căutarea de dușmani, PSD-ul a fost mereu în fruntea listei, adaugă acesta. „Ei numai asta pun. Ei nu vor independență. Hai să îți spun alta. Au făcut un proiect de lege… USR-ul a depus la Camera Deputaților un proiect în care au spus să nu le mai dăm pensii deloc la primari, că ei nu prea au primari. Și Fritz bănuiesc că are pensie din Germania. Nu le mai dai… O lege a pensiilor primarilor, s-o abrogăm. Și eu le-am zis celor de la PSD: ce tare, când vine la vot, ca să o pocnim? Să le dăm, să arăt că-mi apăr primarii? Da, ba nu vine la vot. Cum nu vine la vot? Nu vine la vot. Păi și ce facem cu ea? Cum, nu ne apărăm primarii? Că și eu… PSD-ul are cei mai mulți primari. Trece tacit. Cum să treacă, mă? Cum să lase PSD-ul să treacă tacit o inițiativă a USR-ului care omoară pe primarii noștri? Asta e. Și mă uitam, zic, mă, dar ce ne ține? Dar de ce nu vorbiți tare, în primul rând? Adică ce credeți… Următoarea lor țintă… Eu le-am zis foștilor mei colegi magistrați, anul trecut, pe vremea asta, le-am zis zic vedeți că voi sunteți… Genul lor de putere user-ist, legionar, comunist, PCR-ul, ei trebuie să… Ei nu sunt în stare să gestioneze o țară, să o ducă țara bine. Și atunci trebuie să identifice un dușman. De obicei dușmanul era PSD-ul, dar acuma că sunt cu PSD la guvernare… Cât să-l bați pe PSD? E greu, tot îi cari pumni, ăla stă acolo, încasează, nu zice nimic…”, a explicat politicianul. 

CSM, după banii luați de la magistrați: guvernele pot eșalona, dar nu până la pierderea esenței dreptului

„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM. Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”. Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”. „Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.

Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul

Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.

Silviu Predoiu: Bolojan nu înțelege nimic. E încruntat, dar nu are habar despre ce vorbește. Este concentrat ca un cub de vegeta

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a ști despre ce vorbește. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bologan. Dumnealui privește România ca un registru contabil.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a știi despre ce vorbește. Acesta a început prin a spune că Bolojan nu înțelege nimic. Ca o comparație, generalul susține că Bolojan este concentrat ca un cub de vegeta. Ironic, acesta susține că din Bolojan se pot face alți 6 premieri. Revenind la problemele magistraților și militarilor, ofițerul SIE susține că sunt atacați de guvernanți. „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Este clar că habar nu are despre ce vorbește dumnealui. Păi asta e! Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bolojan. Nu înțelege! Dumnealui privește România ca un registru contabil. De unde mai tai? Atacă și asta e nepermis. Revenind la magistrați. Atât magistratura, cât și militarii… Magistrații au dreptul de exprimare publică restricționat major. Militarii îl au suspendat total. Tu ataci aceste categorii care nu pot să-ți răspundă. Aceste categorii nu au sindicat. Militarii nu au sindicat. Nu au dreptul la apărare sindicală, pentru că statul a spus nu vă trebuie sindicat, vă apăr eu.”, a explicat generalul.