Etichetă: magistrati

Dragoș Pîslaru salută decizia CCR privind pensiile magistraților: S-a făcut dreptate

Dragoș Pîslaru a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Parlamentarul susține că decizia marchează un moment istoric pentru reforma sistemului de pensii și pentru angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile europene. Pîslaru: „Guvernul a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale” În mesajul publicat, deputatul a transmis că verdictul CCR reprezintă un pas major în direcția echității sociale și a subliniat rolul Executivului condus de Ilie Bolojan. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a scris Pîslaru. Deputatul a explicat că noile prevederi introduc modificări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Potrivit acestuia, „vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani”, iar „pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”. În același mesaj, Pîslaru a precizat că „pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani”. Decizia Curții vine după ce sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă cu șase voturi din nouă. Deputatul a susținut că adoptarea legii reprezintă „o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă” și a anunțat discuții cu oficialii Comisia Europeană pentru validarea reformei în cadrul PNRR. AUTORUL RECOMANDĂ

În SUA, un magistrat de 92 de ani îl judecă pe Maduro, în România se pensionează la 48 de ani. Reacția lui Marinescu

Ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat sâmbătă, la Prima TV, cum este posibil ca în America un judecător de 92 de ani să îl judece pe Maduro, iar în România aceștia se pensionează la 47-48 de ani. „Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune. (…) În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă în sectorul public vârsta standard, 65 de ani. Consider și eu, dacă mă întrebați ca opinie personală, așa că la o vârstă de 50 de ani, 50 și ceva de ani, ești în deplinătatea intelectuală, profesională, poți să fii utit în societății și chiar îți face plăcere să lucrezi. Și spre cinstea lor sunt mulți magistrați care continuă activitatea și după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condițiile de pensionare”, a răspuns Marinescu. Întrebat dacă vârsta de 92 de ani nu este prea înaintată, ministrul Justiției a spus: „Eu sunt convins că în orice sistem de drept, inclusiv în sistemul american, care are o tradiție, totuși, care nu poate fi ignorată, un magistrat trece prin niște evaluări. Dacă acea persoană, este absolut de aplaudat faptul că la 92 de ani are capacitatea de a conduce un proces ca judecător, eu cred că e foarte bine să rămână. Până la urmă, o persoană care dorește să lucreze, are capacitatea să o facă, a acumulat o experiență uriașă, este util societății, nu văd de ce n-ar trebui să o facă, dar sigur că respectând regulile de drept din fiecare jurisdicție”. Justiția nu trebuie grăbită În ceea ce privește soluția așteptată de la Curtea Constituțională în privința pensiilor magistraților, Radu Marinescu a spus că în final „soluția care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional”: „Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene, dar finalitatea să fie una corectă”.

Discuțiile de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și magistrați s-au încheiat. Judecător: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf / Nicușor Dan: Discuțiile vor continua

UPDATE 14:35 Nicușor, discuții private cu magistrați Conform unor surse MEDIAFAX, președintele Nicușor Dan se află în acest moment în cadrul unui alt rând de discuții informale, private, alături de un grup de 20 de magistrați, care au făcut solicitarea de a discuta cu președintele fără prezența presei. UPDATE 13:38 Nicușor Dan, la finalul discuțiilor cu magistrații: Este o primă discuție, deci este o dezbatere care e util să continue Discuțiile dintre Nicușor Dan și magistrații veniți la Cotroceni s-au încheiat după mai bine de 3 ore și jumătate. „Este o primă discuție, deci este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire, dar și pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi și după aceea am prelungit până sâmbătă, dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice fel de sugestie, sesizare. Multe din lucrurile care au fost sesizate de dumneavoastră sau de alți magistrați necesită verificări care o să ia timp și de asta în mod special am pus întrebarea, pentru că dacă dumneavoastră aveți disponibilitatea de a verifica anumite lucruri și nu aveți informația, putem să vă ajutăm cu asta. (…) În concluzie, cred că dezbaterea este utilă și pentru ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului, pentru că cumva discuția a fost foarte abstractă despre condiția socială a magistratului și cred că e util ca oamenii să afle cum inclusiv procurorii se duc sau procurorul de ședință se duce să vadă dacă a venit dosar în arhivă, nu a venit… Deci astea sunt lucruri care sunt importante. Deci mulțumesc și discuțiile vor continua”, a spus Nicușor Dan, la finalul discuțiilor. UPDATE 12:55 Cum apreciază magistrații prezenți interacțiunea cu CSM După ce fiecare magistrat prezent la discuții a prezentat propuneri care să vină în remedierea problemelor din sistemul de justiție, Nicușor Dan i-a întrebat cum apreciază interacțiunea lor cu CSM. „Noi am trimis tot felul de propuneri, dar abia zilele trecute a existat o întâlnire cu o parte dintre asociațiile profesionale. Există și un sondaj, care astăzi se încheie.  (…) A existat un sondaj în 2022 când s-au modificat legile justiției și s-au strâns puncte de vedere acolo. Din păcate, ele s-au strâns, dar legile au fost adoptate în felul în care au provocat aceste probleme”, a fost răspunsul lui Dragoș Călin, un reprezentant al asociațiilor de magistrați. UPDATE 12:35 Presiunea venită din Inspecția Judiciară, reclamată de o judecătoare În timpul discuțiilor dintre magistrați și Nicușor Dan la Cotroceni, o judecătoare a acuzat felul în care un judecător poate fi mutat oricând de pe o secție pe alta. Aceasta a dat drept exemplu ÎCCJ, unde este nevoie de consimțământul expres al judecătorului pentru mutare. Magistrata a vorbit și despre colegii din sistem care au probleme cu Inspecția Judiciară, despre care a vorbit Pîrlog. UPDATE Bogdan Pîrlog, procuror militar Bogdan Pîrlog, procuror militar, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, care anterior a fost sancționat pentru criticile aduse sistemului judiciar, a spus că actuala stare a justiției se datorează colaborării dintre grupuri din interiorul sistemului și grupuri externe. „Situația în care se află sistemul judiciar nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne sau externe, ci când găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și au adus sistemul în stare de moarte clinică.”, a spus Pîrlog. „Ce au adus noile legi ale Justiției în materie de control – modificările promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul secției de judecători poate controla tot ce e relevant în materie de justiție. E nevoie de 5 oameni. Acești 5 oameni numesc a șasea persoană, președintele ÎCCJ, pur discreționar. După aceasta numesc comisiile care vor selecta președinții curților de apel și controlează promovarea judecătorilor fără un criteriu real de meritocrație.” „S-a ajuns la situații  halucinante în care pentru a se da o soluție într-un dosar anume s-a ajuns în situația în care au fost delegai judecători care nici măcar nu aveau cerere”. Magistratul a făcut o mențiune importantă, legată de violența împotriva femeilor. „Violența asupra femeilor – am constatat un dublu standard al conducerii ministerului public. O situație la Tărgoviște, unde inculpatul era și unchi al consilierei ministrului de Interne, și deja se emisese ordonanța de mutare a dosarului la un alt parchet. În antiteză, la Turnu Măgurele, unde a fost ucisă persoana beneficiară a ordinului de protecție dar care încălca ea ordinul de protecție. Procurorul, a cărui revocare se cere, a funcționat singur la un parchet, fără niciun sprijin, mii de dosare. Aici procurorul general a trimis echipa de control și s-a făcut un raport extrem de fulminant. Se vede foarte clar modul în care de la vârful piramidei deciziile se iau pe criterii care nu au nicio legătură cu obiectivitatea.” „Nu se poate să excluzi de patru ori un judecător și să se constante că nu aveai niciun temei să o faci. Nici măcar nu se mai ascund.”. UPDATE Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care și-a dat demisia și a fost eliberat din funcție la 1 noiembrie prin decret prezidențial, a declarat că împărtășește punctele exprimate anterior de colegii săi magistrați. El a precizat că situația din justiție nu s-a îmbunătățit, cu excepția creșterilor salariale, și că modificările legislative au servit mai degrabă anumitor grupuri de interese decât interesului public. El a spus că acesta este principalul motiv al demisiei sale și că nu crede că se pot produce schimbări semnificative într-un interval scurt. „Senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine, cu excepția măririlor salariale. Tot ce s-a întâmplat în legislație, în organizare judiciară a fost un efort pentru mai multe grupuri de interese pentru a ajunge la situația de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia și nu cred că se poate schimba ceva în bine într-un timp scurt.” „Justiția privește toți cetățenii. Nu e normal, nu este firesc punctul

Nicușor Dan discută, acum, cu magistrații, la Cotroceni. Judecător: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf

UPDATE Fost procuror: Societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic în Ministerul Justiției consideră că tema relevantă pentru societate este despre cum vrem să arate justiția și nu despre forma legilor. „Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție”, a declarat acesta. „Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente, vom avea acest rezultat, inevitabil, indiferent de cum vom modifica legea”, a mai spus fostul magistrat. El a susținut că magistrații știau cine va conduce Parchetul General, DNA și, DIICOT. Și acum „se aude” cine va conduce aceste instituții. „De ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo?”. „Există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni, iar acest lucru este nepermis”, a acuzat Anghel. UPDATE 10:20 Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a continuat discuția. „Am comunicat către administrația prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful ÎCCJ și al CSM-ului. Prin legile de justiție adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar”, a spus Liviu Cărneci. UPDATE Dragoș Călin, președintele Asociației Forumului Judecătorilor din România „Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociații foarte mari de judecători și procurori, Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărerea Statului Procurorului și Inițiativa pentru Justiție, le-au indicat încă din 2022. Am spus că, în situația în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficiențe. Și credem că, independent de situațiile particulare pe care mulți dintre colegii noștri le-au prezentat, singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiției”, spune Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumului Judecătorilor din România. El a afirmat că organisme internaționale, printre care Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, au criticat legile justiției. „Spre exemplu, Comisia de la Veneția a cerut în două vize consultative revenirea competenților de urmărire penală reflectorilor magistrați la Direcția Națională Anticorupție, apoi este Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică. România dorește să fie parte a acestei organizații internaționale și, în niște rapoarte de parcurs, această organizație a criticat lipsa examenelor meritocratice de promovare, atât pentru funcții de execuție cât și pentru funcții de conducere în întreg sistemul judiciar, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, aceeași organizație a cerut că în justiție există posibilitatea ca judecătorii procurării să devin avertizori de integritate, adică sunt aspecte care ar trebui reglementate legal. Mai departe, Comisia de la Veneție a miss un aviz urgent pentru că legile justiției din 2022 au fost votate și adoptate înainte de publicarea acestui aviz”, adaugă Dragoș Călin. UPDATE Discuțiile au început la Palatul Cotroceni 11 magistrați au venit la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. „Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dumneavoastră pe care le-am parcurs”, a spus președintele, la întâlnirea de azi cu magistrații la Cotroceni. Știrea inițială: Luni, începând cu ora 10:00, președintele Nicușor Dan îi așteaptă pentru discuții, la Cotroceni, pe magistrații care doresc să își asume public mesajele pe care doresc să le transmită în legătură cu problemele din justiție. Anunțul vine după ce duminică, șeful statului a avut o declarație de presă despre pregătirile privind întâlnirea cu magistrații. Nicușor Dan a spus că în ciuda interesului arătat pentru întâlnire, foarte puțini magistrați au decis să confirme participarea – aproximativ 20 în nume personal şi tot atâţia din partea unor organizaţii. Mesaje de intimidare Șeful statului a subliniat că au existat mesaje de intimidare, iar cei mai mulți au cerut să fie luați din benzinării, „ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”. „Mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire o să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a spus Nicușor Dan duminică. „Prin urmare, am decis că mâine (astăzi – n.r.), la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a completat, duminică, preşedintele. Nicușor Dan vrea referendum în rândul magistraților Tot în cadrul declarației de presă de duminică, șeful statului a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților, în luna ianuarie, pentru a afla dacă CSM acționează în interes public sau

Fost președinte al CCR: Referendum pe profesii nu există în România și nu poate fi organizat legal

„În România, conform Constituției și legislației, există două feluri de referendum. Un referendum la nivel național, pe care îl poate provoca președintele după consultarea Parlamentului – și așa trebuie ținut minte – și prin care poate chema poporul să se exprime cu privire la o problemă de interes național. Și mai există referendumul de interes local, organizat în unitățile administrativ-teritoriale, în comune, orașe, județe”, a explicat Augustin Zegrean. Acesta a subliniat că legislația românească nu permite organizarea unor referendumuri dedicate unor categorii profesionale. „Deci nu avem, spre regretul președintelui probabil, referendum pe meserii. Nu avem așa ceva în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a declarat fostul președinte al CCR. Zegrean a arătat că nici o eventuală consultare a judecătorilor nu poate lua forma unui referendum și nu poate produce efectele dorite de șeful statului. „Nu poți să întrebi judecătorii dacă lucrează din interesul țării sau din interes propriu. Dacă președintele vrea o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate face ca referendum”, a precizat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în primul rând, independența judecătorului, pentru asta a fost înființat”. Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat în ansamblu. „Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie. După cum am socotit eu, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcție a unui judecător”, a afirmat Zegrean, subliniind că „să-i scoți pe toți de acolo de urgență, cum spune președintele, nu este posibil, dacă respectă legile”. În opinia sa, singura alternativă ar fi modificarea legislației, cu riscuri majore. „Nu știu unde se va ajunge”, a avertizat Zegrean. Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, potrivit Constituției, „dar fără drept de vot” Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a spus că aceasta „este informală, este în afara Constituției, este în afara legii”. El a reamintit că președintele României este, potrivit Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar fără drept de vot”. Întrebat dacă demersurile șefului statului pot fi considerate o ingerință politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns tranșant: „Președintele este un om politic, din câte știu eu. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Constituție. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puțin. Nimeni nu-i poate da alte atribuții decât Constituția”.

Tudorel Toader: Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică

„Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică. Președintele nu poate organiza referendum în cadrul magistraților. Președintele poate să inițieze referendum de interes național. Sunt decizii ale Curței Constituționale care spun că președintele are competența exclusivă de a stabili problemele de interes național. Iar justiția, organizarea, funcționarea ei este o problemă de interes național. Însă, ceea ce a spus președintele, că CSM-ul pleacă acasă de urgență, este absolut imposibil fără revizuirea Constituției. Ori, revizuirea Constituției presupune o procedură complicată, noi avem o Constituție semirigidă și nu o putem face de azi pe mâine, imediat după sărbători”, spune la Digi24 Tudorel Toader. Fostul ministru al Justiției afirmă că „rezultatul acestei consultări poate sta la baza unei inițiative legislative eventual de modificare a legii privind organizarea CSM-ului, care e altceva”: „CSM-ul este o autoritate de rang constituțional. Nu poate să plece acasă fără revizuirea Constituției”. Întrebat dacă declarația lui Nicușor Dan reprezintă, așa cum a transmis CSM, o ingerință politică în treburile justiției, Toader a spus: „Nu că ar fi, chiar este. Simplu fapt că președintele vrea să fie jucător, am înțeles, dar trebuie să joace pe terenul Constituției, în limitele, în exigențele Constituției. Președintele poate să participe la lucrările CSM-ului, când participă conduce, dar respectându-și mandatul, respectându-și competențele. (…) Președintele poate să inițieze un referendum de interes național pe tema justiției și atunci se respectă procedura din legea specială a referendumului, se respectă procedura de revizuire a Constituției, care este cu totul altceva decât o declarație intempestivă că dacă voi consulta membrii corpului magistraților, CSM-ul pleacă acasă. Pe lângă faptul că întrebarea aceea care i-a fost prefigurată, dacă CSM-ul slujește un interes public sau de grup, este neclară și este neconstituțională la rândul ei. În referendum întrebarea trebuie să fie clară, ca alegătorul votantul să înțeleagă exact mesajul și nu judecăți de valoare”, încheie Tudorel Toader. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle. Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.

Protest la Cotroceni în ziua consultărilor pe Justiție. Declic anunță protestul colind: Colindăm, justiția să reparăm!

Potrivit organizatorilor, acțiunea va avea loc luni, 22 decembrie, începând cu ora 9:30, în fața Palatului Cotroceni, sub sloganul „Colindăm, justiția să reparăm!”. Protestul este gândit ca o formă pașnică și simbolică de presiune civică, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind disfuncționalitățile din sistemul judiciar. Consultările pe Justiție și acuzațiile privind tergiversarea marilor dosare Protestul are loc în aceeași zi în care Administrația Prezidențială a anunțat discuții cu magistrații, pe fondul dezvăluirilor recente despre mecanismele prin care dosare importante de corupție sunt tergiversate până la prescripție sau sunt blocate. Declic susține că aceste practici afectează grav statul de drept și încrederea publicului în Justiție, motiv pentru care societatea civilă trebuie să rămână vigilentă și activă. Mesaje de solidaritate pentru magistrații care vorbesc public Pe durata consultărilor de la Cotroceni, participanții la „protestul colind” vor afișa și transmite mesaje de solidaritate cu magistrații care au denunțat public problemele din sistem, dar și cu cei care vor participa luni la discuțiile cu președintele Nicușor Dan. Organizatorii afirmă că acțiunea este menită să le ofere sprijin moral celor care aleg să vorbească deschis despre presiunile și atacurile la adresa independenței Justiției. Declic: „Tăcerea încurajează capturarea Justiției” Denisa Soare, coordonatoarea acțiunii Declic, atrage atenția asupra rolului președintelui în acest moment sensibil. „Președintele României are datoria morală să transmită un semnal ferm că dezvăluirile despre abuzurile din Justiție nu vor fi ignorate. Tăcerea și lipsa de reacție îi încurajează pe cei care vor să captureze sistemul. Fără o intervenție clară și coordonată din partea decidenților, riscul de a pierde independența Justiției devine real și iminent”, spune ea. Protestul de la Cotroceni, parte dintr-o mobilizare civică mai amplă „Protestul colind” de la Cotroceni vine în continuarea altor acțiuni civice recente, precum coregrafia din Piața Victoriei „Bolojan, te sună România!” și inițiativa prin care aproape 200.000 de cetățeni au semnat pentru reformarea Justiției.

Ministrul Justiției, apel către magistrați: Spuneți lucrurilor pe nume. Nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi

Ministrul Radu Marinescu susține că nu a primit nicio sesizare legată de problemele din Justiție semnalate în documentarul Recorder. „Problemele ridicate în materialul Recorder, despre abuzuri concrete asupra unor judecători sau procurori anume, nu au fost discutate în mod evident la momentul la care noi constituiam acea coaliție. La Ministerul Justiției, de când sunt ministru, nu am primit niciodată vreo sesizare a vreunui magistrat, care să-mi aducă la cunoștință că ar fi victima unor abuzuri, unor persecuții, pentru faptul că gândește diferit sau pentru că are o anumită viziune sau pentru faptul că expune disfuncționalități ale sistemului. N-am primit nici măcar sesizări ale magistraților care să-mi vorbească de disfuncționalități, ca să am astfel de repere concrete”, a spus Marinescu la RFI. La remarca realizatorului că magistraților le-a fost frică de represalii și că presa a tot scris în ultimii ani despre încrengăturile politico-judiciare, ministrul Justiției a răspuns: „Așa este, de mult timp se vorbește despre abuzuri în Justiție și s-a vorbit despre abuzuri și în perioada în care conducerea Justiției nu era asigurată de actualele persoane care sunt… Eu aș vrea să punem capăt tuturor abuzurilor. Nu știu dacă le-a fost frică sau nu”. El le cere magistraților să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume. „Mesajul meu direct către magistrați este: dacă aveți inamovibilitate, conform legii, dacă aveți curajul să judecați dosare grele, dosare importante și trebuie să-l aveți, pentru că asta este menirea magistratului în statul de drept, cu siguranță că trebuie să aveți și curajul să spuneți lucrurilor pe nume, să veniți cu elementele concrete, pentru că magistrații și juriștii știu foarte bine că nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi, să vii cu elemente concrete, îi rog să vină cu toate elementele concrete, pentru a putea să le cunoaștem și să soluționăm tot ce este de soluționat în Justiție”, a spus ministrul. Întrebat unde să vină magistrații cu aceste sesizări, Radu Marinescu a precizat: „Eu vorbesc pentru Ministerul Justiției. Magistrații care au cunoștințe de infracțiuni să se adreseze organelor de cercetare penală. Magistrații care au cunoștințe despre abuzuri să le semnaleze și le pot semnala inclusiv public, evident, să le semnaleze organismelor care investighează aceste chestiuni disciplinare și este Inspecția Judiciară, organism independent, potrivit legii și nouă, ca Minister al Justiției, dacă doresc să ne aducă la cunoștință, ca apoi să fim o voce care să susțină combaterea unor astfel de abuzuri”.

Nicușor Dan despre discuțiile cu magistrații: Când 800 sau 900 de magistrați spun că lucrurile astea se întâmplă, înseamnă că e o problemă gravă

Nicușor Dan a declarat luni, la Helsinki, că la dezbaterile de la Cotroceni cu magistrații va exista deschidere față de toate punctele lor de vedere. Președintele a spus că scopul acestor discuții constă în clarificarea problemelor din sistem și în luarea unor decizii politice cu scopul de a le combate. „La dezbaterile de la Cotroceni cu magistrații, ‘toate opiniile sunt primite’”, a spus Nicușor Dan, care s-a declarat deschis în a identifica „mecanismele deficitare” și de a asigura „voința politică” necesară pentru corectarea lor. Președintele a declarat că numeroase semnale din sistemul de justiție au apărut de mult timp și că amploarea lor confirmă gravitatea situației. El a spus că este necesară o analiză amplă, înainte de orice soluție concretă. „Sunt lucruri pe care eu le-am auzit în format informal de multă vreme, despre ce se întâmplă în justiție. În momentul în care sunt 800 sau 900 de magistrați care spun că lucrurile astea se întâmplă, înseamnă că e o problemă gravă. Care este soluția la această problemă gravă? În primul rând, lucrurile trebuie structurate și dovedite, pentru că și asta e important. La dezbaterile pe care o să le avem la Cotroceni, toate opiniile sunt primite – și într-o direcție și în cealaltă. Ce e important este să identificăm acele chestiuni care apar foarte des, cum ar fi Inspecția Judiciară sau procedura de numire a șefilor de instanțe, ca să spun doar două dintre ele, să vedem care sunt mecanismele care sunt deficitare și bineînțeles să avem voința politică să le corectăm”, a afirmat Nicușor Dan. În această perioadă, președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde participă la Summitul Statelor Uniunii Europene de pe Flancul de Est. Luni, pe 22 decembrie, la Cotroceni, Nicușor Dan urmează să aibă o întâlnire fără limită de timp cu magistrați români, descrisă drept „o discuție importantă pe Justiție care, evident, va continua”. Președintele a precizat că acest subiect, care a luat amploare după documentarul publicat de Recorder, reprezintă o prioritate personală și că urmărește constant informațiile relevante din țară. „Bineînțeles în intervalele în care nu am contacte internaționale sunt în contact cu România și cu informațiile care sunt relevante pe subiectul ăsta”, a declarat acesta.

CSM consultă magistrații pe legea pensiilor de serviciu. Adunări generale convocate urgent

Joi, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și convocarea adunărilor generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 și 25 noiembrie 2025. Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional Ulterior transmiterii de către instanțele judecătorești și parchete a punctelor de vedere exprimate și centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional. Mai devreme, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, anunța că proiectul privind pensiile magistraților va fi trimis joi spre avizare la CSM. „Speranța, dorința este ca dacă CSM va emite aviz până săptămâna viitoare, joi sau vineri, să aibă loc angajarea răspunderii guvernului pentru acest proiect de lege. Dacă nu va veni avizul CSM, desigur, conform deciziei Curții Constituționale, el va fi așteptat până la termenul de 30 de zile”, a declarat Ioana Nadina Dogioiu. Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat, miercuri, în procedură de transparență decizională. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.