Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.
Comportament sfidător al unui inculpat în fața magistraților: Fie că vreți sau nu, eu ies în 3 săptămâni!
Comportamentul zeflemist al unui inculpat a perturbat ședința de judecată în fața magistraților de la Tribunalul Iași. Bărbatul urmează să fie eliberat de drept în luna mai 2026, motiv pentru care nu a părut că-și dorește admiterea cererii sale de liberare condiționată, cu toate că a formulat contestație împotriva hotărârii de respingere a acesteia. Comportament sfidător al unui inculpat în fața magistraților! La data de 17 aprilie, pe rolul Tribunalului Iași, inculpatul Vasile Ilie a contestat decizia prin care cererea sa de liberare condiționată a fost respinsă ca nefondată. Bărbatul, care execută o pedeapsă de 7 ani de închisoare, începută în februarie 2020, încearcă încă din decembrie 2025 să obțină liberarea înainte de termen, însă fără succes până în prezent. Potrivit datelor din dosar, cererea de liberare condiționată a fost respinsă de instanță pe motiv că inculpatul nu a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege, în special cele legate de plata despăgubirilor către persoana vătămată. În urma acestei decizii, Vasile Ilie a formulat contestație, solicitând o reanalizare a situației sale juridice. La ședința din 17 aprilie, inculpatul a avut un comportament sfidător și lipsit de respect față de magistrați, vorbind neîntrebat și pe un ton total nepotrivit. Avocata inculpatului a susținut în fața instanței că sunt îndeplinite condițiile legale pentru liberarea condiționată, subliniind faptul că Vasile Ilie a executat deja fracția de pedeapsă necesară pentru a putea beneficia de această măsură. „Solicităm admiterea cererii de liberare condițională, întrucât inculpatul a executat deja fracția prevăzută de legiuitor pentru a se putea dispune liberarea. Referitor la achitarea lunară către persoana vătămată a cheltuielilor admise de instanță, arătăm că acesta nu a avut posibilitatea să-și îndeplinească această obligație, întrucât a fost nevoit să folosească banii primiți în închisoare pentru a-și cumpăra mâncare”, a declarat apărătoarea. Inculpatul urmează să fie liberat în mai puțin de o lună Avocata a mai precizat că, în mod obiectiv, termenul de executare al pedepsei se apropie de final, iar în luna mai 2026 inculpatul ar urma să fie eliberat de drept, ceea ce ar face inutilă menținerea sa în detenție pentru o perioadă atât de scurtă. „În data de 9 mai 2026 se va putea libera de drept, deoarece se împlinește perioada care trebuia executată, motiv pentru care vă rugăm să dispuneți liberarea condiționată”, a mai arătat avocata. De cealaltă parte, procurorul de caz a solicitat respingerea contestației, invocând lipsa de implicare a inculpatului în îndeplinirea obligațiilor stabilite de instanță, în special cele de natură financiară. „Solicităm respingerea contestației formulate de inculpat, având în vedere că inculpatul nu s-a străduit să achite lunar cheltuielile către victima minoră. Acesta a fost recompensat de doar trei ori într-o perioadă de 7 ani de închisoare, ceea ce indică o implicare redusă în activitățile care i-ar fi permis să obțină venituri și să achite sumele datorate”, a declarat procurorul. Inculpatul a adoptat un comportament nepotrivit în fața instanței De precizat este faptul că, în fața magistraților, a adoptat o atitudine sfidătoare față de instanță, lăsând impresia că nu este interesat de decizia judecătorilor. „Ce a fost greu a trecut. Orice ar fi, în 3 săptămâni eu ies. Trebuia să plătesc avocata și să mă întrețin în închisoare, din acest motiv nu am achitat cheltuielile. Vreți, nu vreți, eu tot ies în 3 săptămâni. Pentru mine e tot una. Eu nu mă rog în genunchi. În trei săptămâni, tot îmi dați drumul”, a afirmat acesta în fața completului de judecată. Situația lui Vasile Ilie scoate în evidență nu doar rigorile legale ale procedurii de liberare condiționată, ci și importanța atitudinii și comportamentului persoanei condamnate în raport cu instanța. Comportamentul zeflemist al unui inculpat a perturbat ședința de judecată, în fața magistraților de la Tribunalul Iași. Inculpatul a părut total neinteresat de decizia pe care o vor lua judecătorii, precizând că oricum va fi pus în libertate în mai puțin de o lună de zile. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Victor Ponta: USR-ul trebuie să-și găsească în permanență dușmani pentru că nu știu ce să facă cu o țară
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cum USR-ul caută mereu dușmani pentru că nu sunt capabili să conducă țara. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Următoarea lor țintă… Eu le-am zis foștilor mei colegi magistrați, anul trecut, pe vremea asta, le-am zis zic vedeți că voi sunteți… Ei nu sunt în stare să gestionez o țară, să o ducă țara bine. Și atunci trebuie să identifice un dușman. De obicei dușmanul era PSD-ul, dar acuma că sunt cu PSD la guvernare…” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cum USR-ul caută mereu dușmani pentru că nu sunt în stare să conducă țara. Acesta a început prin a spune că USR-ul a depus un proiect de lege pentru ca primarii să nu mai primească pensii. Politicianul susține că s-a opus acestei inițiative. I s-ar fi spus că va trece neobservată legea, deci este inutil să se împotrivească. Ponta susține că acest partid nu este capabil să conducă. În căutarea de dușmani, PSD-ul a fost mereu în fruntea listei, adaugă acesta. „Ei numai asta pun. Ei nu vor independență. Hai să îți spun alta. Au făcut un proiect de lege… USR-ul a depus la Camera Deputaților un proiect în care au spus să nu le mai dăm pensii deloc la primari, că ei nu prea au primari. Și Fritz bănuiesc că are pensie din Germania. Nu le mai dai… O lege a pensiilor primarilor, s-o abrogăm. Și eu le-am zis celor de la PSD: ce tare, când vine la vot, ca să o pocnim? Să le dăm, să arăt că-mi apăr primarii? Da, ba nu vine la vot. Cum nu vine la vot? Nu vine la vot. Păi și ce facem cu ea? Cum, nu ne apărăm primarii? Că și eu… PSD-ul are cei mai mulți primari. Trece tacit. Cum să treacă, mă? Cum să lase PSD-ul să treacă tacit o inițiativă a USR-ului care omoară pe primarii noștri? Asta e. Și mă uitam, zic, mă, dar ce ne ține? Dar de ce nu vorbiți tare, în primul rând? Adică ce credeți… Următoarea lor țintă… Eu le-am zis foștilor mei colegi magistrați, anul trecut, pe vremea asta, le-am zis zic vedeți că voi sunteți… Genul lor de putere user-ist, legionar, comunist, PCR-ul, ei trebuie să… Ei nu sunt în stare să gestioneze o țară, să o ducă țara bine. Și atunci trebuie să identifice un dușman. De obicei dușmanul era PSD-ul, dar acuma că sunt cu PSD la guvernare… Cât să-l bați pe PSD? E greu, tot îi cari pumni, ăla stă acolo, încasează, nu zice nimic…”, a explicat politicianul.
CSM, după banii luați de la magistrați: guvernele pot eșalona, dar nu până la pierderea esenței dreptului
„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM. Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”. Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”. „Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.
Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul
Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.
Silviu Predoiu: Bolojan nu înțelege nimic. E încruntat, dar nu are habar despre ce vorbește. Este concentrat ca un cub de vegeta
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a ști despre ce vorbește. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bologan. Dumnealui privește România ca un registru contabil.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a știi despre ce vorbește. Acesta a început prin a spune că Bolojan nu înțelege nimic. Ca o comparație, generalul susține că Bolojan este concentrat ca un cub de vegeta. Ironic, acesta susține că din Bolojan se pot face alți 6 premieri. Revenind la problemele magistraților și militarilor, ofițerul SIE susține că sunt atacați de guvernanți. „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Este clar că habar nu are despre ce vorbește dumnealui. Păi asta e! Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bolojan. Nu înțelege! Dumnealui privește România ca un registru contabil. De unde mai tai? Atacă și asta e nepermis. Revenind la magistrați. Atât magistratura, cât și militarii… Magistrații au dreptul de exprimare publică restricționat major. Militarii îl au suspendat total. Tu ataci aceste categorii care nu pot să-ți răspundă. Aceste categorii nu au sindicat. Militarii nu au sindicat. Nu au dreptul la apărare sindicală, pentru că statul a spus nu vă trebuie sindicat, vă apăr eu.”, a explicat generalul.
Dragoș Pîslaru salută decizia CCR privind pensiile magistraților: S-a făcut dreptate
Dragoș Pîslaru a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Parlamentarul susține că decizia marchează un moment istoric pentru reforma sistemului de pensii și pentru angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile europene. Pîslaru: „Guvernul a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale” În mesajul publicat, deputatul a transmis că verdictul CCR reprezintă un pas major în direcția echității sociale și a subliniat rolul Executivului condus de Ilie Bolojan. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a scris Pîslaru. Deputatul a explicat că noile prevederi introduc modificări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Potrivit acestuia, „vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani”, iar „pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”. În același mesaj, Pîslaru a precizat că „pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani”. Decizia Curții vine după ce sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă cu șase voturi din nouă. Deputatul a susținut că adoptarea legii reprezintă „o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă” și a anunțat discuții cu oficialii Comisia Europeană pentru validarea reformei în cadrul PNRR. AUTORUL RECOMANDĂ
În SUA, un magistrat de 92 de ani îl judecă pe Maduro, în România se pensionează la 48 de ani. Reacția lui Marinescu
Ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat sâmbătă, la Prima TV, cum este posibil ca în America un judecător de 92 de ani să îl judece pe Maduro, iar în România aceștia se pensionează la 47-48 de ani. „Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune. (…) În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă în sectorul public vârsta standard, 65 de ani. Consider și eu, dacă mă întrebați ca opinie personală, așa că la o vârstă de 50 de ani, 50 și ceva de ani, ești în deplinătatea intelectuală, profesională, poți să fii utit în societății și chiar îți face plăcere să lucrezi. Și spre cinstea lor sunt mulți magistrați care continuă activitatea și după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condițiile de pensionare”, a răspuns Marinescu. Întrebat dacă vârsta de 92 de ani nu este prea înaintată, ministrul Justiției a spus: „Eu sunt convins că în orice sistem de drept, inclusiv în sistemul american, care are o tradiție, totuși, care nu poate fi ignorată, un magistrat trece prin niște evaluări. Dacă acea persoană, este absolut de aplaudat faptul că la 92 de ani are capacitatea de a conduce un proces ca judecător, eu cred că e foarte bine să rămână. Până la urmă, o persoană care dorește să lucreze, are capacitatea să o facă, a acumulat o experiență uriașă, este util societății, nu văd de ce n-ar trebui să o facă, dar sigur că respectând regulile de drept din fiecare jurisdicție”. Justiția nu trebuie grăbită În ceea ce privește soluția așteptată de la Curtea Constituțională în privința pensiilor magistraților, Radu Marinescu a spus că în final „soluția care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional”: „Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene, dar finalitatea să fie una corectă”.
Discuțiile de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și magistrați s-au încheiat. Judecător: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf / Nicușor Dan: Discuțiile vor continua
UPDATE 14:35 Nicușor, discuții private cu magistrați Conform unor surse MEDIAFAX, președintele Nicușor Dan se află în acest moment în cadrul unui alt rând de discuții informale, private, alături de un grup de 20 de magistrați, care au făcut solicitarea de a discuta cu președintele fără prezența presei. UPDATE 13:38 Nicușor Dan, la finalul discuțiilor cu magistrații: Este o primă discuție, deci este o dezbatere care e util să continue Discuțiile dintre Nicușor Dan și magistrații veniți la Cotroceni s-au încheiat după mai bine de 3 ore și jumătate. „Este o primă discuție, deci este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire, dar și pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi și după aceea am prelungit până sâmbătă, dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice fel de sugestie, sesizare. Multe din lucrurile care au fost sesizate de dumneavoastră sau de alți magistrați necesită verificări care o să ia timp și de asta în mod special am pus întrebarea, pentru că dacă dumneavoastră aveți disponibilitatea de a verifica anumite lucruri și nu aveți informația, putem să vă ajutăm cu asta. (…) În concluzie, cred că dezbaterea este utilă și pentru ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului, pentru că cumva discuția a fost foarte abstractă despre condiția socială a magistratului și cred că e util ca oamenii să afle cum inclusiv procurorii se duc sau procurorul de ședință se duce să vadă dacă a venit dosar în arhivă, nu a venit… Deci astea sunt lucruri care sunt importante. Deci mulțumesc și discuțiile vor continua”, a spus Nicușor Dan, la finalul discuțiilor. UPDATE 12:55 Cum apreciază magistrații prezenți interacțiunea cu CSM După ce fiecare magistrat prezent la discuții a prezentat propuneri care să vină în remedierea problemelor din sistemul de justiție, Nicușor Dan i-a întrebat cum apreciază interacțiunea lor cu CSM. „Noi am trimis tot felul de propuneri, dar abia zilele trecute a existat o întâlnire cu o parte dintre asociațiile profesionale. Există și un sondaj, care astăzi se încheie. (…) A existat un sondaj în 2022 când s-au modificat legile justiției și s-au strâns puncte de vedere acolo. Din păcate, ele s-au strâns, dar legile au fost adoptate în felul în care au provocat aceste probleme”, a fost răspunsul lui Dragoș Călin, un reprezentant al asociațiilor de magistrați. UPDATE 12:35 Presiunea venită din Inspecția Judiciară, reclamată de o judecătoare În timpul discuțiilor dintre magistrați și Nicușor Dan la Cotroceni, o judecătoare a acuzat felul în care un judecător poate fi mutat oricând de pe o secție pe alta. Aceasta a dat drept exemplu ÎCCJ, unde este nevoie de consimțământul expres al judecătorului pentru mutare. Magistrata a vorbit și despre colegii din sistem care au probleme cu Inspecția Judiciară, despre care a vorbit Pîrlog. UPDATE Bogdan Pîrlog, procuror militar Bogdan Pîrlog, procuror militar, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, care anterior a fost sancționat pentru criticile aduse sistemului judiciar, a spus că actuala stare a justiției se datorează colaborării dintre grupuri din interiorul sistemului și grupuri externe. „Situația în care se află sistemul judiciar nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne sau externe, ci când găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și au adus sistemul în stare de moarte clinică.”, a spus Pîrlog. „Ce au adus noile legi ale Justiției în materie de control – modificările promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul secției de judecători poate controla tot ce e relevant în materie de justiție. E nevoie de 5 oameni. Acești 5 oameni numesc a șasea persoană, președintele ÎCCJ, pur discreționar. După aceasta numesc comisiile care vor selecta președinții curților de apel și controlează promovarea judecătorilor fără un criteriu real de meritocrație.” „S-a ajuns la situații halucinante în care pentru a se da o soluție într-un dosar anume s-a ajuns în situația în care au fost delegai judecători care nici măcar nu aveau cerere”. Magistratul a făcut o mențiune importantă, legată de violența împotriva femeilor. „Violența asupra femeilor – am constatat un dublu standard al conducerii ministerului public. O situație la Tărgoviște, unde inculpatul era și unchi al consilierei ministrului de Interne, și deja se emisese ordonanța de mutare a dosarului la un alt parchet. În antiteză, la Turnu Măgurele, unde a fost ucisă persoana beneficiară a ordinului de protecție dar care încălca ea ordinul de protecție. Procurorul, a cărui revocare se cere, a funcționat singur la un parchet, fără niciun sprijin, mii de dosare. Aici procurorul general a trimis echipa de control și s-a făcut un raport extrem de fulminant. Se vede foarte clar modul în care de la vârful piramidei deciziile se iau pe criterii care nu au nicio legătură cu obiectivitatea.” „Nu se poate să excluzi de patru ori un judecător și să se constante că nu aveai niciun temei să o faci. Nici măcar nu se mai ascund.”. UPDATE Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care și-a dat demisia și a fost eliberat din funcție la 1 noiembrie prin decret prezidențial, a declarat că împărtășește punctele exprimate anterior de colegii săi magistrați. El a precizat că situația din justiție nu s-a îmbunătățit, cu excepția creșterilor salariale, și că modificările legislative au servit mai degrabă anumitor grupuri de interese decât interesului public. El a spus că acesta este principalul motiv al demisiei sale și că nu crede că se pot produce schimbări semnificative într-un interval scurt. „Senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine, cu excepția măririlor salariale. Tot ce s-a întâmplat în legislație, în organizare judiciară a fost un efort pentru mai multe grupuri de interese pentru a ajunge la situația de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia și nu cred că se poate schimba ceva în bine într-un timp scurt.” „Justiția privește toți cetățenii. Nu e normal, nu este firesc punctul
Nicușor Dan discută, acum, cu magistrații, la Cotroceni. Judecător: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf
UPDATE Fost procuror: Societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic în Ministerul Justiției consideră că tema relevantă pentru societate este despre cum vrem să arate justiția și nu despre forma legilor. „Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție”, a declarat acesta. „Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente, vom avea acest rezultat, inevitabil, indiferent de cum vom modifica legea”, a mai spus fostul magistrat. El a susținut că magistrații știau cine va conduce Parchetul General, DNA și, DIICOT. Și acum „se aude” cine va conduce aceste instituții. „De ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo?”. „Există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni, iar acest lucru este nepermis”, a acuzat Anghel. UPDATE 10:20 Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a continuat discuția. „Am comunicat către administrația prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful ÎCCJ și al CSM-ului. Prin legile de justiție adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar”, a spus Liviu Cărneci. UPDATE Dragoș Călin, președintele Asociației Forumului Judecătorilor din România „Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociații foarte mari de judecători și procurori, Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărerea Statului Procurorului și Inițiativa pentru Justiție, le-au indicat încă din 2022. Am spus că, în situația în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficiențe. Și credem că, independent de situațiile particulare pe care mulți dintre colegii noștri le-au prezentat, singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiției”, spune Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumului Judecătorilor din România. El a afirmat că organisme internaționale, printre care Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, au criticat legile justiției. „Spre exemplu, Comisia de la Veneția a cerut în două vize consultative revenirea competenților de urmărire penală reflectorilor magistrați la Direcția Națională Anticorupție, apoi este Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică. România dorește să fie parte a acestei organizații internaționale și, în niște rapoarte de parcurs, această organizație a criticat lipsa examenelor meritocratice de promovare, atât pentru funcții de execuție cât și pentru funcții de conducere în întreg sistemul judiciar, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, aceeași organizație a cerut că în justiție există posibilitatea ca judecătorii procurării să devin avertizori de integritate, adică sunt aspecte care ar trebui reglementate legal. Mai departe, Comisia de la Veneție a miss un aviz urgent pentru că legile justiției din 2022 au fost votate și adoptate înainte de publicarea acestui aviz”, adaugă Dragoș Călin. UPDATE Discuțiile au început la Palatul Cotroceni 11 magistrați au venit la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. „Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dumneavoastră pe care le-am parcurs”, a spus președintele, la întâlnirea de azi cu magistrații la Cotroceni. Știrea inițială: Luni, începând cu ora 10:00, președintele Nicușor Dan îi așteaptă pentru discuții, la Cotroceni, pe magistrații care doresc să își asume public mesajele pe care doresc să le transmită în legătură cu problemele din justiție. Anunțul vine după ce duminică, șeful statului a avut o declarație de presă despre pregătirile privind întâlnirea cu magistrații. Nicușor Dan a spus că în ciuda interesului arătat pentru întâlnire, foarte puțini magistrați au decis să confirme participarea – aproximativ 20 în nume personal şi tot atâţia din partea unor organizaţii. Mesaje de intimidare Șeful statului a subliniat că au existat mesaje de intimidare, iar cei mai mulți au cerut să fie luați din benzinării, „ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”. „Mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire o să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a spus Nicușor Dan duminică. „Prin urmare, am decis că mâine (astăzi – n.r.), la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a completat, duminică, preşedintele. Nicușor Dan vrea referendum în rândul magistraților Tot în cadrul declarației de presă de duminică, șeful statului a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților, în luna ianuarie, pentru a afla dacă CSM acționează în interes public sau