Fost președinte al CCR: Referendum pe profesii nu există în România și nu poate fi organizat legal
„În România, conform Constituției și legislației, există două feluri de referendum. Un referendum la nivel național, pe care îl poate provoca președintele după consultarea Parlamentului – și așa trebuie ținut minte – și prin care poate chema poporul să se exprime cu privire la o problemă de interes național. Și mai există referendumul de interes local, organizat în unitățile administrativ-teritoriale, în comune, orașe, județe”, a explicat Augustin Zegrean. Acesta a subliniat că legislația românească nu permite organizarea unor referendumuri dedicate unor categorii profesionale. „Deci nu avem, spre regretul președintelui probabil, referendum pe meserii. Nu avem așa ceva în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a declarat fostul președinte al CCR. Zegrean a arătat că nici o eventuală consultare a judecătorilor nu poate lua forma unui referendum și nu poate produce efectele dorite de șeful statului. „Nu poți să întrebi judecătorii dacă lucrează din interesul țării sau din interes propriu. Dacă președintele vrea o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate face ca referendum”, a precizat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în primul rând, independența judecătorului, pentru asta a fost înființat”. Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat în ansamblu. „Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie. După cum am socotit eu, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcție a unui judecător”, a afirmat Zegrean, subliniind că „să-i scoți pe toți de acolo de urgență, cum spune președintele, nu este posibil, dacă respectă legile”. În opinia sa, singura alternativă ar fi modificarea legislației, cu riscuri majore. „Nu știu unde se va ajunge”, a avertizat Zegrean. Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, potrivit Constituției, „dar fără drept de vot” Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a spus că aceasta „este informală, este în afara Constituției, este în afara legii”. El a reamintit că președintele României este, potrivit Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar fără drept de vot”. Întrebat dacă demersurile șefului statului pot fi considerate o ingerință politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns tranșant: „Președintele este un om politic, din câte știu eu. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Constituție. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puțin. Nimeni nu-i poate da alte atribuții decât Constituția”.
Tudorel Toader: Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică
„Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică. Președintele nu poate organiza referendum în cadrul magistraților. Președintele poate să inițieze referendum de interes național. Sunt decizii ale Curței Constituționale care spun că președintele are competența exclusivă de a stabili problemele de interes național. Iar justiția, organizarea, funcționarea ei este o problemă de interes național. Însă, ceea ce a spus președintele, că CSM-ul pleacă acasă de urgență, este absolut imposibil fără revizuirea Constituției. Ori, revizuirea Constituției presupune o procedură complicată, noi avem o Constituție semirigidă și nu o putem face de azi pe mâine, imediat după sărbători”, spune la Digi24 Tudorel Toader. Fostul ministru al Justiției afirmă că „rezultatul acestei consultări poate sta la baza unei inițiative legislative eventual de modificare a legii privind organizarea CSM-ului, care e altceva”: „CSM-ul este o autoritate de rang constituțional. Nu poate să plece acasă fără revizuirea Constituției”. Întrebat dacă declarația lui Nicușor Dan reprezintă, așa cum a transmis CSM, o ingerință politică în treburile justiției, Toader a spus: „Nu că ar fi, chiar este. Simplu fapt că președintele vrea să fie jucător, am înțeles, dar trebuie să joace pe terenul Constituției, în limitele, în exigențele Constituției. Președintele poate să participe la lucrările CSM-ului, când participă conduce, dar respectându-și mandatul, respectându-și competențele. (…) Președintele poate să inițieze un referendum de interes național pe tema justiției și atunci se respectă procedura din legea specială a referendumului, se respectă procedura de revizuire a Constituției, care este cu totul altceva decât o declarație intempestivă că dacă voi consulta membrii corpului magistraților, CSM-ul pleacă acasă. Pe lângă faptul că întrebarea aceea care i-a fost prefigurată, dacă CSM-ul slujește un interes public sau de grup, este neclară și este neconstituțională la rândul ei. În referendum întrebarea trebuie să fie clară, ca alegătorul votantul să înțeleagă exact mesajul și nu judecăți de valoare”, încheie Tudorel Toader. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle. Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.
Protest la Cotroceni în ziua consultărilor pe Justiție. Declic anunță protestul colind: Colindăm, justiția să reparăm!
Potrivit organizatorilor, acțiunea va avea loc luni, 22 decembrie, începând cu ora 9:30, în fața Palatului Cotroceni, sub sloganul „Colindăm, justiția să reparăm!”. Protestul este gândit ca o formă pașnică și simbolică de presiune civică, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind disfuncționalitățile din sistemul judiciar. Consultările pe Justiție și acuzațiile privind tergiversarea marilor dosare Protestul are loc în aceeași zi în care Administrația Prezidențială a anunțat discuții cu magistrații, pe fondul dezvăluirilor recente despre mecanismele prin care dosare importante de corupție sunt tergiversate până la prescripție sau sunt blocate. Declic susține că aceste practici afectează grav statul de drept și încrederea publicului în Justiție, motiv pentru care societatea civilă trebuie să rămână vigilentă și activă. Mesaje de solidaritate pentru magistrații care vorbesc public Pe durata consultărilor de la Cotroceni, participanții la „protestul colind” vor afișa și transmite mesaje de solidaritate cu magistrații care au denunțat public problemele din sistem, dar și cu cei care vor participa luni la discuțiile cu președintele Nicușor Dan. Organizatorii afirmă că acțiunea este menită să le ofere sprijin moral celor care aleg să vorbească deschis despre presiunile și atacurile la adresa independenței Justiției. Declic: „Tăcerea încurajează capturarea Justiției” Denisa Soare, coordonatoarea acțiunii Declic, atrage atenția asupra rolului președintelui în acest moment sensibil. „Președintele României are datoria morală să transmită un semnal ferm că dezvăluirile despre abuzurile din Justiție nu vor fi ignorate. Tăcerea și lipsa de reacție îi încurajează pe cei care vor să captureze sistemul. Fără o intervenție clară și coordonată din partea decidenților, riscul de a pierde independența Justiției devine real și iminent”, spune ea. Protestul de la Cotroceni, parte dintr-o mobilizare civică mai amplă „Protestul colind” de la Cotroceni vine în continuarea altor acțiuni civice recente, precum coregrafia din Piața Victoriei „Bolojan, te sună România!” și inițiativa prin care aproape 200.000 de cetățeni au semnat pentru reformarea Justiției.
Ministrul Justiției, apel către magistrați: Spuneți lucrurilor pe nume. Nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi
Ministrul Radu Marinescu susține că nu a primit nicio sesizare legată de problemele din Justiție semnalate în documentarul Recorder. „Problemele ridicate în materialul Recorder, despre abuzuri concrete asupra unor judecători sau procurori anume, nu au fost discutate în mod evident la momentul la care noi constituiam acea coaliție. La Ministerul Justiției, de când sunt ministru, nu am primit niciodată vreo sesizare a vreunui magistrat, care să-mi aducă la cunoștință că ar fi victima unor abuzuri, unor persecuții, pentru faptul că gândește diferit sau pentru că are o anumită viziune sau pentru faptul că expune disfuncționalități ale sistemului. N-am primit nici măcar sesizări ale magistraților care să-mi vorbească de disfuncționalități, ca să am astfel de repere concrete”, a spus Marinescu la RFI. La remarca realizatorului că magistraților le-a fost frică de represalii și că presa a tot scris în ultimii ani despre încrengăturile politico-judiciare, ministrul Justiției a răspuns: „Așa este, de mult timp se vorbește despre abuzuri în Justiție și s-a vorbit despre abuzuri și în perioada în care conducerea Justiției nu era asigurată de actualele persoane care sunt… Eu aș vrea să punem capăt tuturor abuzurilor. Nu știu dacă le-a fost frică sau nu”. El le cere magistraților să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume. „Mesajul meu direct către magistrați este: dacă aveți inamovibilitate, conform legii, dacă aveți curajul să judecați dosare grele, dosare importante și trebuie să-l aveți, pentru că asta este menirea magistratului în statul de drept, cu siguranță că trebuie să aveți și curajul să spuneți lucrurilor pe nume, să veniți cu elementele concrete, pentru că magistrații și juriștii știu foarte bine că nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi, să vii cu elemente concrete, îi rog să vină cu toate elementele concrete, pentru a putea să le cunoaștem și să soluționăm tot ce este de soluționat în Justiție”, a spus ministrul. Întrebat unde să vină magistrații cu aceste sesizări, Radu Marinescu a precizat: „Eu vorbesc pentru Ministerul Justiției. Magistrații care au cunoștințe de infracțiuni să se adreseze organelor de cercetare penală. Magistrații care au cunoștințe despre abuzuri să le semnaleze și le pot semnala inclusiv public, evident, să le semnaleze organismelor care investighează aceste chestiuni disciplinare și este Inspecția Judiciară, organism independent, potrivit legii și nouă, ca Minister al Justiției, dacă doresc să ne aducă la cunoștință, ca apoi să fim o voce care să susțină combaterea unor astfel de abuzuri”.
Nicușor Dan despre discuțiile cu magistrații: Când 800 sau 900 de magistrați spun că lucrurile astea se întâmplă, înseamnă că e o problemă gravă
Nicușor Dan a declarat luni, la Helsinki, că la dezbaterile de la Cotroceni cu magistrații va exista deschidere față de toate punctele lor de vedere. Președintele a spus că scopul acestor discuții constă în clarificarea problemelor din sistem și în luarea unor decizii politice cu scopul de a le combate. „La dezbaterile de la Cotroceni cu magistrații, ‘toate opiniile sunt primite’”, a spus Nicușor Dan, care s-a declarat deschis în a identifica „mecanismele deficitare” și de a asigura „voința politică” necesară pentru corectarea lor. Președintele a declarat că numeroase semnale din sistemul de justiție au apărut de mult timp și că amploarea lor confirmă gravitatea situației. El a spus că este necesară o analiză amplă, înainte de orice soluție concretă. „Sunt lucruri pe care eu le-am auzit în format informal de multă vreme, despre ce se întâmplă în justiție. În momentul în care sunt 800 sau 900 de magistrați care spun că lucrurile astea se întâmplă, înseamnă că e o problemă gravă. Care este soluția la această problemă gravă? În primul rând, lucrurile trebuie structurate și dovedite, pentru că și asta e important. La dezbaterile pe care o să le avem la Cotroceni, toate opiniile sunt primite – și într-o direcție și în cealaltă. Ce e important este să identificăm acele chestiuni care apar foarte des, cum ar fi Inspecția Judiciară sau procedura de numire a șefilor de instanțe, ca să spun doar două dintre ele, să vedem care sunt mecanismele care sunt deficitare și bineînțeles să avem voința politică să le corectăm”, a afirmat Nicușor Dan. În această perioadă, președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde participă la Summitul Statelor Uniunii Europene de pe Flancul de Est. Luni, pe 22 decembrie, la Cotroceni, Nicușor Dan urmează să aibă o întâlnire fără limită de timp cu magistrați români, descrisă drept „o discuție importantă pe Justiție care, evident, va continua”. Președintele a precizat că acest subiect, care a luat amploare după documentarul publicat de Recorder, reprezintă o prioritate personală și că urmărește constant informațiile relevante din țară. „Bineînțeles în intervalele în care nu am contacte internaționale sunt în contact cu România și cu informațiile care sunt relevante pe subiectul ăsta”, a declarat acesta.
CSM consultă magistrații pe legea pensiilor de serviciu. Adunări generale convocate urgent
Joi, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și convocarea adunărilor generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 și 25 noiembrie 2025. Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional Ulterior transmiterii de către instanțele judecătorești și parchete a punctelor de vedere exprimate și centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional. Mai devreme, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, anunța că proiectul privind pensiile magistraților va fi trimis joi spre avizare la CSM. „Speranța, dorința este ca dacă CSM va emite aviz până săptămâna viitoare, joi sau vineri, să aibă loc angajarea răspunderii guvernului pentru acest proiect de lege. Dacă nu va veni avizul CSM, desigur, conform deciziei Curții Constituționale, el va fi așteptat până la termenul de 30 de zile”, a declarat Ioana Nadina Dogioiu. Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat, miercuri, în procedură de transparență decizională. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.
Ce spune Traian Băsescu despre problema pensiilor magistraților: Nu există o cale de mijloc
Fostul președinte Traian Băsescu vede o singură soluție în problema pensiilor magistraților în lupta cu Guvernul Bolojan. Chiar dacă lucrurile arată că nimeni nu mai are de gând să mai negocieze nimic, chiar dacă totul arată că s-a ajuns într-un punct aproape mort, Băsescu vede o singură soluție. Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”, a spus Traian Băsescu. Fostul președinte consideră că puterile în stat ar trebuie să coopereze „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea în vigoare a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”, a mai punctat Traian Băsescu.
Cum vede Traian Băsescu problema pensiilor magistraților / Nu există o cale de mijloc
Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”. „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea vigorei a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”.
Orban: Guvernul să adopte urgent legea pensiilor speciale critici dure la adresa magistraților
Ludovic Orban, consilier prezidențial, afirmă că Executivul trebuie să adopte de urgență legea pensiilor speciale, exact în forma asupra căreia s-a ajuns la un consens în timpul medierii de la Cotroceni. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege în forma finală, la medierea făcută de președinte la Cotroceni. Ei s-au înțeles,” a declarat la Antena 3 CNN Orban. De ce au fost reluate discuțiile cu magistrații Potrivit acestuia, dialogul suplimentar dintre Guvern și magistrați, inclusiv cu Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a avut ca scop modificarea acordului, ci evitarea unui posibil atac la CCR. „A existat încercarea de a dialoga cu magistrații, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în speranța că nu vor ataca la Curtea Constituțională. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care s-au deschis aceste discuții,” explică Orban. Consilier prezidențial: „Poziția magistraților este complet nerezonabilă” Consilierul prezidențial critică dur revendicările reprezentanților sistemului judiciar. „Poziția exprimată de reprezentanții magistraților este o poziție complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată,” afirmă acesta. Orban subliniază că oferta negociată la Cotroceni – 15 ani perioadă de tranziție, vârstă standard de pensionare și pensie de 75% din salariul net – reprezintă, în opinia lui, „cele mai bune condiții din Uniunea Europeană pentru magistrați”. Realizatorul a amintit că o parte dintre magistrați cer ca pensia să fie stabilită la 65% din salariul brut, ceea ce ar însemna pensii uneori mai mari decât salariile aflate în plată. Orban respinge ferm această variantă: „E jenant, sincer vă spun. Magistrații sunt cei care trebuie să facă dreptate. Nu există absolut niciun fel de argument logic sau de altă natură care să justifice o asemenea pretenție.” Acesta amintește că forma discutată la Cotroceni este apropiată de cea din legislația adoptată în 1998. Orban spune că Executivul trebuie să adopte legea prin cea mai rapidă procedură, pentru a fi respectat termenul-limită de implementare. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege, să aleagă cea mai rapidă cale de adoptare, probabil la angajarea răspunderii. Este singura șansă ca, în cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu atacă la Curtea Constituțională, să se poată respecta termenul de 28 noiembrie,” a conchis Orban.